2015-01-29

Calota unui craniu de Homo sapiens, veche de 55.000 de ani, descoperită într-o grotă din Israel

29 Ian 2015  SCI&TECH 
Descoperirea unei calote craniene datând de aproximativ 55.000 de ani într-o peșteră din Israel oferă prima dovadă concretă a prezenței omului modern în Orientul Mijlociu în aceeași perioadă în care în această regiune trăiau și oamenii de Neanderthal, conform unui material publicat de AFP, Reuters și EFE.
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Craniul parțial a fost descoperit în peștera Manot, din Galileea Occidentală.
Caracteristicile acestei calote craniene, ce datează dintr-o perioadă în care membri ai speciei noastre părăseau Africa, leagănul omenirii, sugerează că acești oameni erau înrudiți îndeaproape cu prima populație de Homo sapiens care s-a răspândit ulterior în Europa. Conform analizelor preliminare se pare că este vorba de o parte din craniul unei femei.
De asemenea, această descoperire demonstrează faptul că Homo sapiens trăia în Orientul Mijlociu în aceeași perioadă cu oamenii de Neanderthal, "verii primari" ai omului modern.
Antropologul Israel Hershkovitz de la Universitatea din Tel Aviv, coordonatorul studiului despre această descoperire ce a fost publicat în ultimul număr al revistei Nature, a susținut că această bucată de craniu "este o piesă importantă din puzzle-ul evoluției umane", în contextul în care aceste două populații hominide au coexistat într-o regiune geografică în aceeași perioadă de timp în care analizele genetice au determinat că s-au produs încrucișări între cele două specii.
Oamenii de Neanderthal au populat Europa și Asia într-o perioadă de timp care a început acum 350.000 de ani și s-a încheiat în urmă cu 40.000 de ani, la câteva mii de ani după ce Homo sapiens a pătruns în aceste habitate.
Conform paleoantropologilor, Homo sapiens a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 200.000 de ani. Peștera în care a fost descoperită această calotă craniană este amplasată în apropierea rutei pe care strămoșii noștri au migrat din Africa spre Orientul Mijlociu, Asia și Europa.
Peștera în care a fost făcută descoperirea a fost blocată timp de 30.000 de ani, fiind descoperită întâmplător, în 2008, cu ocazia unor lucrări pentru construcția unei canalizări. În peșteră au fost descoperite și unelte de vânătoare, scoici perforate, folosite probabil în scopuri decorative și oseminte de animale.
AGERPRES/(AS — autor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu)
Bejegyezte: dátum:

2015-01-23

Părerea șefului statului despre Roșia Montană și gazele de șist

Publicat  23.01.15
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Realitatea TV, că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat. El a precizat că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile, transmite Mediafax. Cât despre gazele de șist, președintele e de părere că această chestiune „se rezolvă de la sine”, interesul scăzând simțitor, odată cu prăbușirea prețului petrolului.

FOTO: Mediafax Foto

„Trebuie revăzut, sunt foarte multe aspecte. Nu este treaba preşedintelui să renegocieze contractele, nici treaba preşedintelui să spună ce soluţii tehnice există, dar este treaba mea să spun că, după părerea mea, aşa cum a fost conceput proiectul, mie nu mi se pare potrivit şi să invit pe cei care sunt implicaţi, direct, să reia discuţiile", a menţionat Klaus Iohannis, vorbind despre Roșia Montană.
Şeful statului a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate, iar negocierea trebuie să aibă loc între firma care doreşte să investească şi reprezentanţii Guvernului României.
„Sunt convins că o astfel de discuţie se poate purta”, a adăugat Iohannis.
El a mai spus că, în privinţa gazelor de şist, „deja are impresia că problema se rezolvă de la sine, datorită scăderii preţului hidrocarburilor, în esenţă a petrolului".
„Lucrurile s-au schimbat radical şi deja exploatarea gazelor de şist, cel puţin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilităţii”, a spus Klaus Iohannis, precizând că tehnologia nu este nouă, dar nu a fost folosită, pentru că nu era rentabilă. Creşterea preţului petrolului a dus însă la sporirea interesului pentru acest tip de exploatare. „Impresia mea este că acum, în această etapă, interesul pentru gazele de şist este în scădere”, a adăugat Klaus Iohannis.
Compania Gabriel Resources a anunţat, marţi, că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj, dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.
Comunicatul menţionează că Gabriel Resources nu a inițiat nicio cerere de arbitraj sau vreun alt demers în instanțele internaționale de arbitraj și că își menține angajamentul "ferm" de a dezvolta proiectul minier de la Roșia Montană.
În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când va exista o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.
NOTA Red. Civicul Ardelean:
Data fiind exprimarea domnului presedinte trebuie sa contrapunem si declaratia celor de la Rosia Montana adica celor de la Asociatia "Alburnus Maior":

Alburnus Maior i-a scris lui K. Iohannis: Să vă clarificaţi opinia privind Roşia Montană! Schimbarea tonului pune la îndoială încrederea cu care aţi fost învestit

 23.01.2015
Preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, Eugen David, i-a transmis lui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă prin care îşi exprimă nemulţumirea după declaraţiile preşedintelui cu privire la proiectul Roşia Montană.

FOTO: Mediafax

"Proiectul de minerit cu cianuri propus la Roșia Montană este supus ultimei tentative de resuscitare, Gabriel Resources fiind în căutare de aliați. Acest lucru nu este deloc nou, istoricul avizării minei arătând deja că oficiali români de rang înalt au renunțat adesea prea ușor la apărarea interesului public și s-au îmbarcat în susținerea conducerii Gabriel Resources. 
Invitația la conciliere amiabilă transmisă de către compania minieră domniei voastre nu este un act de curtoazie al unui investitor de bună credință, ci doar o o formalitate necesară în avansarea unui eventual caz de arbitraj internațional. De altfel, această opțiune rămâne ultima resursă a managementului companiei de a oferi satisfacție investitorilor speculanți, în condițiile în care societatea românească respinge cu fermitate mineritul cu cianuri”, a transmis asociaţia. 
Asociația Alburnus Maior este un ONG cu sediul în Roşia Montană, judeţul Alba, și reprezintă interesele acelor locuitori din Roșia Montană și din Bucium care se opun proiectului Roșia Montană și refuză să-și înstrăineze proprietățile pentru a face loc proiectului minier, potrivit prezentării sale de pe site-ul propriu.

