Strategiile de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020

http://www.rrapl.ro/strategiile-de-dezvoltare-ale-romaniei-pentru-perioada-2014-2020/

Dragos Secarea

Dezbatere: Cum credeţi că va arăta România după implementarea strategiilor?

Odată cu trecerea în anul 2014, România a intrat într-o nouă perioadă de dezvoltare (sau de absorbţie de fonduri europene) care se va întinde până în 2020. Cele opt regiuni de dezvoltare au lansat pe parcursul anului trecut, în dezbatere publică, câteva variante ale strategiilor de dezvoltare pentru acest ciclu. În mare, măsurile avute în vedere vizează rezolvarea problemelor cu care se confruntă regiunile, precum şi dezvoltarea acestor zone. Toate planificările au fost întocmite în baza prevederilor Strategiei Europa 2020 şi vizează printre altele o rată de ocupare de 70% pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani; investiţii de 2% din PIB-ul României în cercetare şi dezvoltare; 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile; creşterea cu 19% a eficienţei energetice; scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%, precum şi scăderea cu 580.000 a numărul de persoane expuse sărăciei.

Trebuie precizat că toate regiunile se confruntă cu aceleaşi tipuri de probleme, adică şomajul, sărăcia, excluziunea socială, nivel slab al serviciilor medicale, deficienţa sistemului educaţional, migraţia, lipsa educaţiei antreprenoriale şi a investiţiilor străine, infrastructura precară etc. Cele mai dezvoltate regiuni sunt, conform datelor publicate de Agenţiile de Dezvoltare Regională, Bucureşti-Ilfov şi Vest. Cea mai slab dezvoltată regiune este Nord-Est. De altfel, în ceea ce priveşte obiectivele generale ale fiecărei regiuni se pot observa următoarele evoluţii: cele mai dezvoltate regiuni încearcă să-şi consolideze poziţia şi să se apropie, ca nivel de dezvoltare, de celelalte regiuni ale Uniunii Europene; cele mai slabe regiuni încearcă, în schimb, să reducă decalajul faţă de zone precum Bucureşti-Ilfov. În rândurile următoare veţi citi principalele măsuri propuse de fiecare regiune.

Majoritatea planificărilor regionale au în mare parte obiective comune, adaptate desigur la specificul local, ce vizează investiţii în domenii precum infrastructură (transport, utilităţi etc.), sănătate, educaţie, servicii sociale, competitivitate economică, sectorul cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), protecţia mediului, energie regenerabilă etc.

În ceea ce priveşte infrastructura de transport, fiecare regiune încearcă să-şi modernizeze reţeaua de drumuri (inclusiv autostrăzi), cea feroviară, aeroporturile şi căile de navigaţie. De asemenea, se doresc şi investiţii în amenajarea unor sisteme de transport intermodale regionale. În cazul Bucureşti-Ilfov se vor implementa proiecte precum deschiderea circulaţiei feroviare Bucureşti-Videle-Giurgiu, amenajarea centrului intermodal de marfă de la Moara Vlăsiei, precum şi amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa şi a porturilor 1 Decembrie şi Glina.

În Vest există proiecte ambiţioase pentru amenajarea unor autostrăzi precum Via Carpatica (Tronsonul Lugoj-Drobeta Turnu Severin). În ceea ce priveşte transportul feroviar se vor amenaja mai multe tronsoane (precum Timişoara-Szeged). În domeniul transporturilor navale se va investi în introducerea unui sistem performant de monitorizare a parametrilor de navigaţie de-a lungul Dunării, dar şi de informarea asupra situaţiilor „speciale”. În ceea ce priveşte infrastructura aeroportuară, trebuie amintit că în Nord-Est se va investi pentru ca Regiunea să aibă cel puţin cinci aeroporturi de importanţă regională. Nu trebuie uitată nici Regiunea Centru, unde va fi amenajat în câţiva ani, la Braşov, un aeroport tranzitat anual de peste 500.000 de persoane.

Când vine vorba de eficienţă energetică, toate regiunile vor sprijini în continuare procesul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, dar şi promovarea folosirii surselor alternative. În domeniul calităţii mediului, toate regiunile vor investi în staţiile de epurare a apei, în sistemele de management a deşeurilor, precum şi în implementarea unor soluţii pentru reducerea nivelului de poluare a aerului, apei şi solurilor. În Bucureşti-Ilfov se vor implementa proiecte precum finalizarea Staţiei de epurare Glina şi reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa.

De asemenea, se vor realiza instalaţii de tratare termică a deşeurilor solide din Bucureşti, instalaţii de tratare termică a deşeurilor periculoase, staţii de compost cu valorificare energetică, precum şi o instalaţie de tratare a deşeurilor de construcţii şi demolări din Bucureşti. În Sud-Est se va încerca şi implementarea unui centru regional de prevenţie şi management a situaţiilor de poluare accidentală a Dunării. Proiecte asemănătoare vor fi implementate şi în Vest, unde se vor aloca fonduri pentru crearea capacităţii de previziune climatică şi a sistemelor de comunicare a situaţiilor de risc; achiziţionarea echipamentelor de intervenţie în situaţii de risc; precum şi crearea perdelelor verzi pentru combaterea deşertificării. În Centru se va investi în reducerea emisiilor de formaldehidă (în special în Sebeș, județul Alba) și amoniac (mai ales în Târgu Mureș).

