De vreo doi ani în urmă am urmărit cu mare interes pe domnul Moise Guran comentatorul emisiei economice și am fost un pic derutat, cărui fapt se datorea poziția domniei sale asupra problemei exploatării aurului cu tehnologiei cu cianuri.
După cum se poate vedea și în emisiunea domniei sale din anul 2011 emisiune ce a fost apreciat de mulți , după cum se poate vede și din articolul mai jos:
Moise Guran, jos pălăria!
20 NOV 2011 BY CETATEANUL,
Am găsit video-ul ăsta în care Moise Guran spune două chestii genial de bine așezate.
Unu: Proiectul RMGC (de la Roșia Montană) este o minciună media.
Doi: marketingul corect este încununat de satisfacții.
Mai jos am atașat video-ul:
Fragment din Ora de business din 2.11.2011 cu Moise Guran, in care vorbeste despre manipularea facuta de cei de la RMGC
Am fost mirați și când am ascultat cuvântarea domnului CVTudor la Parlamanetul UE:
Apoi a venit emisiunea de ieri 23 aug 2013 în care se poate observa o manipulară foarte bine pregătit încă din timpul primei emisiuni despre Roșia Montană
http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-125870
http://www.youtube.com/watch?v=p43fV0UcYIw&feature=share
http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-125870
http://www.youtube.com/watch?v=p43fV0UcYIw&feature=share
Ar fi mare păcat de osteneală a miilor de oameni, care au fost alătur de cei care doresc păstrarea avuției celor de la Roșia Montană:
Multe expresii ce folosea domnul M.Guran în emisiunea domniei sale sunau cam la fel cu o renunțare ptr că nu s-ar mai poate face nimic ptr că conducătorii actuali al țării sunt fanii proiectului... sau că ”săracii” din Canada au băgat prea mulți bani în proiect sume care - în caz de renunțare-ar trebui să plătească toți din România!!!!
Nu sunt luate în calcul multe lucruri, ce a fost recunoscut și de domnul Guran la prima sa apariție !
Domnia sa chiar face apologie în al doua emisiune a celor care au făcut reclamele agresive cu oameni agresivi și chiar cu femei agresive...
S-au făcut niște calcule și au fost fixate de cei de la corporație care dorește exploatarea metalelor cu o cantitate aproximativă de aur și argint.
Insă cantitățile estimate nu au fost verificate de alți specialiști !
După începerea exploatației se presupune că vor dispare 4 mari culmi și v-a apărea un ses de mare dimensiune cu nisip
Până acum nu apărut clar ce fel de metale adiacente sunt prezente în zăcământul polimetalic din Roșia Montană!
Se știe doar că cei din Canada au primit dreptul de exploatare a aurului și al argintului însă zăcământul are în componență metale rare cum ar fi beriului titanul și uraniul!
Metalele strategice ca beriliul și titanul apar ca și produse secundare dar nu din exploatare ci din procesul tehnologic ptr care exploatatorii nu mai au obligația de a obține dreptul de concesionare și de export...
Cei care au fixat cantitățile de aur și argint știu foarte bine că ele au o valoare mult mai ridicată decât al aurului și al argintului...
Dar domnul M.Guran - deși este la o emisiune economică - nu dorește să vorbească ca un economist ci se compoartă ca și cel care a primit un ordin ne zice că nu pute, adică mai precis nu mai putem face nimic ceeace evident este minciună
Pe vremea răposatului au fost făcute calcule cum că în nisipurile aurifere care au trecut de procesul de cianurare - că doar procesul era cunoscut și practicat și pe vremea acela - se pot regăsi cca 0,05 - 0,07 %
aur sub forma ce putea fi exploatat după metode străvechi de spălare, metode ce era folosit până în anii 1940 , adică spălarea nisipului din Arieș pe suporturi de postav pe 5-10 metrii și cei care se ocupau cu acest tip de”exploatație”aveau”producție” de până la 1,5 kg pe an...
Dacă a lua aceste procente ca baza de pornire am avea marea constatare că cei care au enunțat cifrele ale aurului și al argintului nu au dat procentele corecte...