Gabriel Resources își recunoaște înfrângerea și demarează pașii formali pentru arbitrajul internațional
Notificarea formală a companiei miniere Gabriel Resources la ‘rezolvarea amiabilă a diferendului privind proiectul minier’ reprezintă o recunoaștere oficială a imposibilității continuării proiectului Roșia Montană în fața investitorilor. La 15 ani după începerea demersurilor, managementul companiei caută soluții legale prin care să evite recunoașterea insuccesului. Scrisoarea de conciliere amiabilă deschide calea către arbitrajul internațional, ultima instanță de șantaj și amenințare disponibilă companiei în fața statului român. În același timp, notificarea transmisă Guvernului și Președintelui României reprezintă un ultim efort de relații publice în crearea imaginii investitorului victimă a contextului socio-politic românesc.
Totodată, în relatările din presă, manipulări grosolane prezintă deja potența industriei miniere, prin relatarea unor arbitraje internaționale câștigate ca urmare a amenințărilor formulate și negocierilor derulate cu ușile închise. Gabriel Resources, companie junior, fără experiență în domeniul minier s-ar afla la prima acțiune de acest gen, iar principala cale de acțiune ar putea fi co-interesarea factorilor de decizie. Această suspiciune este generată și de numeroasele eșecuri fulminante ce au marcat activitatea companiei Gabriel Resources și a subsidiarelor sale, ce s-au încăpățânat în risipirea banilor investitorilor de-a lungul anilor. Această practică a continuat, deși li s-a refuzat finanțarea de către instituții precum Banca Mondială (2002) sau asigurarea pentru risc de accident de către grupul Allianz (2013). Mai mult, înainte ca Gabriel să preia proiectul în 1997, zăcământul Roșia Montană a fost analizat și imediat abandonat de numeroase alte companii miniere, tocmai datorită riscului mare asociat și imposibilității de îndeplinire a condițiilor de legalitate. Gabriel Resources nu a evaluat corect riscurile aferente deschiderii celei mai mari mine de aur din Europa peste un sat locuit, ce găzduiește importante vestigii arheologice, unice în lume.
“Proiectul de minerit a fost respins irevocabil de societatea românească în ciuda tentativelor companiei de a cosmetiza efectele sale dezastruoase pentru mediu, patrimoniu și sănătatea oamenilor. Campaniile manipulative lansate în presă au fost considerate de mulți cetățeni drept o insultă la adresa inteligenței. Nu mare mi-ar fi mirarea dacă prin același tip de manipulări vor încerca să demonstreze soliditatea cazului lor în timp de cointeresează oficiali români la o slabă reprezentare și implicit la o cotă parte din daune”, a declarat Ștefania Simion, consilierul juridic al Asociației Alburnus Maior.
“Dacă investitorii vor să dea în judecată pe cineva, atunci să își dea în judecată propriii angajați care i-au dus cu zăhărelul ani de zile, alimentându-le speranțe deșarte de îmbogățire de pe urma distrugerii Roșiei Montane. Orice tentativă de mituire a oficialilor români predispuși la acte de corupție și blat cu compania minieră în procesul de arbitraj va fi aspru pedepsită de toți cetățenii români. Forțele politice care continuă să bată palma cu acești procesomani vor pierde pentru totdeauna sprijinul cetățenilor, care deja le-au dat un semnal foarte clar în toamna lui 2013, a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior”.
***
Informații generale
Riscurile financiare, politice, legale și sociale ale proiectului propus la Roșia Montană au fost comunicate investorilor și manangementului companiei Gabriel Resources de către organizații ale societății civile începând cu 2004. Raportul “Anticiparea Surprizei – Evaluarea riscului” detaliază aceste riscuri concluzionând că lucrările legate de proiect se desfășoară în lipsa unor aprobări necesare precum acordul de mediu. Mai mult, raportul mai arăta că “investitorii ar trebui să fie conștienți că este puțin probabil ca acest proiect sa fie aprobat de către autoritățile române. Însă, atât timp cât investitorii vor fi dispuși să sprijine acest proiect, oficiali fără scrupule vor profita și vor insista pe mai multe condiții și aspecte birocratice”.
Un alt raport - “Analiză Actualizată a Riscurilor” destinat investitorilor Gabriel Resources, realizat în noiembrie 2007, subliniază că orice investitor care face analize de risc ar trebui să ia în considerare cu foarte mare atenţie multiplele acţiuni în instanţă şi alte obstacole legale care s-au acumulat de-a lungul anilor şi care continuă să ‘scoată’ proiectul Roşia Montană ‘de pe linia dreaptă’. Raportul concluziona că “orice investitor care speră că riscurile asociate cu acest proiect se vor evapora de la sine o dată cu eliberarea eventuală a Acordului de mediu a ales în mod deliberat să nu înţeleagă toată miza jocului”.



Bejegyezte: dátum:

2015-01-18

Prima insulă care a luat „naştere” în 2015

Ian 18, 2015
Noua insulă a luat naştere în urma erupţiei violente a unui vulcan. Foto: Ministerul de Externe al Noii Zeelande

Erupţia unui vulcan a creat o nouă insulă. Aceasta are, în prezent, doi kilometri lungime, unul lăţime şi 100 de metri înălţime.

Potrivit The Guardian, insula a luat naştere în arhipelagul Tonga, din Polinezia, în urma erupţiei unui vulcan situat la circa 65 de kilometri depărtate de capitala regatului, Nuku’alofa.
Vulcanul a început să erupă în data de 20 decembrie, iar volumul enorm de roci şi cenuşă au condus la crearea acestei noi insule.
Un grup de experţi a anunţat că vulcanul arunca, din 5 în 5 minute, cenuşă şi roci mari, până la o înălţime de 400 de metri.
Erupţia vulcanică a produs şi serioase pagube vegetaţiei din insulele Hunga Tonga şi Hunga Ha’apai.
Tonga este un stat format din 170 de insule. Este locuit de 120.000 de locuitori, obişnuiţi cu activităţi seismice şi vulcanice, întrucât arhipelagul se află în Centura de Foc a Pacificului.
În 2013, a apărut o nouă insulă şi în Europa
În Europa, bucăţile noi de uscat apar mult mai rar. În 2013, o nouă insulă, care măsoară aproape 14 hectare și este sanctuar pentru sute de păsări de mare, a apărut într-un timp-record în Marea Nordului. Insula în formă de seceră se află la circa 25 de kilometri în largul coastei landului german Schleswig Holstein. 50 de specii de plante au fost deja identificate pe noua insulă, care atrage numeroase păsări. Insula a avut nevoie de doar 10 ani pentru a se forma, iar această apariție extrem de rapidă i-a luat prin surprindere pe oamenii de știință. Formarea de insule în Marea Nordului, în largul coastei germane, este împiedicată de obicei de vânturile puternice.
“Este impresionant că o insulă nouă s-a format în numai câțiva ani. Pentru conservaționiști, este cu siguranță ceva deosebit”, declara, la acea vreme, Detlef Hansen, de la Parcul Național Marin Wadden.
În apele puțin adânci ale parcului național, bancurile de nisip se formează adesea, dar puține ajung să evolueze în insule. Și, când evoluează în insule, cele mai multe sunt distruse de furtunile din anotimpul rece.
Însă, noua insulă, numită Norderoogsand, pare că va rezista furtunilor. Are deja patru metri altitudine, iar rădăcinile plantelor par să o ajute în lupta sa cu natura.
Totuși, oamenii de știință preferă să rămână sceptici: o furtună foarte puternică, spun ei, ar putea distruge insula.
Bejegyezte: dátum:

2015-01-10

Politicieni fără talent

Scris de Dragos Moldovan
Politica este inclusă, de diferite publicaţii şi experţi, în categoria artelor. Se vorbeşte adesea depre „arta politicii”. Pe drept cuvânt sau nu. Eu aş înclina să dau dreptate celor care acordă un titlu de nobleţe politicii. Desigur, ca şi în celălalte arte, numărul celor lipsiţi de har, a ageamiilor, este mult mai mare decât al celor talentaţi.
Despre genii nu se cade să vorbim. Arghezi, am impresia, spunea că talentul înseamnă 90% transpiraţie şi 10% inspiraţie. Noi avem în politică mulţi lideri care transpiră abundent la locul e muncă: Vasile Blaga, Liviu Dragnea, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, sunt exemple simbolice. Ion Iliescu şi Traian Băsescu au fost născuţi pentru a fi politicieni. Crin Antonescu are deseori inspiraţie. Posedă şi un instinct aparte care-i dictează când să se poziţioneze alături de grup şi când să se detaşeze. Victor Ponta încă recită din clasici. Dar o face bine. România nu mai are, la ora actuală, politicieni talentaţi. Traian Băsescu nu mai e nici un sfert din ceea ce era. Ratează lovituri uşoare, se-mpiedică în driblinguri. Cred că de multe ori este enervat pe sine însuşi. România este condusă de ani de zile de carierişti. Lucru pe care-l resimte, dureros, fiecare concetăţean. 
Bineînţeles că fiecare nou-venit pe un fotoliu de înaltă demnitate şi înaltă vizibilitate în statul român încearcă să interpeteze, cu cât mai mare succes la public, rolul vizionarului şi a personajului providenţial. De cele mai multe ori nu ne alegem decât cu transpiraţia protagonistului. Cu încă o sforţare lipsită de pasiune şi de energie. 
În România politica se face după reţetă. Principiile de bază sunt gaşca şi Gică CONTRA. Un panaceu este miştocăreala. Pardon, ironia. Trebe să te dai „telectual”, ager la minte şi sprinten în limbaj. Schema e simplă. |n gaşcă dăm năvală şi nu iertăm nimic. Gică Contra n-are cum să fie mulţumit, darămite de acord. E un fel de „purceluşul isteric”. |n felul ăsta România ratează oportunităţi după oportunităţi. Un rol extrem de nefast îl joacă şi consilierii de imagine şi birourile de presă, care consideră că o caterincă, o poantă, o glumiţă, ceva, dă foarte bine la mase, că românul e vesel, hazliu.
Ponta a chemat opoziţia parlamentară, adică PDL şi UDMR la consultări privind situaţia economică a ţării şi eventual regionalizarea. |ntrunirea ar urma să aibă loc pe 12 septembrie la Parlament, propune primul ministru. Răspunsul venit de la PDL, pentru că UDMR vine în pas alergător fiind vorba şi depsre regionalizare, este un „da” cu dus şi întors. Vor raportul execuţiei bugetare pentru primele şase luni ale anului şi să-şi consulte şi agenda, să vadă ce program au, însă, în principiu, ok. Nu mă pricep la chestiuni economice mai ales când e vorba despre Bugetul de Stat. Ponta, cică, pot să ia tot ce-i interesează de site-ul Ministerului Finanţlor. Dar oricum nu e vorba despre ceea ce s-a întâmplat în primele ţase luni ale anului ăsta ci despre ceea ce o să se întâmple în următorii trei, patru ani. Sigur, e important şi felul în care s-au cheltuit banii în primul semestru al anului ăsta, dar există comisii parlamentare de specialite şi specialişti cu notorietate în interiorul PDL. Nu mai avem talente în politică! Democrat liberalii ar fi tebuit sa se prezinte cu o mapă pe care să o înmâneze oficial Cabinetului Ponta, cuprinzând viziunea sa economico-teritorială a ţării. Fără niciun fel de fiţe. În ziua, la locul şi la ora stabilite. Oficiul de curierat ar fi putut fi îndeplinit e oricine. După care ar fi expus conţinutul documentului într-o conferinţă de presă. Sau PDL ar putea participa serios la dezbateri. Dar fără fiţele astea de primadonă ieşită la pensie.
Bejegyezte: dátum:

UDMR vrea autonomie ca in Tiroul de Sud: “Dacă o comunitate de peste un milion de oameni vrea ceva, trebuie să discuţi cu ea”. Proiectul de lege privind autonomia, finalizat in luna august

E. M.
Vicepresedintele UDMR Laszlo Borbely a declarat, miercuri, pentru RFI, ca autonomia “nu-i o noutate, din ’93 există în programul” formatiunii, insa abia recent a a fost formulata “sub forma unui proiect de lege”. In plus, liderul UDMR a argumentat ca, “aşa cum în Tirolul de Sud, în alte părţi ale Europei sunt diferite feluri de autonomie”, si comunitatea maghiara din Romania ar trebui sa beneficieze de drepturi similare.
“Dacă o comunitate de peste un milion de oameni vrea ceva, trebuie să discuţi cu ea civilizat, bazat pe argumente (…) Aşa cum în Tirolul de Sud, în alte părţi ale Europei sunt diferite feluri de autonomie, noi considerăm că o comunitate puternică, minoritatea maghiară are dreptul la unele feluri de autonomie. Nu-i o noutate, din ’93 există în programul nostru, acum am ajuns în faza în care să formulăm acest deziderat sub forma unui proiect de lege”, a spus Borbely.
De asemenea, Borbely a comentat si ipoteza revizuirii Constitutiei, aratand ca o modificare pentru simplificarea regionalizarii si introducerii autonomiei poate fi realizata 66% din Parlament.
“Nu cred că e o problemă să ai formulat un asemenea proiect. Nu e nici neconstituţional, nici împotriva altora să ai unele propuneri. Evident, dacă e nevoie să se modifice Constituţia, cu 66% în Parlament se va modifica. Deci e o dispută mai lungă. În orice caz, este o zonă locuită în majoritate de maghiari. Numai un exemplu vă dau şi nu mi-a răspuns nimeni din partea majorităţii româneşti: de ce nu se poate să avem de exemplu o limbă regională maghiară în România, atunci când şi România şi Ungaria s-au prins de mână când Rada din Ucraina a respins acea lege în vigoare în Ucraina, legea limbilor regionale, de care au profitat şi minoritatea maghiară şi minoritatea română din Ucraina. Păi, atunci noi de ce nu putem discuta când avem o comunitate mare maghiară în România să avem în unele zone ale ţării, unde trăiesc în majoritate maghiari, o limbă regională recunoscută?”, a comentat vicepreşedintele politic al UDMR.
Laszlo Borbely a declarat ca spera ca pana la finalul lunii august proiectul de lege privid autonomia sa fie finalizat, urmand apoi sa se desfasoare dezbateri pe marginea sa.
Bejegyezte: dátum:

Gratian Mihailescu: Regionalizare si fonduri europene la Eurosfat 2014

http://www.finantare.ro/gratian-mihailescu-regionalizare-si-fonduri-europene-la-eurosfat-2014.html


Luni, 7 aprilie, in Bucuresti la Palatul Parlamentului va avea loc Eurosfatul 2014, impartitit in doua sesiuni plenare si mai multe ateliere.