O sursă principală de venit şi dezvoltare pentru cele opt regiuni este şi va fi turismul. Investiţiile vizează reabilitarea centrelor istorice şi a obiectivelor aparţinând patrimoniului cultural şi includerea acestora în circuite turistice. De asemenea, se doreşte reabilitarea şi modernizarea staţiunilor şi a infrastructurii de cazare, precum şi diversificarea ofertelor turistice. În Bucureşti-Ilfov se va restaura Palatul Voievodal „Curtea Veche”, se vor valorifica forturile din jurul Bucureştiului, dar şi catacombele din subteranul centrului istoric al Capitalei. Se va investi şi în infrastructura de agrement, o investiţie majoră fiind crearea BIO Parc Zoo Băneasa, adică transformarea Grădinii Zoologice din Băneasa într-un parc naţional întins pe 63 hectare.

În Sud-Est, zonă cu deschidere la litoral, se va încerca lansarea unor oferte care să le contracareze pe cele din ţări precum Bulgaria, se va investi în amenajarea porturilor turistice, a unui centru de agrement acvatic şi chiar amenajarea unor pârtii de schi. Şi în Nord-Est se doreşte amenajarea unor centre pentru practicarea sporturilor de iarnă sau a unor sporturi precum hipism, drumeţii montane, rafting, paraşutism etc. În zona Sud-Muntenia se va acorda o atenţie sporită staţiunilor de pe Valea Prahovei, unde se va investi printre altele în dezvoltarea sau modernizarea sistemului de transport pe cablu, dar şi în dezvoltarea potenţialului turistic al Dunării în Regiune.

În domeniul muncii, autorităţile vor încerca implementarea unor măsuri care să ducă la integrarea pe piaţa muncii a tinerilor şi a persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile. De asemenea, se doreşte dezvoltarea centrelor de formare continuă, dar şi a unităţilor de reconversie profesională. O prioritate comună este şi promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Se va investi în dezvoltarea şi amenajarea centrelor de servicii sociale, precum şi în formarea continuă a personalului din acest domeniu. De asemenea, se va facilita accesul la locuinţe pentru tineri şi persoane din grupurile vulnerabile. În sistemul medical, măsurile vizează modernizarea spitalelor şi ambulatoriilor, dotarea cu echipamente moderne, promovarea serviciilor de e-health, precum şi amenajarea unor unităţi spitaliceşti noi. Măsurile vizează şi soluţionarea unor probleme precum rata de mortalitate infantilă şi numărul mic de medici.

În educaţie, strategiile vizează combaterea abandonului şcolar, sprijinirea tranziţiei de la şcoli pe piaţa muncii, modernizarea unităţilor şcolare şi dotarea acestora cu echipamente moderne (inclusiv racordarea la reţeaua broadband). De asemenea, vor fi implementate proiecte pentru adaptarea ariei curriculare la cerinţele actuale ale pieţei muncii şi se vor dezvolta centrele after-school. În economie, măsurile vizează crearea parcurilor industriale şi tehnologice, a incubatoarelor de afaceri (clusterele, spre exemplu), precum şi sprijinirea IMM-urilor şi a infrastructurii CDI. De asemenea, se vizează şi implementarea unor măsuri pentru creşterea educaţiei antreprenoriale în regiuni. Se are în vedere şi reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate, precum şi a terenurilor folosite, în special în Caraş-Severin şi Hunedoara, când vine vorba de Regiunea Vest. Un proiect ambiţios este în Nord-Est, unde oficialii vor, printre altele, să creeze 20 de întreprinderi active/1000 de locuitori şi impulsionarea sectorului CDI. În domeniul CDI se vor încuraja parteneriatele între universităţi şi companii, se vor acorda fonduri pentru proiectele majore şi se va încerca creşterea numărului de angajaţi în astfel de centre. Un proiect ambiţios este în Bucureşti-Ilfov – laserul Extreme Light Infrastructure.

Agricultura are un mare potențial de dezvoltare, nevalorificat însă. Autorităţile vor eliminarea unor fenomene precum agricultura de subzistenţă şi modernizarea infrastructurii (echiparea cu utilaje noi sau dezvoltarea sistemelor de irigaţii, spre exemplu). Sunt necesare investiţii şi în pregătirea profesională a personalului din agricultură. În Sud-Est se va investi, spre exemplu, în amenajarea parcurilor agroindustriale, a grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic. Per ansamblu, se speră ca domeniul să aibă o contribuţie mult mai mare la PIB-ul ţării.

Totodată, toate strategiile vizează modernizarea mediului rural. Măsurile vizează reţeaua de utilități, infrastructura de transport, precum şi vetrele satelor. Totodată, se vor acorda beneficii pentru companiile care vor investi în mediul rural. Spre exemplu, autorităţile din Nord-Est vor reducerea numărului de locuitori care operează în agricultură, de la 42% (cât este în prezent) la 30% (până în 2020). Se vor acorda şi fonduri pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul locuitorilor. De asemenea, se doreşte şi dezvoltarea socială a comunităţilor rurale, precum şi protejarea identităţii culturale.

Planificările regionale iau în calcul şi administraţia publică şi locală, adică implementarea unor măsuri care să consolideze capacitatea administrativă. Spre exemplu, în Vest se vor înfiinţa instituţii regionale în domenii precum inovare, export sau turism.