Se vorbește de mutarea munților care au probabil zeci de milioane de tone de greutate...
Dacă se face un calcul simplu se poate observa că nici nu poate fi vorba de cantități enunțate ci unor cantități de zece sau chiar de sute de ori mai mari!
Ca exemplu putem lua o cantitate de 10.000.000 tone material ce ar conține până la 0,07 % zăcământ ce rezultă că cca 70.000 de tone de metal pur s-ar putea găsi la Roșia Montană,dar se știe că doar 30 % ar avea filoni distruși de aur în ele, deci cantitate se reduce la numai cca 23300 tone de zăcământ. Acest simplu calcul arată că undeva este greșit interpretat cantitatea de zăcământ ce se ascunde în burta Munților din Țara Moților...
Apropo de M, Guran cel care amintește de un puști de pe Facebook,se poate admite că a avut o revelație când a citit ce i s-a scris dar ce a urmat după aia credem că nu mai este corect prezentat ! Altfel toată osteneală a celor care au luptat ptr a se putea păstra intact zona în care se ascund lucruri ce pot concura cu celebra zona 51!
Zona51 , fotografie din spațiu, satelitul NASA LandSat
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_51
Domnia sa chiar face apologie în al doua emisiune a celor care au făcut reclamele agresive cu oameni agresivi și chiar cu femei agresive...
S-au făcut niște calcule și au fost fixate de cei de la corporație care dorește exploatarea metalelor cu o cantitate aproximativă de aur și argint.
Insă cantitățile estimate nu au fost verificate de alți specialiști !
După începerea exploatației se presupune că vor dispare 4 mari culmi și v-a apărea un ses de mare dimensiune cu nisip
Până acum nu apărut clar ce fel de metale adiacente sunt prezente în zăcământul polimetalic din Roșia Montană!
Se știe doar că cei din Canada au primit dreptul de exploatare a aurului și al argintului însă zăcământul are în componență metale rare cum ar fi beriului titanul și uraniul!
Metalele strategice ca beriliul și titanul apar ca și produse secundare dar nu din exploatare ci din procesul tehnologic ptr care exploatatorii nu mai au obligația de a obține dreptul de concesionare și de export...
Cei care au fixat cantitățile de aur și argint știu foarte bine că ele au o valoare mult mai ridicată decât al aurului și al argintului...
Dar domnul M.Guran - deși este la o emisiune economică - nu dorește să vorbească ca un economist ci se compoartă ca și cel care a primit un ordin ne zice că nu pute, adică mai precis nu mai putem face nimic ceeace evident este minciună
Pe vremea răposatului au fost făcute calcule cum că în nisipurile aurifere care au trecut de procesul de cianurare - că doar procesul era cunoscut și practicat și pe vremea acela - se pot regăsi cca 0,05 - 0,07 %
aur sub forma ce putea fi exploatat după metode străvechi de spălare, metode ce era folosit până în anii 1940 , adică spălarea nisipului din Arieș pe suporturi de postav pe 5-10 metrii și cei care se ocupau cu acest tip de”exploatație”aveau”producție” de până la 1,5 kg pe an...
Dacă a lua aceste procente ca baza de pornire am avea marea constatare că cei care au enunțat cifrele ale aurului și al argintului nu au dat procentele corecte...
Se vorbește de mutarea munților care au probabil zeci de milioane de tone de greutate...
Dacă se face un calcul simplu se poate observa că nici nu poate fi vorba de cantități enunțate ci unor cantități de zece sau chiar de sute de ori mai mari!
Ca exemplu putem lua o cantitate de 10.000.000 tone material ce ar conține până la 0,07 % zăcământ ce rezultă că cca 70.000 de tone de metal pur s-ar putea găsi la Roșia Montană,dar se știe că doar 30 % ar avea filoni distruși de aur în ele, deci cantitate se reduce la numai cca 23300 tone de zăcământ. Acest simplu calcul arată că undeva este greșit interpretat cantitatea de zăcământ ce se ascunde în burta Munților din Țara Moților...Apropo de M, Guran cel care amintește de un puști de pe Facebook,se poate admite că a avut o revelație când a citit ce i s-a scris dar ce a urmat după aia credem că nu mai este corect prezentat ! Altfel toată osteneală a celor care au luptat ptr a se putea păstra intact zona în care se ascund lucruri ce pot concura cu celebra zona 51!