Ca expert afiliat Europuls, voi face parte din workshopul Regionalizare si fonduri structurale unde alaturi de alti experti si politicieni vom dezbate despre viitorul fondurilor europene, despre modelul polonez de succes, despre regionalizare si descentralizare, despre importanta lobbyului la Bruxelles, despre reforma administrativa.
Regionalizare/Descentralizare
Sunt unul dintre promotorii ideii de regionalizare si descentralizare si consider ca un asemenea proces bine realizat poate duce la o reforma a administratiei, la o eficientizare a functionarii acesteia, la o dezvoltare regionala, la reducerea disparitatilor economice, la o implicare activa a cetatenilor (nivelul decizional fiind adus mai aproape de nevoile lor), pentru promovarea principiului subsidiaritatii (unul din principiile de baza ale UE) si nu in ultimul rand la o absorbtie mai buna a fondurilor europene. Regionalizarea trebuie realizata pentru a trece de la guvernare la guvernanta pe mai multe niveluri. Guvernanta reprezinta un altfel de guvernare, moderna, ce corespunde dinamicii si complexitatii lumii globalizate, care vizeaza (re)distribuirea puterii in spatiul public printr-o (re)negociere a autoritatii si o decizie a politicilor publice facute in parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriate civice (autoritati publice – societate civila). Guvernanta pe mai multe niveluri se bazeaza pe un set de principii politice postmoderne:gestionarea actiunii colective fara interventia obligatorie a statului, implicarea institutiilor si a actorilor care nu apartin sferei guvernului, implicarea retelelor de actori autohtoni, mai ales a societatii civile, a mediului de afaceri si a beneficiarilor (“stakeholders”), precum si actiunea comunicativa a acestora.Guvernanta implica o decizie politica de jos in sus conform intereselor comunitatii locale sau regionale.
Din pacate procesul de regionalizare demarat de guvernanti in toamna lui 2012, nu aducea nimic cu guvernanta pe mai multe nivele. In ianuarie 2014, Curtea Constitutionala a decis in unanimitate de voturi ca legea descentralizarii este neconstitutionala, pentru ca incalca principiul autonomiei locale si regimul constitutional al proprietatii. Pentru moment, marele proiect al regionalizarii ramane blocat.
Regionalizarea si descentralizarea, asa cum au fost creionate aratau ca o forma fara fond. Se vorbea despre descentralizare insa nu se spunea nimic despre descentralizare fiscala si redistributie, se vorbea despre absorbtie de fonduri europene, dar nu nimeni nu spunea despre slaba capacitatea administrativa, se vorbea despre reducerea disparitatilor economice, dar nu se aduceau argumente si planificari de dezvoltare regionala. In plus, resursele urmau sa fie gestionate tot la centru, iar acesta va controla in continuare judetele sau regiunile financiar si politic. Gestiunea banilor urma sa fie de 50 local si 50 central, fara nici o schimbare fata de trecutul centralizat. Iar procesul de regionalizare care urma sa fie facut nu vorbea deloc despre reforma unitatilor administrativ-teritoriale neperformante (sate, comune, orase): 1.000 de unitati administrative din totalul celor 2.861 de comune din Romania se afla in pragul falimentului. Cei de la ExpertForum explica clar acest lucru aici:
Regionalizarea, asa cum a fost propusa nu aducea nimic nou; ba mai mult conform CCR legea incalca principiul autonomiei locale, regimul consitutional al proprietatii, exigentele de claritate (de exemplu Agentiile pentru Protectia Mediului apartinand Ministerului, aveau rol de supervizare a CJ-urilor, trecand in subordinea acestora se ajungea la conflict de interese) si principiul legalitatii.De asemenea, nu au existat masuri pregatitoare ale procesului de descentralizare, studii de impact, standarde de cost si sisteme de indicatori de monitorizare.
Deci ce vom face cu regionalizarea pe viitor?
Fondurile europene
2007-2013 a reprezentat un fiasco pentru fondurile europene, Romania clasandu-se inca pe ultimul loc, cu un procent conform Ministerului Fondurilor Europene de 34.25%. Cauzele sunt multiple si am vorbit despre ele. Mai multe analize puteti gasi aici. Printre cei mai importanti factori care au dus la dezastul amintim lipsa unor indicatori reali de dezvoltare si stabilirea unor obiective incoerente in documentele strategice, inainte de 2007, coroborata cu lipsa strategiilor de dezvoltare locala si regionala, birocratia excesiva si lipsa de comunicare intre ministere si organismele regionale, lipsa co-finantarii, lipsa de resurse umane calificate din partea beneficiarilor dar si a autoritatilor de management, (slaba documentare a aplicatiilor, volumul prea mare de evaluare al proiectelor, lipsa practicilor de management de proiect din sectorul public si privat, esecul de a mentine specialisti in administratia publica. etc). Alti factori au fost legati de gestionarea incorecta a fondurilor de pre-aderare (peste 90% dinfondurile de pre-aderare au fost afectate de nereguli), lipsa de transparenta a banilor europeni, nepotismele si clientelismul din administratie (achizitii publice “aranjate”, proiecte “cu dedicatie”), instabilitatea politica (in Romania s-au schimbat ministerele si ministrii responsabili pentru gestionarea politicii regionale in perioada 2008-2012 au fost implicati patru ministri: László Borbély, Vasile Blaga, Elena Udrea si Leonard Orban), lipsa intelegerii fenomenului afaceri europene, lipsa de lobby la Bruxelles si lista poate continua.
In prezent Romania a definitivat Acordul de Parteneriat in cadrul Comitetului Interinstitutional pentru 2014-2020 si asteapta unda verde din partea Comisiei. Cu toate acestea probabil beneficiarii romani vor putea accesa fondurile pentru aceasta perioada, abia la inceputul lui 2015. Asta in cazul in care Comisia va fi de acord cu obiectivele propuse de Guvernul Romaniei. Precizez acest lucru, deoarece cu putin timp in urma, Shirin Wheeler, purtatorul de cuvant al lui Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regionala a declarat: “Nu vom aproba programele operationale 2014-2020 legate de transport fara sa vedem un progres clar si relevant al Romaniei in realizarea Masterplanului”.
S-a vorbit despre modelul polonez, fiind dat ca model pozitiv si de urmat. Polonezii au urmarit consolidarea cooperarii la toate nivelurile guvernamentale, ale municipiilor si ale actorilor publici si privati; consolidarea capacitatilor guvernelor sub-nationale; sprijinirea responsabilitatii, la toate nivelurile de guvernare si de monitorizare a performantelor politicilor regionale si sectoriale.Utilizarea de parteneriate publice-private (PPP), crearea unui sistem eficient de angajati in sectorul public, eliminarea riscurilor de politizare a serviciului public si clarificarea distributiei competentelor intre regiuni, districte si municipii au fost masuri care s-au luat cu scopul de a imbunatati eficienta cadrului de guvernare multi-nivel si a politicii de dezvoltare regionala. Plus lobbyul puternic de la Bruxelles. Iar pe langa aceste actiuni macro, politicile si programele din Polonia s-au realizat de catre regiuni si specific nevoilor regiunilor: regiunile poloneze au administrat pentru 2007-2013 25% din fondul de coeziune. Sub cele 16 Programe Operationale (PO) Regionale (unul special pentru fiecare regiune in parte), PO Polonia de Est si o componenta regionala a PO de resurse umane, aproape 24,8 miliarde de euro au fost alocati pentru investitii in voievodate. (voievodatele sunt regiunile lor de dezvoltare similare celor opt regiuni ale noastre). Dezvoltarea celor 16 PO este justificata de procesul descentralizat de dezvoltare regionala.
Din pacate noi nu avem nimic in comun cu modelul polonez, pentru perioada 2014-2020, banii fiind gestionati tot la Bucuresti, avand un singur POR, pentru toate cele 8 regiuni, nu avem axe prioritare din cadrul unor PO-uri care sa fie gestionate regional (resurse umane sau IMM-uri), nu prea intelegem cu ce se mananca PPP-urile, la Bruxelles nu suntem prea vizibili in materie de parteneriate si proiecte, iar guvernanta multi-nivel lispseste cu desavarsire.
In prisma acestor probleme, workshopul de la Eurosfat 2014, moderat de Dan Carbunaru, isi propune sa raspunda la urmatoarele intrebari: 
Cum poate contribui regionalizarea/descentralizarea la o absorbtie mai buna a fondurilor europene? 
Ce trebuie facut pentru o mai buna absorbtie in viitoarea perioada, la nivel institutional, insa si din partea beneficiarilor? 
Cum putem folosi lobby-ul la Bruxelles pentru o mai buna absorbtie? 
Care este viziunea candidatilor romani la PE asupra regionalizarii? 
In caz ca sunteti interesati de aceasta dezbatere, sau de celelalte dezbateri legate de democratie, agricultura, Schengen, mobilitatea fortei de munca, va puteti inscrie aici. Ne vedem pe 7 Aprilie, la Eurosfat, da?
EUROSFAT este forumul anual dedicat dezbaterilor pe teme europene si este organizat de Europuls si Centrul Roman de Politici Europene sub inaltul patronaj al Parlamentului European, Presedintiei elene a Consiliului UE si a Camerei Deputatilor si numerosi parteneri (Fundatia Friedrich Ebert, Ambasadele Olandei, Greciei, Germaniei, Austriei si Irlandei la Bucuresti,Fundatia Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud Est,Institutul Aspen Romania, Centrul de Resurse pentru Participare Publica,Institutul Qvorum, RFI Romania, Money Channel, Adevarul, Contributors.ro, Dilema Veche, ASSP-UB.)
Scopul evenimentului este de a reuni societatea civila, politicieni, mediul de afaceri si cetateni, pentru a contura pozitiile dar si asteptarile pe care acestia le au fata de Uniunea Europeana. Evenimentul se va desfasura, luni, 7 Aprilie, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti si va fi intitulat “Europa, incotro?”. EUROSFAT 2014 va consta din doua reuniuni plenare si din sase ateliere. Cele doua reuniuni plenare vor fi moderate de Luca Niculescu si Emil Hurezeanu, invitati fiind europarlamentari romani (Cristian Preda, Ioan Mircea Pascu, Corina Cretu), reprezentanti ai unor think-tankuri (Ciprian Ciucu, CRPE, Yves Bertoncini, Notre Europe-Institutul Jacques Delors) si politicieni europeni (Guy Verhofstadt, Presedinte ALDE, Jean-Claude Juncker, Candidatul desemnat de PPE pentru Presedintia Comisiei Europene).
Bejegyezte: dátum:

2015-01-05

PREZENTAREA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE TERITORIALA

Dezvoltarea teritoriala este procesul de transformare a geografiei teritoriilor locuite (elemente fizice: infrastructura, peisaj, orase, dar si structura teritoriala si distributia geografica a populatiei si activitatilor umane). Dezvoltarea teritoriala este un concept comprehensiv folosit, de asemenea, ca obiectiv al politicilor publice: nu se urmareste numai cresterea economica in regiunile respective, ci si durabilitatea, cu aspectele sale economice, sociale, de mediu si culturale. in actualul context european caracterizat de rate de crestere scazute si dezechilibre regionale accentuate, dezvoltarea teritoriala a devenit o prioritate generala in vederea imbunatatirii serviciilor si gradului de ocupare si in vederea reducerii dezechilibrelor teritoriale.
La nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, atributiile in domeniile amenajarii teritoriul, urbanismului si habitatului revin Directiei Generale Dezvoltare Teritoriala. Activitatile derulate urmaresc dezvoltarea durabila, echilibrata a teritoriului national, intarirea coeziunii economice, sociale si teritoriale, cresterea policentrica echilibrata a asezarilor umane, protejarea si promovarea patrimoniului national, precum si cresterea calitatii locuirii in cadrul asezarilor umane.
O serie de termeni si expresii din domeniul dezvoltarii teritoriale sunt explicati in ­glosarele urmatoare:
PROIECTE
CONTACTE
Registratura 
Strada Apolodor, nr.17, latura Nord, sector 5, Bucuresti 050741
Birouri
Str. Apolodor nr. 17, etaj 5, sector 5, Bucuresti 050741
Secretariat 
Tel: 037 211 4547
Fax: 037 211 4542
Director General 
Diana ŢENEA
Directia Tehnică
Director
Cristian STAMATIADE
Serviciul Amenajarea teritoriului si urbanism
Şef serviciu
Anca GINAVAR
Directia Politici si Strategii Director
Teofil GHERCA
Serviciul Analize teritoriale si baze de date
Şef serviciu
Radu NECSULIU
Serviciul Politici si Strategii de Dezvoltare Durabila
Şef serviciu
Cristina DEDIU
ASOCIATII PROFESIONALE CU CARE MDRAP COLABOREAZA IN DOMENIUL DEZVOLTARII URBANE
Registrul Urbanistilor din România - RUR - www.rur.ro
Uniunea Arhitectilor din Romania - UAR - www.uniuneaarhitectilor.ro
Ordinul Arhitectilor din Romania - OAR - www.oar.org.ro

GLOSAR *DIN ANEXA 2 LA LEGEA 350/200

  • Aprobare – optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de incuviintare a propunerilor cuprinse în documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise in prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotarare a Guvernului, hotarare a consiliilor judetene sau locale, dupa caz) se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum si a autorizarii lucrarilor de execuþie a obiectivelor de investitii.
  • Avizare – procedura de analizã si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz) cu caracter tehnic si obligatoriu.
  • Circulatia terenurilor – schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vanzare-cumparare, donatie, concesiune, arendare.
  • Dezvoltare durabila – satisfacerea necesitatilor prezentului, fara a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare.
  • Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism – ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.
  • Parcelare – actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata in loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de mica inaltime.
  • Programe de dezvoltare – ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.
  • Protectia mediului – ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in localitati si in teritoriul inconjurãtor.
  • Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.
  • Retea de localitati – totalitatea localitatilor de pe un teritoriu (national, judetean, zona funcþionala) ale caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfasurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reteaua de localitati este constituita din localitarti urbane si rurale.
  • Servitute de utilitate publica – sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt proprietar.
  • Teritoriu administrativ – suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comuna).
  • Teritoriu intravilan – totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. 
  • Teritoriu extravilan – suprafata cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.
  • Teritoriu metropolitan – suprafata situata în jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, în cadrul careia se creeaza relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. 
  • Zona de protectie – suprafete in jurul sau in prejma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor invecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.).
  • Zona protejata – suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentaþiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inãltime si volumetrie.
Bejegyezte: dátum:

Dimensiunea teritoriala 2014 - 2020



Pe data de 6 octombrie 2011 Comisia Europeana a lansat spre dezbatere pachetul legislativ pentru viitoarea perioda de programare 2014 – 2020. Propunerile de regulamente vizeaza stimularea cresterii si a ocuparii fortei de munca în toata Europa, orientândinvestitiile UE catre obiectivele agendei europene pentru crestere economica si locuri de munca („Europa 2020”). Accentul pus pe un numar mai limitat de prioritati de investitii în conformitate cu aceste obiective va reprezenta elementul central al noilor contracte de parteneriat, pe care statele membre le vor încheia cu Comisia Europeana. În prezent au loc dezbateri intense la nivelul statelor membre în vederea adoptarii propunerilor pana la sfarsitul anului 2012, pentru a permite lansarea unei noi generatii de programe privind politica de coeziune în 2014.
Propunerile Comisiei Europene evidentiaza o mai mare importanta acordata dimensiunii teritoriale si urmaresc stimularea politicilor urbane integrate pentru a intensifica dezvoltarea urbana durabila în vederea consolidarii rolului oraselor în contextul politicii de coeziune. Sunt prezentate mai jos principalele propuneri în acest sens
· Strategii integrate de investitii, având o abordare cu caracter strategic si holistic mai accentuat:
Ca principiu de baza, Fondul european de dezvoltare regional (FEDR) ar trebui sa sprijine dezvoltarea urbanadurabila prin intermediul unor strategii integratecare abordeaza provocarile economice, climatice, sociale si de mediu din zonele urbane [articolul 7, alineatul (1) din propunerea de regulament privind FEDR]. Acest principiu are dublu sens: resursele ar trebui concentrate într-un mod integrat pentru a viza zonele afectate de provocari urbane specifice si, în acelasi timp, proiectele cu finantare FEDR din zonele urbane ar trebui integrate în cadrul unor obiective mai largi ale programelor. Statele membre UE ar trebui sa caute sa utilizeze Fondul social european (FSE), în sinergie cu FEDR, pentru a sustine masuri în materie de ocupare a fortei de munca, educatie, incluziune sociala si capacitate institutionala, concepute si puse în aplicare în cadrul strategiilor integrate.
· Rezervarea finantarii pentru dezvoltarea urbana durabila integrata 
Cel putin 5 % din resursele FEDR alocate fiecarui stat membru vor fi investite în actiuni integrate în favoarea dezvoltarii urbane durabile, puse în aplicare prin intermediul instrumentului de investitii teritoriale integrate (ITI) (a se vedea mai jos), iar gestionarea si punerea în aplicare a acestora vor fi delegate oraslor [a se vedea articolul 7 alineatul (2) din propunerea de regulament privind FEDR]. Forma şi intensitatea delegării gestionării oraşelor pot varia în funcţie de aranjamentele instituţionale
ale fiecărui stat membru. Orasele care pun în aplicare actiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, cu gestionate delegata, ar trebui sa fie incluse într-o lista care sa însoteasca contractele de parteneriat [articolul 7 alineatul (2)] si programul operational [articolul 87 alineatul (2) litera (c)]. Aceste liste sunt orientative si ar putea fi modificate în cursul perioadei de programare.
· Platforma de dezvoltare urbana 
În baza unei liste a oraşelor, elaborată de statele membre în cadrul contractului de parteneriat, Comisia va stabili o platformă de dezvoltare urbană, cuprinzând 300 de oraşe din întreaga Europă, care va stimula un dialog la nivel european între oraşe şi Comisie, orientat preponderent spre politică, în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană.
Acesta nu este un instrument de finanţare, ci mai degrabă un mecanism destinat creşterii vizibilităţii contribuţiei oraşelor la strategia Europa 2020 în cadrul politicii de coeziune, facilitării acţiunilor integrate şi inovatoare pentru dezvoltarea urbană durabilă, precum şi valorificării rezultatelor acestora (articolul 8 din propunerea de regulament privind FEDR).
· Acţiuni inovatoare în zonele urbane: 
În scopul încurajării soluţiilor noi şi inovatoare în materie de dezvoltare urbană durabilă, FEDR poate sprijini, la iniţiativa Comisiei, acţiuni inovatoare în limita unui plafon de 0,2 % din contribuţia totală a FEDR. Acţiunile inovatoare în mediul urban vor consta în proiecte urbane pilot, proiecte demonstrative şi studii aferente de interes european. Sfera acestora poate include toate obiectivele tematice şi priorităţile de investiţii (articolul 9 din propunerea de regulament privind FEDR).
· Un accent mai puternic pus pe dezvoltare urbană la un nivel strategic:
În baza orientărilor Cadrului strategic comun (CSC), contractele de parteneriat ar trebui să stabilească modalităţile de a asigura o abordare integrată a utilizării fondurilor CSC pentru dezvoltarea durabilă a zonelor urbane. Programele operaţionale ar trebui să stabilească contribuţia la abordarea integrată
a dezvoltării teritoriale, inclusiv, după caz, o abordare integrată a dezvoltării zonelor urbane (articolele 11, 14 şi 87 din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind fondurile CSC 2014-2020). De asemenea, este de aşteptat ca această abordare a dezvoltării urbane să fie puternic legată de abordarea integrată care pune în discuţie nevoile specifice ale zonelor geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor ţintă cele mai expuse riscului de discriminare sau excludere – astfel cum este stabilit în contractul de parteneriat şi în programele operaţionale.
· Instrumente îmbunătăţite pentru realizarea de acţiuni integrate: 
Investiţiile teritoriale integrate (ITI) reprezintă un nou mod de punere în aplicare ce oferă un pachet de finanţare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe de intervenţii multidimensionale şi intersectoriale. ITI este un instrument ideal pentru susţinerea acţiunilor integrate în zonele urbane, întrucât acesta oferă posibilitatea combinării finanţării în funcţie de diferite obiective tematice, inclusiv combinarea finanţării provenind de la acele axe prioritare şi programe operaţionale sprijinite din FEDR, FSE şi Fondul de coeziune (CF) (articolul 99 din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind fondurile CSC 2014-2020).
· Oportunităţi sporite privind abordarea provocărilor urbane vizate de priorităţile de investiţii: 
Patru dintre obiectivele tematice, care vor fi sprijinite din fondurile CSC în vederea contribuirii la strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, conţin priorităţi corespunzătoare de investiţii specifice zonelor urbane (enumerate la articolul 5 din propunerea de regulament privind FEDR). Este recomandat ca oraşele să combine acţiunile sprijinite în cadrul priorităţilor sectoriale de investiţii specifice zonelor urbane (să promoveze strategii pentru emisii scăzute de dioxid de carbon în zonele urbane, să îmbunătăţească mediul urban, să promoveze mobilitatea urbană durabilă, precum şi incluziunea socială prin sprijinirea regenerării fizice şi economice a zonelor urbane defavorizate) şi să le încorporeze în strategia integrată de dezvoltare urbană a oraşului în vederea punerii în aplicare
a principiului dezvoltării urbane integrate [articolul 7 alineatul (1) din propunerea de regulament privind FEDR]. De asemenea, acestea pot combina acţiunile respective cu alte acţiuni sprijinite din FSE în cadrul priorităţilor sale de investiţii (enumerate la articolul 3 din propunerea de regulament privind FSE).
· Instrumente financiare: 
Statele membre sunt încurajate să utilizeze în mod extensiv instrumentele financiare pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Sfera instrumentelor financiare este extinsă şi include toate obiectivele tematice şi priorităţile de investiţii şi toate tipurile de beneficiari, proiecte şi activităţi (articolele 32-40 din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind fondurile CSC 2014-2020).
· Crearea de reţele: 
În cadrul obiectivului de cooperare teritoriala europeana (CTE), programul de schimburi si învatare destinat oraselor va continua sa le furnizeze acestora oportunitati de creare de retele în vederea partajarii si dezvoltarii de bune practici în materie de dezvoltare urbana (articolul 2 din propunerea de regulament privind CTE).
Bejegyezte: dátum:

CONFERINTA “STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALA A ROMANIEI - SPRIJIN PENTRU CORELAREA ACTIUNILOR DE DEZVOLTARE LA NIVEL TERITORIAL”

29 OCTOMBRIE 2014, BUCURESTI, HOTEL CAPITAL PLAZA, SALA ION MINCU 1&2
Scop si obiective
Conferinta a avut scopul de a informa si dezbate cu actorii relevanti versiunea preliminara a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei.
Obiectivele conferintei
prezentarea etapelor principale ale procesului de elaborare a SDTR (metodologie). Prezentarea proiectului „Dezvoltarea de instrumente si modele de planificare strategica teritoriala pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” finantat prin Programul Operational Asistenta Tehnica;
prezentarea proiectului de strategie: situatia actuala a dezvoltarii teritoriului national, viziunea de dezvoltare a Romaniei pentru orizontul de timp 2035, obiectivele, masurile, actiunile si proiectele teritoriale, sistemul de implementare si monitorizare a strategiei.
prezentarea principalelor etape ale procesului de consultare publica si a calendarului de consultare.
dezbaterea cu actorii relevanti a proiectului strategiei;
in vederea sustinerii procesului de consultare a actorilor relevanti va fi elaborat un Document de consultare a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei care va reprezenta o baza de dezbatere in cadrul evenimentelor de consultare care vor avea loc la nivel national si regional. Documentul va avea in vedere prezentarea succinta a strategiei, lansarea spre dezbatere a principalelor elemente ale strategiei si colectarea punctelor de vedere ale actorilor relevanti.
Prezentari sustinute in cadrul conferintei
Procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei, Diana Doina TENEA, Director General, Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura
Teofil GHERCA, consilier evaluare examinare, Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura, Directia Politici si Strategii 
Anton ENaCHESCU, expert, Ministerul Fondurilor Europene
Dinamici teritoriale si obiective de dezvoltare pentru orizontul 2035, Nicolae TARALUNGĂ, director Institute for Housing and Urban Development Studies, IHS Romania, consultant principal coordonator SDTR
Teofil GHERCA, consilier evaluare examinare, Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura, Directia Politici si Strategii 
Radu NECSULIU, consilier evaluare examinare, Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura, Directia Politici si Strategii
Spre o noua agenda urbana la nivel european, Mart GRISEL, Director, European Urban Knowledge Network (EUKN), Olanda
Galerie foto Publicat Vineri, 31 Octombrie 2014