Majoritatea regiunilor se învecinează şi cu alte ţări. De aceea, în următorii ani se va acorda o atenţie sporită promovării cooperării transfrontaliere şi interregionale, adică se vor sprijini activităţile (economice, culturale etc.) care încurajează interacţiunea între comunităţile din zonele de graniţă.

Perioada de dezvoltare regională 2014-2020 este foarte importantă pentru România, în vederea creşterii nivelului de trai şi reducerii decalajelor faţă de celelalte regiuni ale UE. Rămâne de văzut dacă măsurile implementate în aceşti şapte ani vor duce la dezvoltarea celor opt regiuni.

Dumneavoastră ce părere aveţi? Cum va arăta România în 2020 după implementarea măsurilor din cadrul Strategiilor de Dezvoltare?

Credit foto: www.wikipedia.ro – Carismagic

Adrian Năstase, „mirat” că i s-a retras viza de SUA: „Ţi-ai terminat mandatul, nu mai eşti util, pa!”

http://www.gandul.info/politica/adrian-nastase-mirat-ca-i-s-a-retras-viza-de-sua-ti-ai-terminat-mandatul-nu-mai-esti-util-pa-14312395
22.05.2015

Adrian Năstase s-a declarat „mirat” de motivul pentru care i s-a retras viza pentru SUA, comentând că nu şi-a imaginat că această chestiune a pixurilor din campania electorală din România poate să fie o chestiune atât de importantă în Statele Unite”. El susţine că a primit o scrisoare din partea consulului american chiar înainte de condamnarea sa definitivă. „Ţi-ai terminat mandatul, nu mai eşti util, pa ! Deci, ăsta este mesajul care a apărut din acea scrisoare. Nu ştiu, se temeau americanii că voi merge şi voi organiza acţiuni teroriste acolo”, a comentat fostul premier.

Cu o politică restrictivă a Departamentului de Stat american în ce-i priveşte pe cei condamnaţi pentru corupţie, Adrian Năstase se declară mirat că i s-a retras viza pentru SUA, trecând condamnarea sa în registrul „chestiunii pixurilor din campania electorală”.

„Informaţia am dat-o eu, nu a apărut în presă. Eu am dat scrisoarea, ca să fie foarte clar. Lucrurile sunt foarte simple, în opinia mea. Ambasada americană la Bucureşti are nişte consilieri români anticorupţie, de genul Laura Ştefan şi alţii legaţi de Monica Macovei, şi alţii. (...) Înainte ca acea condamnare să fie definitivă, am primit acea scrisoare de la consulul american. M-am mirat, vă spun foarte sincer, pentru că nu mi-am imaginat că această chestiune a pixurilor din campania electorală din România poate să fie o chestiune atât de importantă în Statele Unite, cu atât mai mult cu relaţia mea cu administraţia americană în legătură cu conflictele din Irak de-a lungul anilor, colaborarea în legătură cu intrarea în NATO, şi altele, consideram că sunt chestiuni destul de importante. Am învăţat însă câteva lucruri şi am scris într-o carte, care a fost menţionată mai deveme, "Lumea, americanii şi noi", americanii şi administraţia americană nu au "foşti prieteni", ei au numai "actuali prieteni". Ţi-ai terminat mandatul, nu mai eşti util, pa ! Deci, ăsta este mesajul care a apărut din acea scrisoare. Nu ştiu, se temeau americanii că voi merge şi voi organiza acţiuni teroriste acolo", a spus Năstase, citat de Agerpres

Dosarele privind acordarea vizelor pentru SUA sunt confidenţiale, potrivit legislaţiei, arată Ambasada SUA, precizând, pentru MEDIAFAX, că Departamentul de Stat a descoperit că există cetăţeni români care nu se califică pentru primirea vizei din cauza unor condamnări pentru activităţi infracţionale.

”Dosarele privind acordarea vizelor sunt confidenţiale, potrivit legislaţiei Statelor Unite. Nu discutăm detaliile cazurilor individuale de evaluare privind vizele. Departamentul de Stat a descoperit că există unii cetăţeni români care nu se califică pentru primirea vizei din cauza unor condamnări pentru activităţi infracţionale, inclusiv pentru implicare în acte de corupţie sau obţinere de beneficii din corupţie”, arată Ambasada SUA într-un răspuns transmis miercuri seară, la solicitarea MEDIAFAX de a furniza informaţii legate de oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie.

Brian Hoyt Yee, asistent adjunct al secretarului de Stat american, a declarat, în Congres, că există oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România şi Bulgaria care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie.

Yee a participat, marţi, în Subcomisia pentru Europa şi Eurasia din cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, la o discuţie despre relaţiile dintre Ungaria şi SUA şi despre situaţia din Ungaria.

Referindu-se la interdicţia de intrare în SUA a unor oficiali ungari, unul dintre membrii subcomisiei l-a întrebat pe Brian Hoyt Yee dacă Washingtonul nu aplică un dublu standard în cazul Ungariei în comparaţie cu alte ţări din Europa de Est, precum Bulgaria sau România.

"Nu există un dublu standard. Aplicăm aceleaşi standarde pentru toate ţările", a spus Yee.

Întrebat dacă sunt oficiali din România şi Bulgaria care au interdicţie de intrare în SUA, Brian Hoyt Yee a declarat: "Sunt oameni din cele două ţări cărora le-am interzis să călătorească în SUA din cauza corupţiei".

"Există oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România şi Bulgaria care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie", a mai spus Yee.

