Publicat 23.01.15
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Realitatea TV, că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat. El a precizat că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile, transmite Mediafax. Cât despre gazele de șist, președintele e de părere că această chestiune „se rezolvă de la sine”, interesul scăzând simțitor, odată cu prăbușirea prețului petrolului.
FOTO: Mediafax Foto
„Trebuie revăzut, sunt foarte multe aspecte. Nu este treaba preşedintelui să renegocieze contractele, nici treaba preşedintelui să spună ce soluţii tehnice există, dar este treaba mea să spun că, după părerea mea, aşa cum a fost conceput proiectul, mie nu mi se pare potrivit şi să invit pe cei care sunt implicaţi, direct, să reia discuţiile", a menţionat Klaus Iohannis, vorbind despre Roșia Montană.
Şeful statului a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate, iar negocierea trebuie să aibă loc între firma care doreşte să investească şi reprezentanţii Guvernului României.
„Sunt convins că o astfel de discuţie se poate purta”, a adăugat Iohannis.
El a mai spus că, în privinţa gazelor de şist, „deja are impresia că problema se rezolvă de la sine, datorită scăderii preţului hidrocarburilor, în esenţă a petrolului".
„Lucrurile s-au schimbat radical şi deja exploatarea gazelor de şist, cel puţin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilităţii”, a spus Klaus Iohannis, precizând că tehnologia nu este nouă, dar nu a fost folosită, pentru că nu era rentabilă. Creşterea preţului petrolului a dus însă la sporirea interesului pentru acest tip de exploatare. „Impresia mea este că acum, în această etapă, interesul pentru gazele de şist este în scădere”, a adăugat Klaus Iohannis.
Compania Gabriel Resources a anunţat, marţi, că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj, dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.
Comunicatul menţionează că Gabriel Resources nu a inițiat nicio cerere de arbitraj sau vreun alt demers în instanțele internaționale de arbitraj și că își menține angajamentul "ferm" de a dezvolta proiectul minier de la Roșia Montană.
În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când va exista o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.
NOTA Red. Civicul Ardelean:
Preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, Eugen David, i-a transmis lui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă prin care îşi exprimă nemulţumirea după declaraţiile preşedintelui cu privire la proiectul Roşia Montană.
NOTA Red. Civicul Ardelean:
Data fiind exprimarea domnului presedinte trebuie sa contrapunem si declaratia celor de la Rosia Montana adica celor de la Asociatia "Alburnus Maior":
Alburnus Maior i-a scris lui K. Iohannis: Să vă clarificaţi opinia privind Roşia Montană! Schimbarea tonului pune la îndoială încrederea cu care aţi fost învestit
23.01.2015
Preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, Eugen David, i-a transmis lui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă prin care îşi exprimă nemulţumirea după declaraţiile preşedintelui cu privire la proiectul Roşia Montană.
FOTO: Mediafax
"Proiectul de minerit cu cianuri propus la Roșia Montană este supus ultimei tentative de resuscitare, Gabriel Resources fiind în căutare de aliați. Acest lucru nu este deloc nou, istoricul avizării minei arătând deja că oficiali români de rang înalt au renunțat adesea prea ușor la apărarea interesului public și s-au îmbarcat în susținerea conducerii Gabriel Resources.
Invitația la conciliere amiabilă transmisă de către compania minieră domniei voastre nu este un act de curtoazie al unui investitor de bună credință, ci doar o o formalitate necesară în avansarea unui eventual caz de arbitraj internațional. De altfel, această opțiune rămâne ultima resursă a managementului companiei de a oferi satisfacție investitorilor speculanți, în condițiile în care societatea românească respinge cu fermitate mineritul cu cianuri”, a transmis asociaţia.
Asociația Alburnus Maior este un ONG cu sediul în Roşia Montană, judeţul Alba, și reprezintă interesele acelor locuitori din Roșia Montană și din Bucium care se opun proiectului Roșia Montană și refuză să-și înstrăineze proprietățile pentru a face loc proiectului minier, potrivit prezentării sale de pe site-ul propriu.