http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/-2979/-6821
Conferinta de final a proiectului
“Dezvoltarea de instrumente si modele de planificare strategica teritoriala pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”,
21 noiembrie 2014, Hotel Athénée Palace Hilton Bucuresti, Sala Le Diplomate
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a derulat proiectul “Dezvoltarea de instrumente si modele de planificare strategica teritoriala pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” al carui scop a fost acela de a imbunatati procesul de planificare teritoriala la nivel national prin realizarea de studii sectoriale, dezvoltarea cadrului de planificare, stabilirea unor mecanisme noi de planificare, monitorizare si implementare.
Un rezultat important al proiectului este Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei (SDTR), prin care sunt stabilite viziunea de dezvoltare a teritoriului national in anul 2035, obiectivele generale si specifice de dezvoltare, masurile teritoriale, actiunile si proiectele precum si masurile privind implementarea si monitorizarea strategiei. Alte rezultate relevante ale proiectului constau in 25 de studii tematice (demografie, dezvoltare economica, protectia mediului, comunicatii si infrastructura de transport, cultura si patrimoniu, etc.), 13 rapoarte de analize statistice tematice (mediu, transporturi, dezvoltare rurala, incluziune/excluziune sociala, accesul populatiei la servicii de interes general, resurse naturale, potential energetic, etc.), baza de date teritoriale, cu peste 200 de tabele cuprinzand indicatori din diferite domenii la nivel de UAT. Toate aceste rezultate creeaza o baza de cunostere si informatii care pot veni in sprijinul formularii si fundamentarii politicilor si actiunilor publice.
In contextul finalizarii activitatilor in cadrul proiectului, adresam invitatia pentru participarea a 1-2 reprezentanti ai institutiei la Conferinta de final a proiectului “Dezvoltarea de instrumente si modele de planificare strategica teritoriala pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” care va avea loc pe data de 21 noiembrie 2014, la Hotel Athénée Palace Hilton Bucuresti, Sala Le Diplomate.
Unul dintre obiectivele principale ale evenimentului va viza prezentarea rezultatelor obtinute in cadrul proiectului precum si valorificarea acestor rezultate in scopul sustenabilitatii activitatilor proiectului. O atentie speciala in cadrul evenimentului va fi acordata dezbaterii proiectului Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei. in acest sens, in a doua parte a evenimentului, specialisti din mediul academic, de consultanta si mediul administrativ vor fi invitati sa prezinte principalele concluzii rezultate in urma analizei calitative a documentului strategic care sa ofere un cadru de dezbatere si stimulare a contibutiilor participantilor la imbunatatirea strategiei.
Prezentari
Studii tematice SDTR, Florin BONDAR, consultant Agora Est Consulting
Baza de date si analize statistice, Iulian IUGA, consultant Soft Business Union
Demografie, Monica ALEXANDRU, consultant Soft Business Union
Strategie: Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei, Dragos BUHOCIU, consultant urbanist Oppidum Studio
Gandire integrata despre marile orase, Aurel Gabriel SIMIONESCU, Primar, Primaria municipiului Braila
Galerie foto  Actualizat Marti, 25 Noiembrie 2014
Bejegyezte: dátum:

Sergiu Nistor a fost numit consilier prezidential

de R.M. HotNews.ro 5 ianuarie 2015,

Sergiu Nistor Foto: ICR
Presedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru numirea lui Sergiu Nistor in functia de consilier prezidential, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Administratiei Prezidentiale.
"Ma voi ocupa de probleme de cultura si patrimoniu. Rolul meu sa e sa il ajut pe presedinte sa isi duca la bun sfarsit mandatul si angajamentele pe care si le-a asumat, iar ceea ce voi face va fi in acord cu agenda domniei sale. Proiectul dansului este un proiect cultural si identitar. Voi pregati actiuni concrete pentru a realiza acest proiect identitar si cultural pentru care dansul a fost votat", a declarat pentru HotNews.ro Sergiu Nistor.
Sergiu Nistor s-a nascut in 1960 si a absolvit Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti in 1986, specializat in conservarea integrata a patrimoniului construit. 
Potrivit unui CV prezentat pe site-ul ICR, Sergiu Nistor este autor al legislatiei de specialitate in domeniul patrimoniului din Romania.
A fost comisar guvernamental responsabil cu programul "Sibiu, Capitala Culturala Europeana 2007", secretar general al Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO (2008/2009) si presedinte al ICOMOS (Consiliul mondial al Monumentelor si Siturilor) Romania (din 2006). 
Sergiu Nistor este un adversar declarat al proiectului exploatarii aurifere de la Rosia Montana.
"In calitate de membru al Comisiei nationale a monumentelor am votat alaturi de toti ceilalti membri, pe 26 ianuarie, pentru a-i recomanda ministrului Culturii sa updateze lista tentativa a Romaniei pentru lista patrimoniului mondial, introducand si ceea ce este clasat in lista monumentelor la Rosia Montana", declara acesta, in septembrie 2011, intr-o intalnire online organizata de HotNews.ro.
Decoratii primite: Chevalier de l’Ordre National des Arts et des Lettres, Ofiter al Ordinului National Meritul Cultural, cetatean de onoare al orasului Sibiu.
Bejegyezte: dátum:

Ministrul Agriculturii: Primele proiecte in noul PNDR, din februarie 2015

de Claudiu Zamfir HotNews.ro  4 ianuarie 2015, 
PNDR 2014-2020
Foto: Hotnews
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anuntat ca in luna ianuarie va avea "discutiile finale" cu reprezentantii Comisiei Europene pentru ca aceasta sa aprobe noul Program National de Dezvoltare Rurala al Romaniei, astfel incat din februarie 2015 ministerul sa poata primi primele propruneri de proiecte care sa fie finantate cu fonduri europene in cadrul PNDR. 
"În această lună vor avea loc și discuțiile finale cu CE pentru noul PNDR, astfel încât în Februarie să începem să primim proiecte, așa cum ne-am angajat", a declarat Constantin, duminica, pe blogulsau. 
El a mai spus ca va avea discutii, in urmatoarele doua saptamani, si cu reprezentantii primariilor din tara, "pentru a face ordine in piete". 
În primele două săptămâni vor avea loc consultări cu toate sectoarele din agricultură, cu asociația comunelor, cu asociația municipiilor (pentru a face ordine în piețe), dar și cu sectorul de cercetare. 
documente PNDR2014-2020
(4 Ian 2015) PDF, 10MBPrin noul PNDR, Romania va avea la dispozitie aproximativ 8 miliarde de euro, pentru finantarea unor investitii in 12 domenii-cheie ale agriculturii si dezvoltarii satelor, in perioada de programare 2014-2020. Initial, oficialii Ministerului Agriculturii anticipau ca primii bani din PNDR vor putea fi accesati in Romania de la sfarsitul anului 2014.