Rugat să ofere o listă cu numele românilor şi bulgarilor cu interdicţie de a intra în SUA, Brian Hoyt Yee a precizat că nu poate face acest lucru.

"Nu pot să vă trimit o listă, vă pot trimite numărul (celor cu interdicţie de intrare -.n.r.)", a răspuns asistentul adjunct al secretarului de Stat.

Întrebat de ce nu poate furniza nume, Yee a spus: "Numele nu pot fi publicate. N-am publicat nici numele celor din Ungaria".

Ministerul de Externe a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că nu a fost informat în legătură cu interdicţia aplicată unor cetăţeni români de a intra în SUA, precizând că refuzurile de acordare a vizei de intrare în Statele Unite se comunică doar persoanelor vizate.

"Ministerul Afacerilor Externe nu a fost informat în legătură cu interdicţia aplicată unor cetăţeni români de a intra în SUA. În baza procedurilor specifice consulare şi a legislaţiei privind protecţia datelor personale, eventualele refuzuri de acordare a vizei de intrare în SUA se comunică direct de Ambasada SUA doar persoanelor/cetăţenilor români vizaţi, dacă există astfel de situaţii", se arată în răspunsul MAE.

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că nu are informaţii potrivit cărora oficiali guvernamentali ar avea interdicţie de a intra pe teritoriul SUA din cauza unor probleme legate de corupţie sau că ar aparţine unor servicii de informaţii.

"Eu n-am informaţii, aşa cum n-am informaţii despre ofiţeri din cadrul Guvernului. Dacă-i ştiţi dumneavoastră, să-mi ziceţi şi mie, vă rog mult de tot", a spus Ponta, întrebat de un jurnalist dacă are informaţii potrivit cărora angajaţi ai Guvernului ar avea interdicţie de a călători în Statele Unite ale Americii din cauza unor probleme legate de corupţie.

În noiembrie 2012, jurnalul.ro a publicat o scrisoare de la Ambasada SUA către Adrian Năstase, prin care fostul premier era anunţat că i s-a ridicat viza de intrare în SUA.

"Conform regulamentului 22 CFR 41.122 al Departamentului de Stat şi al secţiei 212(a) a legii de Imigrare şi Naturalizare Americană, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti doreşte să vă anunţe pe această cale oficială că viza dumneavoastră temporară v-a fost retrasă şi nu mai este valabilă pentru a călători în Statele Unite. Această decizie a fost luată în urma informaţiilor devenite disponibile după obţinerea vizei. Vă rugăm să nu încercaţi să călătoriţi în Statele Unite folosind această viză", se arată în scrisoarea trimisă pe 11 aprilie 2012.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Cum își păstrează Dragnea puterea prin Ministerul Dezvoltării

http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/cum-isi-pastreaza-dragnea-puterea-prin-ministerul-dezvoltarii-379099?c=q2561

de Romulus Georgescu  21 mai 2015

Cum își păstrează Dragnea puterea prin Ministerul Dezvoltării

Liderul social-democrat s-a retras de la Ministerul Dezvoltării, dar a lăsat în loc o persoană de încredere - Sevil Shhaideh. Miza acestei poziţii este uriașă, titularul portofoliului împărțind banii pentru baronii locali, cei de care depind atât succesul electoral al PSD, cât şi cariera politică a liderilor de la centru.

Noul ministru al Dezvoltării Re­gionale, Sevil Shhaideh, a depus, ieri, jurământul la Palatul Cotroceni, după ce premierul Victor Ponta a propus-o pentru acest post, iar președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcție. Sevil Shhaideh este o apropiată de fostului ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, dar și a președintelui Consiliului Judeţean Constanța, Nicușor Constantinescu. Sevil Shhaideh s-a căsătorit în 2011, iar presa a scris că nași de cununie i-au fost Dragnea și Constantinescu.

Liderii PSD au încercat să minimalizeze importanța relații­lor personale pe care aceasta le are la vârful partidului. „În religia musulmană nu există termenul de naş. Sunt martori. Atunci când se căsătoresc doi, un bărbat şi o femeie de religie musulmană, sunt unii care participă la acel eveniment şi care sunt martori”, a explicat Liviu Dragnea, fostul deținător al portofoliului. El a adăugat că o cunoaşte pe Sevil Shhaideh de 15 ani, iar la căsătoria acesteia a fost martor alături de alte persoane. În schimb, premierul Victor Ponta a preferat o abordare agresivă față de jurnaliștii care au vorbit despre apropierea dintre noul ministru și liderii partidului său. „Am aflat că doamna ministru, deşi este musulmană, are un naş creştin. Deci, nici nu ştiu dacă să râd sau să plâng când aud atâţia proşti care publică ştiri, dar, mă rog, asta e”, a comentat, extrem de agresiv, Ponta. Dincolo de diversiunea marca Victor Ponta, este clar că Sevil Shhaideh este o apropiată atât a lui Liviu Dragnea, cât și a lui Nicușor Constantinescu.

Stăpânul miliardelor

De altfel, acest lucru este vizibil și din CV-ul său oficial. Sevil Shhaideh, în vârstă de 50 de ani, a fost director în cadrul CJ Constanța timp de aproape 20 de ani, între 1993 și 2012. Ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era președinte al Consiliului Județean Teleorman. Aceasta a devenit secretar de stat în MDRAP în 2012, după ce Dragnea a fost numit ministru.