Gabriel Resources își recunoaște înfrângerea și demarează pașii formali pentru arbitrajul internațional
Notificarea formală a companiei miniere Gabriel Resources la ‘rezolvarea amiabilă a diferendului privind proiectul minier’ reprezintă o recunoaștere oficială a imposibilității continuării proiectului Roșia Montană în fața investitorilor. La 15 ani după începerea demersurilor, managementul companiei caută soluții legale prin care să evite recunoașterea insuccesului. Scrisoarea de conciliere amiabilă deschide calea către arbitrajul internațional, ultima instanță de șantaj și amenințare disponibilă companiei în fața statului român. În același timp, notificarea transmisă Guvernului și Președintelui României reprezintă un ultim efort de relații publice în crearea imaginii investitorului victimă a contextului socio-politic românesc.
Totodată, în relatările din presă, manipulări grosolane prezintă deja potența industriei miniere, prin relatarea unor arbitraje internaționale câștigate ca urmare a amenințărilor formulate și negocierilor derulate cu ușile închise. Gabriel Resources, companie junior, fără experiență în domeniul minier s-ar afla la prima acțiune de acest gen, iar principala cale de acțiune ar putea fi co-interesarea factorilor de decizie. Această suspiciune este generată și de numeroasele eșecuri fulminante ce au marcat activitatea companiei Gabriel Resources și a subsidiarelor sale, ce s-au încăpățânat în risipirea banilor investitorilor de-a lungul anilor. Această practică a continuat, deși li s-a refuzat finanțarea de către instituții precum Banca Mondială (2002) sau asigurarea pentru risc de accident de către grupul Allianz (2013). Mai mult, înainte ca Gabriel să preia proiectul în 1997, zăcământul Roșia Montană a fost analizat și imediat abandonat de numeroase alte companii miniere, tocmai datorită riscului mare asociat și imposibilității de îndeplinire a condițiilor de legalitate. Gabriel Resources nu a evaluat corect riscurile aferente deschiderii celei mai mari mine de aur din Europa peste un sat locuit, ce găzduiește importante vestigii arheologice, unice în lume.
“Proiectul de minerit a fost respins irevocabil de societatea românească în ciuda tentativelor companiei de a cosmetiza efectele sale dezastruoase pentru mediu, patrimoniu și sănătatea oamenilor. Campaniile manipulative lansate în presă au fost considerate de mulți cetățeni drept o insultă la adresa inteligenței. Nu mare mi-ar fi mirarea dacă prin același tip de manipulări vor încerca să demonstreze soliditatea cazului lor în timp de cointeresează oficiali români la o slabă reprezentare și implicit la o cotă parte din daune”, a declarat Ștefania Simion, consilierul juridic al Asociației Alburnus Maior.
“Dacă investitorii vor să dea în judecată pe cineva, atunci să își dea în judecată propriii angajați care i-au dus cu zăhărelul ani de zile, alimentându-le speranțe deșarte de îmbogățire de pe urma distrugerii Roșiei Montane. Orice tentativă de mituire a oficialilor români predispuși la acte de corupție și blat cu compania minieră în procesul de arbitraj va fi aspru pedepsită de toți cetățenii români. Forțele politice care continuă să bată palma cu acești procesomani vor pierde pentru totdeauna sprijinul cetățenilor, care deja le-au dat un semnal foarte clar în toamna lui 2013, a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior”.
***
Informații generale
Riscurile financiare, politice, legale și sociale ale proiectului propus la Roșia Montană au fost comunicate investorilor și manangementului companiei Gabriel Resources de către organizații ale societății civile începând cu 2004. Raportul “Anticiparea Surprizei – Evaluarea riscului” detaliază aceste riscuri concluzionând că lucrările legate de proiect se desfășoară în lipsa unor aprobări necesare precum acordul de mediu. Mai mult, raportul mai arăta că “investitorii ar trebui să fie conștienți că este puțin probabil ca acest proiect sa fie aprobat de către autoritățile române. Însă, atât timp cât investitorii vor fi dispuși să sprijine acest proiect, oficiali fără scrupule vor profita și vor insista pe mai multe condiții și aspecte birocratice”.
Un alt raport - “Analiză Actualizată a Riscurilor” destinat investitorilor Gabriel Resources, realizat în noiembrie 2007, subliniază că orice investitor care face analize de risc ar trebui să ia în considerare cu foarte mare atenţie multiplele acţiuni în instanţă şi alte obstacole legale care s-au acumulat de-a lungul anilor şi care continuă să ‘scoată’ proiectul Roşia Montană ‘de pe linia dreaptă’. Raportul concluziona că “orice investitor care speră că riscurile asociate cu acest proiect se vor evapora de la sine o dată cu eliberarea eventuală a Acordului de mediu a ales în mod deliberat să nu înţeleagă toată miza jocului”.