Zona51 , fotografie din spațiu, satelitul NASA LandSat
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_51
ERA SĂ IAU BĂTAIE DE LA ANGAJAȚII RMGC
GOANA DUPĂ AUR #23 De Oana Moisi
Marţi am participat la vizita Comisiei pentru UNESCO și a ministrului Culturii Daniel Barbu în Roșia Montană. Aproape am fost luată la bătaie de angajații companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), am fost jignită de colegii din presă și evitată de politicieni.
Primii erau nervoși că voiam să le iau miile de locuri de muncă promise de companie, ziariștii că le stricam materialele comandate, iar politicienii că nu le serveam întrebările pentru care fuseseră pregătiți să răspundă.
Raluca Turcan, membru al Comisiei pentru UNESCO, Dorin Dobra, secretarul Comisiei și Gabriela Firea, vicepreședintele lor, zâmbind pentru RMGC. Foto via.
Conform site-ului psd.ro, scopul vizitei era să „informeze reprezentanţii administraţiei locale, dar şi cetăţenii din zonă în legătură cu avantajele înscrierii pe lista tentativă a patrimoniului UNESCO a localităţii”. De fapt, vizita lor a fost orchestrată de RMGC: întâlnirile s-au derulat în spațiile companiei miniere, transportul s-a făcut cu mașini RMGC, au vizitat doar obiectivele din proprietatea Gold și au adus cu autobuzele oameni din comunele învecinate, să ceară locuri de muncă.
Am coborât la prânz în Piața Veche din Roșia Montană, direct în inima unui protest comandat de companie încă de la primele ore. Nu aveam niciun însemn de activistă, dar parcă toți simțeau că sunt împotriva proiectului, când îi întrebam de ce protestează. Ba mă acopereau în huiduieli niște doamne, ba mă alungau niște domni sau mă încolțeau alții și urlau la mine că le iau locurile de muncă. Dintre cei cu care am apucat să schimb două vorbe, nimeni nu a știut să-mi zică de ce se aflau acolo. Am aflat în schimb că au fost aduși de Companie. I-am recunoscut pe câțiva dintre protagoniștii reclamelor RMGC și am întrebat-o pe Sanda Lungu ce ar lucra la companie, în contextul în care în spot spune că ocupația ei este tricotatul de șosete. Mi-a zis: „Aș fute buha” și „Aș trage clopotele pentru morți, iar într-o zi o să le tragă și pentru noi.” M-am retras să respir și am văzut că pe una dintre clădirile RMGC apăruse un banner pe care scrie c-au investit 70 de milioane de dolari în Patrimoniul de la Roșia Montană. La câțiva metri de bannerul ăla, o clădire istorică a fost demolată de către Companie și reconstituită sub forma unui șopron de lemne.
Minerii ăștia coboarau pe lângă șopronul-monument istoric în aplauzele comandate de șeful Sindicatului Viitorului Mineritului, Cristian Albu. De dragul argumentelor cu care încerca să mă convingă că toți ăia erau roșieni, i-a rugat să ridice mâna pe cei îmbrăcați în uniforme. Spre mirarea lui, doar un miner și o doamnă de pe margine au dat curs invitației.
Președintele Asociației Alburnus Maior, Eugen David, îi cere vicepreședintelui Comisiei pentru UNESCO, Gabriela Firea, să onoreze și invitația la discuție cu opozanții, nu doar a susținătorilor proiectului de minerit
M-am dus spre locul în care urma să se desfășoare conferința de presă. Mă aflam în spatele vicepreședintelui Comisiei, Gabriela Firea și o întrebam dacă ea și comisia au vizitat în Roșia și altceva decât ce le-a indicat RMGC, ceea ce a supărat mai mulți bărbați. Mai întâi, am fost îmbrâncită. Apoi am simțit un vârf de bocanc în gleznă, unul a încearcat să-mi ia pălăria, cineva m-a tras de ghiozdan și altul mi-a spus: „Pleacă dracului de-aci.”