Shhaideh va ocupa unul dintre cele mai importante portofolii din Guvernul Ponta, fiind cea care va decide alocarea fondurilor către consilii județene și primării. Se va afla, astfel, în vârful unei piramide decizionale construite cu grijă de Liviu Dragnea, cel care a ocupat portofoliul până recent. În trecut, împărţirea fondurilor către localităţi era prevăzută în hotărârile de guvern, care aveau caracter public, fiind publicate în Monitorul Oficial.

Guvernul Ponta, în schimb, a modificat mecanismul decizional, printr-o ordonanță de urgență. Astfel, împărţirea banilor pe judeţe este făcută, acum, de către ministrul Dezvoltării, prin ordin. Mai mult, actele de acest gen, semnate de Liviu Dragnea, nu au mai apărut în Monitorul Oficial.

Repartizarea sumelor aprobate, precum şi lista obiectivelor de investiţii care sunt cuprinse în program sunt trimise consiliilor judeţene. Instituția coordonează o serie de programe importante. Printre acestea se numără Programul Național de Dezvoltare Rurală, pentru care, în 2015, s-au alocat 1,5 miliarde lei de la bugetul de stat. Fondurile sunt destinate realizării sau modernizării unor obiective vitale, precum alimentarea cu apă, dotarea unităților de învățământ, a unităților sanitare, a drumurilor, podurilor sau bazelor sportive. De asemenea, ministerul coordonează Programul Operațional de Dezvoltare Regională, pentru care sunt alocate, între 2014 și 2020, peste 7,9 miliarde lei, din fonduri europene și naționale. De asemenea, Ministerul Dezvoltării gestionează și cele 215 milioane lei alocate de la bugetul de stat pentru locuințe destinate tinerilor.

Derogarea-cheie

Trebuie spus că, în practică, fondurile sunt mult mai consistente. Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Guvernul a aprobat o derogare de la legea privind finanţele publice, stabilind că este permis transferul banilor din Fondul de rezervă către autorităţile locale, prin intermediul Ministerului Dezvoltării. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în 2014 Guvernul a alocat, fără criterii clare, 1,8 miliarde lei din Fondul de Rezervă Bugetară, din care aproximativ un miliard de lei au fost destinate adminis­trației locale. Distribuirea lor s-a făcut netransparent, prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale. Stimularea financiară a baronilor locali este esențială în ecuația alegerilor locale și parlamentare de anul viitor, PSD fiind cunoscut ca un partid care se bazează pe forța structurilor din teritoriu. 

Dragnea promite că demisionează

Instalarea noului ministru a fost folosită de social-democrați pentru a amâna, pentru săptămâna viitoare, ședința Comitetului Executiv, în care urma să fie discutată retragerea lui Liviu Dragnea din funcția de președinte executiv. Liviu Dragnea a declarat, ieri, că îşi menţine decizia de a renunţa la funcţia de preşedinte executiv al PSD, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul „Referendumul”, iar conducerea partidului va stabili modul în care mai poate ajuta formaţiunea social-democrată. „Nu mai pot ocupa această funcţie”, a spus Dragnea. Anterior, însă, mesajele de susținere, venite tocmai din partea baronilor locali, fuseseră invocate de ccătre Liviu Dragnea drept pretext pentru o eventuală renunțare la demisie. Premierul Victor Ponta i-a mulţumit pentru activitate şi a afirmat că acesta a fost condamnat pentru un lucru bun, respectiv suspendarea preşedintelui Băsescu. În acest fel, Ponta a continuat să insiste pe ideea că Dragnea nu ar fi fost condamnat pentru fapte de corupție în dosarul Referendumului. Însă, Liviu Dragnea a fost condamnat la un de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, adică o faptă asimilată faptelor de corupție.

De-a lungul timpului, firma controlată de Liviu Dragnea, TELDRUM, a câștigat numeroase contracte cu CJ Constanța, acolo unde a fost directorare Sevil Shhaideh.

Schweighofer fentează legislația în ceea ce privește autorizarea fabricii de la Reci

http://www.activenews.ro/stiri/Schweighofer-fenteaza-legislatia-in-ceea-ce-priveste-autorizarea-fabricii-de-la-Reci-112647

 IOANA IVAN  18 mai 2015

Asociaţia Bankwatch România, Fundaţia Greenpeace România, Asociaţia Neuer Weg şi Asociaţia E-JUST au cerut săptămâna trecută Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizației integrate de mediu pentru proiectul „Instalații aferente obținerii energiei verzi la fabrica de debitare și prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18 mai. 

Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentație pentru emiterea autorizației, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deșeurilor, prevenirea și combaterea poluărilor accidentale, autorizația de gospodărire a apelor. Din documentație lipsește și autorizația de construire a centralei, deși aceasta este un act esențial în procedura de emitere a autorizației integrate de mediu. Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice și electrice de 60 MW putere termică instalată, nu și pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn, conform Bizbraşov.ro.

„Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărțirea proiectului în porțiuni mai mici și evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părți contravine prevederilor legislalației europene în vigoare", a spus Hans Hedrich, președintele asociației Neuer Weg. 

„Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentație să fie comunicată publicului în mod efectiv. Mențiunea că documentația se găsește la sediul autorității de mediu este nelegală și încalcă Convenția de la Aarhus”, a spus Cătălina Rădulescu, membru al Asociației Bankwatch România.