Fonduri UE 2014-2020. Cifrele unei agriculturi inapoiate. Pica si mitul potentialului agricol al Romaniei. Unde vrem sa investim cele 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro Joi, 12 decembrie 2013, 
Agricultura in Romania
Agricultura in Romania
Foto: USER UPLOADED
 Agricultorii romani duc lipsa de utilaje mecanice, credite bancare si abilitati manageriale, Romania urmand sa directioneze cei 8 miliarde de euro din fondurile europene din Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020 in anumite domenii de interventie pentru reducerea gradului de inapoiere al satelor romanesti. Acestea sunt principalele idei care au rezultat din prezentarea principiilor pe care va fi derulat PNDR 2014-2020, facuta joi de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin si alti responsabili din sistem.
In Romania, agricultura are o pondere in valoarea adaugata bruta de 6%, mult peste media Uniunii Europene, de numai 1,7%, dar sectorul agricol romanesc se zbate inca la un stadiu inapoiat comparativ cu marea majoritate a statelor UE. 
In privinta potentialului agricol al Romaniei, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, sustine ca tara poate oferi hrana din agricultura interna pentru o populatie de 35-37 milioane locuitori, adica mult peste populatia oficiala a tarii, de 20,1 de milioane de persoane. Cu toate acestea, estimarea enuntata de ministru darama mitul celor 80 de milioane de locuitori pe care agricultura Romaniei i-ar putea hrani, vehiculat pana acum.
"Expertii pot spune ca potentialul Romaniei nu poate sa depaseasca o capacitate de a hrani o populatie de 35-37 de milioane de locuitori. Mi-as dori sa ajungem la 80 de milioane, dar haideti sa punem in valoare aceasta capacitate reala si sa nu mai exageram foarte mult" a afirmat Constantin. 
Ministrul Daniel Constantin si Brigitte Mehlmauer, reprezentant al companiei de consultanta GBI, care conduce consortiul de redactare a PNDR 2014-2020, au enumerat principalele puncte slabe ale agriculturii Romaniei:
  • Nu avem tractoare si combine. "E foarte clar, Romania are lipsuri in sectorul fermierilor obisnuiti, lor le lipseste un standard de modernizare, le lipseste mecanizarea", a spus Mehlmauer.  Gradul de inzestrare tehnica pe agricultor este de numai 350 euro in Romania, mult sub media Uniunii Europene, de 9.100 de euro pe agricultor, conform datelor ministrului Constantin.  "Chiar daca nu s-au cheltuit toti banii, am avut o infuzie importanta de fonduri pentru utilarea cu echipamente agricole si inca suntem mult in urma statelor membre, acest lucru reflectandu-se in gradul de competitivitate al fermierilor romani", a mai declarat ministrul.
  • La tara nu sunt manageri. Celor mai multi agricultori romani le lipsesc si abilitatile manageriale, mai considera Brigitte Mehlmauer. Potrivit ministrului Constantin, nivelul de instruire a managerilor exploatatiilor agricole este de 2,5% in Romania, fata de media UE de 29,4%.
  • Prapastia dintre sat si oras. "O alta slabiciune care trebuie abordata se refera la disparitatile uriase in dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane, mai ales in privinta micii si marii infrastructuri", a precizat consultantul Mehlmauer.
  • No jobs. Inca o slabiciune a satului romanesc este lipsa alternativelor la locurile de munca din agricultura. In prezent, in mediul rural, populatia romaneasca este expusa riscului de saracie in proportie de 40,3%, in conditiile in care media UE este de 24,2%. In anul 2007, expunerea populatriei rurale la saracie, in Romania, era de 60%. "Aceasta arata o imbunatatire, dar nu este suficient si trebuie sa ne preocupam in continuare pentru ca are un impact nu numai economic, ci mai ales social", a declarat ministrul Agriculturii.
  • Accesul redus la credite bancare. Fermierii din Romania au acces la credite bancare de numai 110 euro/ha, cu mult sub media UE, de 1.700 euro pe hectar.
  • Productivitatea scazuta. In industria alimentara din Romania productivitate este de 9.086 euro pe persoana, in timp ce media UE este 40.875 de euro. Cu toate acestea, partea de procesare s-a dezvoltat bine - peste 1 miliard de euro in perioada 2007-2013 mergand in zona de procesare. In schimb, productia nu s-a dezvoltat suficient. "Din pacate nu am reusit sa facem fata pe partea de productie si suntem nevoiti sa importam foarte mult, pentru ca nu avem suficienta productie in Romania si pentru ca preturile nu sunt competitive", a spus Constantin.
  • Lipsa silozurilor. Nici cand reuseste o productie buna, Romania nu poate sa si-o valorifice suficient, pentru ca ii lipseste capacitatea de stocare a recoltei. "In anul 2013 am avut o productie extrem de importanta, dar toate aceste lucruri ne-au condus sa nu mai facem fata cu capacitatea de stocare", a spus Daniel Constantin. Romania are o capacitate de stocare de 18 milioane de tone, in timp ce productia pe care am obtinut-o anul acesta a depasit 20 de milioane de tone, la cereale.  
  • Agricultura ecologica - la nivel scazut. In Romania, agricultura ecologica se desfasoara pe o suprafata de 0,4% din totalul ariilor agricole, in timp ce media UE este de 3,7%
Unde vrea Romania sa bage cei 8,15 miliarde de euro in urmatorii 7 ani
Pentru perioada de programare 2014-2020, Romania va avea la dispozitie fonduri europene de 8,15 miliarde de euro in Programul National de Dezvoltare Rurala. Viitorul PNDR va fi structurat pe 12 masuri, dintre care doar cateva vor avea alocari mai importante:
  • Masura 1: Investitii in active fizice pentru modernizarea fermelor,  unitatilor de procesare si a infrastructurii.  Pentru perioada 2014-2020 Romania vrea sa aloce din PNDR investitii in exploatatii agricole de peste 100 de milioane de euro. Pentru irigatii, alocarea dorita este de 371 de milioane de euro, comparativ cu 60 de milioane de euro in perioada 2007-2013. "Vrem sa reabilitam to sectorul de irigatii, dar partea secundara, nu partea principala pentru ca aceasta nu este eligibila prin regulamentul european", a precizat ministrul Constantin. O alocare importanta, 200 de milioane de euro, va merge la partea  de acces la exploatatiile agricole sau acces pe drumurile forestiere.
  • Masura 2: Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microintreprinderi si intreprinderi mici non agricole. Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor va avea o suma de 1,032 miliarde de euro. Infiintarea intrepridnerilor pentru tinerii fermieri va primi o alocare de 619 milioane de euro, fata de 320 de milioane de euro cat a fost alocarea 2007-2013. De asemenea, 413 milioane de euro vor fi alocati pentru infiitarea si dezvoltarea activitatilor non-agricole in spatiun rural.
  • Masura 3: Servicii de baza si reinnoirea satelor - suma disponibila va fi de 1 miliard de euro. In perioada actuala de programare, Romania a avut aici o alocare mai mare, de 1,7 miliarde de euro. Acesti bani sunt destinati investitiilor in drumuri, aductiuni de apa, canalizari.
  • Masura 4: Transfer de cunostinte si actiuni de informare - alocare de 6 milioane de euro.
  • Masura 5: Impadurirea si crearea de perdele forestiere - alocare de 79 milioane de euro.
  • Masura 6: Agromediu si clima - alocare de 849 milioane de euro. Per total, pachetul de masuri de mediu si clima va avea alocate 2,3 miliarde de euro , intrucat statele membre sunt obligate sa foloseasca 30% din programul de dezvoltare rurala  pentru acest obiectiv.
  • Masura 7: Agricultura ecologica - 200 de milioane de euro.
  • Masura 8: Delimitarea zonelor confruntate cu constrangeri naturale sau alte constrangeri specifice.
  • Masura 9: Cooperare - 3 milioane de euro, in parteneriatul european pentru inovare.
  • Masura 10: Gestionarea Riscurilor. Vor fi constituite fondurile mutuale, de aproape aproape 400 de milioane de euro. Banii vor fi folositi pentru despagubiri, de exemplu ca urmare a secetei.
  • Masura 11: LEADER. Mobilizarea comunitatilor locale in dezvoltare - 477 milioane de euro.
  • Masura 12: Asistenta tehnica, inclusiv Reteaua de Dezvoltare Rurala - 181 de milioane de euro.
Banii din viitorul PNDR, abia de la sfarsitul anului 2014. Oficial de la Agricultura: "Au fost intarzieri la Comisia Europeana"
Romania va putea incepe sa absorba primii bani europeni din PNDR 2014-2020 abia de la sfarsitul anului 2014, a estimat ministrul Daniel Constantin. 
Draftul oficial al programului urmeaza sa fie transmis la Comisia Europeana in ianuarie sau februarie 2014, urmand ca in semestrul I al anului 2014 sa fie negociat cu executivul european. 
"Depinde foarte mult de vointa politica - sper sa transmitem programul in luna ianuarie la Bruxelles, negocieri in iunie-iulie, iar spre sfarsitul anului sa fie deschise primele masuri", a explicat ministrul Agriculturii. 
Intrebat de HotNews.ro de ce nu este gata inca proiectul PNDR 2014-2020, directorul Autoritatii de Management al programului, Mihai Herciu, a explicat ca o serie de intarzieri la nivelul serviciilor Comisiei Europene, in elaborarea regulementelor europene pentru banii de la agricultura, au condus la intarzieri in toate statele membre. 
"Nu era momentul pentru acest livrabil, avand in vedere si procedura de aprobare a regulamentelor comuniatre atat in ceea ce priveste propunerea de regulament pentru dezvoltare rurala cat si propunerea de regulament de implementare a masurilor de dezvoltare rurarala in viitoarea perioada de proramatre. Toate aceste intarzieri la nivelul organismelor comisie au influentat in toate statele membre o decalarare corespunzatoare a perioadei de pregatire a programelor", a spus Herciu. 
In procesul de realizare a PNDR, derulat de consortiul condus de consultantul GBI, au fost utilizate, printre altele 35.000 de epeluri telefonice si 9 conferinte regionale si nationale pentru dialogul cu beneficiarii, a precizat Brigitte Mehlmauer, de la firma de consultanta.
Bejegyezte: dátum:
Abonați-vă la: Postări (Atom)