Am scăpat de furia minerilor datorită purtătorului de cuvânt al RMGC, Cătălin Hosu. Dar tot el m-a împiedicat să fac un interviu cu directorul RMGC-ului, Dragoș Tănase. Mi-a spus: „Politica firmei nu permite superiorului meu să răspundă curiozităților jurnalistice.” Am profitat totuși de prezența sa și l-am întrebat ceva ce mă frământa de când lucram la investigația despe traficul de morți din Roșia: „Cât costă o deshumare făcută de companie?”, „O să-ți răspund la momentul potrivit”, „De un an aștept acel moment.”, „O să afli cândva”, mi-a spus.
Conferința s-a desfășurat în clădirea vechii Primării a comunei, despre care am încercat toată ziua să aflu dacă este publică sau privată. Paznicii Gold mi-au spus: „E privată și ar trebui să ne mulțumești că poți sta în curtea noastră.” Eugen Furdui, primarul comunei, m-a asigurat că e publică, renovată printr-un parteneriat cu RMGC și că imobilul nu a fost concesionat investitorului privat. Totuși, o mică armată de angajați avea grijă ca, dincolo de porți, să nu pășească niciunul dintre opozanții proiectului. Asta în contextul în care Comisia pentru UNESCO invitase la o discuție de juma de oră și localnicii care nu vor minerit, ci munți și agricultură. Localnicii însă, în frunte cu președintele Asociației Alburnus Maior, Eugen David, nu au vrut să dicute în „casa Goldului” și au chemat delegația la sediul opoziției. Comisia a refuzat.
În fața clădirii păzite de RMGC, unde cei câțiva oponenți ai proiectului erau jigniți, udați și țintiți cu ouă constant, erau doar patru jandarmi. La sediul Alburnus Maior, opt îl păzeau pe Eugen David, președintele asociației, care așteapta Comisia și pe ministrul Culturii într-un spațiu independent de compania minieră.
Așteptam să înceapă conferința pe treptele clădirii când unul din angajații Goldului mi-a propus să-l vizitez pe seară. Șeful pazei îmi făcea poze într-una. Mi-a spus: „Câinele ăla care doarme lângă tine a murit pentru că puți”. Nu i-am răspuns. Oricum, îl văzusem pe academicianul Alexandru Vulpe, un susținător înfocat al proiectului, care îi spunea unui jurnalist de la Radio Cluj: „Sarmisegetuza dacilor ar fi norocoasă să aibă și ea un Gold Corporation (...) Proiectul Roșia Montană este cel mai frumos exemplu de cum ar trebui să fie cruțat și conservat patrimoniul.” L-am întrebat dacă și cele 150 de clădiri demolate de RMGC în ultimii ani,printre care și monumete istorice, sunt cel mai frumos exemplu, dar au sărit pe mine colegii de presă: „Ești nesimțită. Nu mai pune întrebări, că ai pus destule.” Academicianul Vulpe s-a făcut că nu înțelege: „Despre care clădiri demolate vorbești? Alea din București, de la Văcărești?”
Conferința de presă s-a ținut la etajul doi. În capătul scărilor stătea o uniformă RMGC în poziția crăcănat cu mâinile la spate. Aveam senzația că intru într-un club privat. Dintre cei 18 membri ai Comisiei, opt ocupau scaunele publice/private din clădirea publică/privată păzită de RMGC, alături de ministrul Culturii, Daniel Barbu. Aceeași Comisie a promis public în 2010 că va face toate demersurile posibile pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO. L-am întrebat de asta pe șeful Comisiei, Traian Igaș și a zis după o pauză e gândire: „Faptul că noi ne-am deplasat astăzi aici înseamnă că avem o preocupare și vizavi de munca colegilor noștri [...]”. Am înțeles că, au plănuit vizita asta timp de trei ani.