Compania Holzindustrie Schweighofer, controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a investit la Reci peste 100 de milioane de euro în a cincea fabrică din România, după cele din Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti. Reprezentanţii Schweighofer estimau anterior că vor angaja în jur de 650 de persoane pentru fabrica din judeţul Covasna.

Legal, în România se exploatează anual în jur de 17 milioane de metri cubi de lemn, iar Schweighofer cumpără din producţia locală în jur de 2,4 milioane de metri cubi. Afacerile grupului au depăşit anul trecut pragul de 500 de milioane de euro, după o creştere a vânzărilor de circa 9%, iar numărul de salariaţi va creşte anul acesta de la 2.500 la 3.000 de oameni.

APM Covasna va autoriza instalaţiile Schweighofer de la Reci

http://stiri.covasnamedia.ro/2015/05/18/ultima-ora-apm-covasna-va-autoriza-instalatiile-schweighofer-de-la-reci/?fb_action_ids=10152774485706035&fb_action_types=og.comments

18 Mai 2015 de Mirela Cara

Foto: Toró Attila

Conform procedurilor legale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a susținut luni şedinţa de dezbatere publică privind documentaţia de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul „Instalațiile aferente obținerii energiei verzi la fabrica de debitare și prelucrare lemn” al cărui titular este S.C. Bioelectrica Transilvania S.R.L. La dezbatere au fost prezente aproximativ 30 de persoane, între care și reprezentanții ONG-urilor care au inițiat săptămânile trecute proteste împotriva companiei austriece Holzindustrie Schweighofer. Cei prezenți au asistat la o prezentare tehnică și specializată a instalației, privind modul de funcționare și emisiile acesteia, realizată de unul dintre membrii echipei APM Covasna. Concluzia prezentării a fost aceea că instalația răspunde tuturor cerințelor prevăzute de lege. Directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, a încheiat ședința cu precizarea că, având în vedere faptul că în timpul dezbaterii publice, și nici înainte de aceasta, nu s-au formulat obiecții pertinente privind instalația în discuție, APM Covasna va trece la următoarele etape în vederea emiterii autorizației solicitate.

Idei de afaceri: Proiecte de ferme pentru creşterea animalelor

http://www.agro-tv.ro/idei-de-afaceri-proiecte-de-ferme-pentru-cresterea-animalelor/

17 May 2015 

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care se va derula până în 2020, în ţara noastră ar urma să se investească peste 9,3 miliarde de euro, din care 8 miliarde sunt fonduri europene, iar restul din bugetul naţional. Primele măsuri de investiţii PNDR pentru 2015 au fost lansate din luna martie.

Prin măsurile lansate vor fi alocate fonduri europene în agricultură pentru tineri şi fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor agricole care vă pot ajuta să vă puneţi în practică planul de idei de afaceri 2015. Mai exact, fermierii vor avea la dispoziţie fonduri europene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole prin submăsura 4.1 şi de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri prin submăsura 6.1.

De asemenea, încă de anul trecut, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au postat pe site-ul instituţiei o serie de proiecte-tip care să nu mai aibă nevoie să fie însoţite de întreaga serie de avize şi autorizaţii, ci doar de avizul de vânzare a producţiei.

Iată câteva idei de afaceri 2015 în agricultură care se pot realiza cu fonduri europene, prin programul PNDR.

Idei de afaceri 2015. Primii paşi pentru o fermă de iepuri

O tânără din Dâmboviţa şi-a dezvoltat o fermă de iepuri cu fonduri europene, prin măsura „Instalarea tinerilor fermieri” – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Aceasta a obţinut 16.000 de euro, fonduri europene cu ajutorul cărora, anul trecut, a depăşit numărul de 400 de capete în crescătoria sa de iepuri.

Tânăra spune că la ferma sa creşte rasele californian, neozeelandez, fluture german, marele alb sau berbec german, dar şi câţiva iepuri pitici. Dacă o fermă de iepuri este pe lista de idei de afaceri 2015, trebuie să ştiţi că preţul unui iepure variază de la 25 de lei, în cazul unui mascul de aproape două luni, 40 de lei o femelă de aceeaşi vârstă şi poate ajunge până la 200 de lei în funcţie de vârstă şi rasă.

Idei de afaceri 2015. Prima investiţie într-o fermă de oi

Marele avantaj la o fermă de oi este că oaia poate fi valorificată integral. În primul, puteţi vinde lâna, apoi pielea, carnea, mieii, laptele, brânza şi nu în ultimul rând caşul de oaie.

Ciobanii cu experienţă spun că pentru o fermă mai mică ar trebuie să vă gândiţi să cumpăraţi în jur de 250 – 300 de oi. Pentru o fermă de început de aproximativ 300 de oi investiţia se ridică în jurul a 20.000 de euro.

Înainte de a trece pe lista de idei de afaceri 2015 în agricultură cu fonduri europene ferma de oi trebuie să faceţi un calcul. În primul rând, oaia ar da în jur de 50 de litri de lapte, preţul fiind de aproximativ 2 lei pe litru. Lâna oilor se vinde cu aproximativ 2,5 lei pe kilogram. De asemenea, foarte important, întreţinerea unei singure oi vă costă aproximativ 150 de lei pe an.

Trebuie să mai puneţi în calcul costurile salariale a cel puţin doi ciobani. Şi nu în ultimul rând, foarte importantă este baza furajeră. Aveţi nevoie de aproximativ 25 de hectare cultivate cu orz, fasole, soia şi porumb. Se mai adaugă şi suprafaţa de păşune, care ar trebuie să se întindă pe o suprafaţă de circa 70 de hectare. (Integral pe adevarulfinanciar.ro)

Terenurile şi locuinţele din România vor fi înregistrate gratuit

http://www.agro-tv.ro/terenurile-si-locuintele-din-romania-vor-fi-inregistrate-gratuit/

12 May 2015

Terenurile şi locuinţele din România vor fi înregistrate gratuit începând de luni, 11 mai, şi până în 2023, în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. Anunţul a fost făcut de ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.

Bugetul alocat este de 1,2 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro provin din fonduri europene, iar restul din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru.

Ministrul Liviu Dragnea susţine că, potrivit primelor evaluări, acest program va genera 5.600 de locuri de muncă.

În România există aproximativ 40 de milioane de imobile, din care mai puţin de o cincime sunt în evidenţele de cadastru şi carte funciară. (Sursa: radiocluj.ro)

Scandalul „Lobby pentru Schweighofer Holzindustrie”. Acuzații și explicațiile politicienilor

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Scandalul+Lobby+pentru+Schweighofer+Holzindustrie+Acuzatii+si+ex

14.05.15

Şeful Cancelariei Prezidenţiale a cerut ajutor în Parlament pentru firma austriacă pe care ar proteja-o Klaus Iohannis. S-a întâmplat acum mulţi ani şi a fost o formalitate, explică Dan Mihalache. Pe de altă parte, Holzindustrie Schweighofer recunoaşte că a avut o întrevedere cu Klaus Iohannis acum un deceniu şi nu exclude întâlniri „întâmplătoare" cu politicianul care îi este acum prim-consilier.

Actualul consilier prezidenţial Dan Mihalache depune în 2008 o interpelare în Parlament, în care făcea referire directă la compania austrică.

„Un mare investitor, SC Schweighofer Holzindustrie Sebeş, este împiedicat să îşi desfăşoare activitatea în condiţii normale”, arăta atunci Dan Mihalache.

Acum, consilierul prezidențial spune: „Dacă unii se preocupă de interpelări făcute de mine acum 7 ani, în calitate de deputat, arată caracterul manipulator al acestei teme şi interesul care există. L-am văzut şi aseară din partea premierului, de a lega preşedinţia în mod artificial de numele Schweighofer”.

„Atunci cred că era vorba de un conflict local, undeva la Poienii de sub Munte, vă spun sincer că nici măcar nu îmi amintesc foarte bine. Dacă am revăzut textul interpelării practic puneam o întrebare”, adaugă el.

Interpelarea adresată a ajuns la ministrul de atunci al Agriculturii, Dacian Cioloş.

„Nu, nu comentez nimic. Am văzut că unii trec din scandal în scandal. Eu nu intru în genul ăsta de circ. Nu am ce să comentez”, a spus Dacian Cioloş.

Dan Mihalache, care ocupă acum funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, susţine că nu au existat discuţii între această firmă şi reprezentanţii administraţiei de la Cotroceni.

„La nivelul administraţiei, noi nu ne-am întâlnit cu firma Schweighofer şi dacă ne-am fi întâlnit, ceea ce nu s-a întâmplat pentru că nu au solicitat, nu văd ce ar fi fost un lucru rău să îi audiem, să îi ascultăm. E o parte intresantă, e un operator economic până la urmă semnificativ”, a spus Dan Mihalache.

Deşi încearcă să se ţină departe de acest scandal, compania austriacă lasă totuşi o portiţă deschisă.

„Putem afirma cu certitudine faptul că nu am avut niciodată vreo relaţie comercială sau personală cu domnul Dan Mihalache. Cu toate acestea, nu excludem posibilitatea ca vreunul dintre reprezentanţii companiei noastre să-l fi întâlnit, întâmplător, în trecut” - este poziția oficială Holzindustrie.

Compania austriacă a fost acuzată de liderii puterii că ar fi făcut lobby la preşedintele Klaus Iohannis pentru a amâna intrarea în vigoare a noului Cod silvic.

„Pe domnul Preşedinte Klaus Iohannis l-am întâlnit doar în urmă cu 8-10 ani, o singură dată, când acesta era primarul Sibiului, ocazie cu care ne-am prezentat compania. Nu am făcut niciodată vreo încercare sau vreun efort să luăm legătura cu Preşedintele României sau cu consilierii prezidenţiali în afara scrisorilor oficiale care au fost trimise cu privire la amendamentele noastre aduse noului Cod Silvic. De altfel, aceste scrisori sunt publice” - este poziția oficială Holzindustrie.

Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a început afacerile în România în 2002, când Guvernul Năstase a dat o ordonanţă de urgenţă care permitea firmelor, pentru prima dată după 1989, să taie cantităţi mari de lemn: 20 de milioane de metri cubi în următorii 10 ani. Premierul şi miniştrii care au semnat atunci documentul nu îşi mai amintesc astăzi nimic.

Discuţie reporter – Adrian Năstase:

Adrian Năstase: Îmi cer scuze, eu trebuie să plec. Pe de altă parte, vă rog să contactaţi pe cei care cunosc acest proiect.

Reporter: În 2002 dumneavoastră aţi semnat ordonanţa de urgenţă.

Adrian Năstase: Îmi pare rău. Am semnat câteva mii de hotărâri de guvern şi de ordonanţe de urgenţă.