Mihai Goțiu, un alt jurnalist independent care-a fost huiduit toată ziua, l-a întreabat pe Ministrul Culturii, dacă în traseul lor de informare asupra patrimoniului au vizitat și ce va fi distrus. Daniel Barbu a răspuns: „Nu am văzut tot, dar la ce vă referiți mai exact?”. Asta ca să mărturisească la finalul conferinței că „voi vizita monumentele naturale și istorice care vor fi distruse de proiectul de minerit când se va pune problema declasării lor ca monumente, ca să știu ce declasez”.
Poza asta a pus-o Gabriela Firea pe pagina personală de Facebook, în ziua vizitei, după care a șters-o, în urma sutelor de comentarii care nu o flatau.
Vicepreședintele Comisiei, Gabriela Firea, și-a început discursul prin sublinierea problemei sociale, a lipsei locurilor de muncă, pe care tocmai o constatase datorită protestatarilor aduși cu autobuzele de RMGC. A mai trăncănit și despre beneficiile economice ale proiectului, despre entuziasmul care a cuprins-o în minele amenajate de Gold (în cele care aparțin statului nu a intrat) și ne-a asigurat că Guvernul lucrează pentru proiectul de minerit. Spre sfârșit a pomenit și de patrimoniu, care era (teoretic) motivul prezenței sale acolo. Din ce-a spus, era evident că, la fel ca și colegii ei, îl văzuse doar prin ochii companiei. Când credeam că nu poate face lobby mai hotărât, a concluzionat: „Am înțeles că toată discuția și proiectul se învârt în jurul unui program care țintește trei sute de tone de aur și o mie de argint, dar lucrul foarte dificil pentru tehnologia actuală este acela că trebuie prelucrată o tonă de rocă pentru doar un gram și jumătate de aur.” Iar asta are foarte mare legătură cu patrimoniul.
Speram să aud măcar un discurs care să nu servească imaginii RMGC. Dar secretarul Comisiei, Dobrin-Mircea Dobre, a zis: „Față de cei care până astăzi au investit sute de milioane de euro avem o minimă datorie morală.” Dacă tot știa atât de multe detalii despre banii Companiei, l-am întrebat cât valorează patrimoniul care va dispărea din cauza proiectului. A zâmbit și a încearcă să-mi explice că nu valorează nimic. A adăugat: „Oamenii politici trebuie să-și asume și pierderi colaterale. Eu îmi voi asuma.” Ce își va asuma, însă, nu știe. Pentru că, așa cum au declarat, nu au vizitat ce se va distruge, deși fix ăsta era scopul lor în Roșia Montană.
Am vrut să aflu și pe ce criterii se evaluează potențialul patrimoniului pentru UNESCO, iar după zece secunde de liniște, Raluca Turcan se întreba: „Răspund sau nu la o astfel de provocare?” Apoi a tranșat: „Unul dintre criterii, unicitatea, nu este respectat.” Asta după ce Firea menționase cu câteva minute înainte „unicitățile Roșiei Montane”.
N-am mai putut întreba altceva, deși invitații au promis că vor răspunde la tot. Voiam să aflu de la Gabriela ce o califică să facă parte din această comisie, dar s-a răstit la mine: „Conferința s-a încheiat”. Aș fi insistat, dacă nu mă împiedica un mustăcios cu ochelari de soare alarmat că sunt activistă.
Foto: Daniel Vrăbioiu
Am scris reportajul ăsta din ușa cortului, rămasă așa de săptămâna trecută de la Fân Fest. Privesc în zare: în fața mea, Masivul Cârnic cu labirintele sale imense de galerii unice, romane, din antichitate și moderne, închise vizitatorilor de statul român din anul 2006. Probabil ca nu cumva să mai vadă și altcineva ce minunății vor dispărea pentru totdeauna odată cu exploatarea Cârnicului. Din vârful lui am văzut cel mai frumos apus, cocoțată pe Piatra Corbului, monument al naturii. Compania vrea să decupeze vârful ăsta și să-l așeze, probabil, într-un muzeu numit „Ce-am distrus în Roșia Montană”.