„Îmi pare rău, dar de o ordonanţă de acu' 13 ani nu îmi mai aduc aminte. Este chiar dificil să-mi aduc aminte. Nici măcar nu mi-am adus aminte de numele acelei societăţi”, a fost reacția fostului ministru Dan Ioan Popescu.

Cristian Tudor Popescu: Condamnarea lui Liviu Dragnea va fi prezentată ca un act de eroism în lupta cu Băsescu

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Cristian+Tudor+Popescu+Condamnarea+lui+Liviu+Dragnea+va+fi+preze

15.05.15
Condamnarea lui Liviu Dragnea va fi prezentată ca un act de eroism în lupta cu Traian Băsescu, a spus Cristian Tudor Popescu, la Digi24. Jurnalistul a spus că Victor Ponta nu-i va cere demisia din funcțiile deținute în PSD și în Guvern.
Cristian Tudor Popescu a comentat, la Digi24, condamnarea la un an de închisoare cu suspendare a lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul”.
Jurnalistul a spus că această pedeapsă nu este suficientă.
„Această primă sentință nu are mare efect. Domnul Dragnea nu va vizita arestul, deocamdată, să vedem evoluțiile în continuare”, a spus jurnalistul.
„În PSD această sentință nu influențează imaginea lui Liviu Dragnea, va fi prezentată ca un act de eroism în lupta cu Băsescu, în 2012, a domnului Dragnea, care a căzut victimă devotamentului său pentru partid”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.
El a mai spus că sentința are importanță în ceea ce privește referendumul din 2012.
„Înalta Curte afirmă că acolo s-au produs fraude. S-a produs încălcarea secretului votului, ceea ce schimbă perspectiva în legătură cu ce s-a întâmplat atunci”, a menționat jurnalistul.
„Nici Victor Ponta nici nimeni altcineva nu-i va cere demisia”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.
Întrebat dacă Victor Ponta are vreo obligație morală în privința acestei condamnări, jurnalistul a spus că „evident că da”, dar că nu-și va respecta aceste obligații.
„Credeți că-și va da demisia domnul Ponta? Nici vorbă de așa ceva. Plecarea lui Liviu Dragnea din numărul 2 în PSD, funcție administrativă foarte puternică, strâns legată de aparatul din teritoriu, nu este câtuși de puțin un avantaj pentru PSD. Dragnea este un factor extrem de puternic în menținerea coeziunii aparatului din teritoriu. Nu e simplu să înlocuiești un om cu asemenea experiență, de tot soiul, în manevrele din teritoriu într-un partid ca PSD. Și nu are înlocuitor. Mai degrabă asta e problema domnului Ponta, nu că-și va da dânsul demisia”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Pe de altă parte, această condamnare nu ar putea fi exploatată de adversarii politici.
„Un an cu suspendare este practic nimic. Este o dojană din punct de vedere simbolic, imagistic”, a subliniat jurnalistul. El a mai spus că principala importanță a sentinței este confirmarea că un lider de asemenea rang a fost implicat în fraudarea referendumului.

Ce mâncau şi ce beau ţăranii români în urmă cu 100 de ani. Mămăliga era mâncarea de căpetenie, porcul - belşugul casei, ciorbele se acreau cu struguri

 http://adevarul.ro/locale/alexandria/ce-mancau-beau-taranii-romani-urma-100-ani-mamaliga-era-mancarea-capetenie-porcul-belsugul-casei-ciorbele-acreau-struguri-1_55549289cfbe376e35318a10/index.html

15 mai 2015, de Elisabeth Bouleanu

Mămăliga era mâncarea de căpetenie a ţăranului român, acum un secol. Preparatul era nelipsit de pe mesele ţăranilor, care îl mâncau în combinaţie cu aproape orice, de la brânză până la magiun de prune. Studiile arată că sătenii mâncau vara melci şi scoici, iar porcul era considerat belşugul casei. 

Acesta era principiul de alimentaţie al ţăranilor români în urmă cu un secol. Un tablou al alimentaţiei românilor săraci de la ţară, cei care constituiau marea masă a populaţiei României în urmă cu un veac, a reuşit să îl realizeze dr. I. Felix, în cartea „Poveţe despre hrana ţăranilor”, publicată în 1901. Potrivit documentului scris de profesorul de igienă de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, ţăranii români mancau vara de trei ori pe zi, iar iarna, în anotimul în care consumau proviziile strânse peste vară şi făceau economii, doar de două ori. Numai copiii aveau patru sau chiar cinci mese pe zi. Din cauza sărăciei, ţăranii erau mai mult vegetarieni, decât carnivori, alimentaţia bazându-se mai mult de legume. 

Consumul de carne şi produse animaliere era privit ca o necesitate pentru ţăranul care trebuia să aibă randament la câmp. „Carnea vitelor, păsările, ouăle,laptele, brânza, peştele sunt mult mai hrănitoare decât legumele; oamenii care se hrănesc cu carne, ouă, lapte sau peşte au mai multă putere, lucrează mai bine, sunt de obşte mai sănătoşi”, observa medicul în studiul despre alimentaţia ţăranilor. În urmă cu un secol, locuitorii de la sate respectau cu sfinţenie zilele de post şi astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile de săptămână. De multe ori, în lipsa resurselor financiare, ţăranii preferau să vândă păsările din curte pentru a face rost de bani, decât să le consume. Mămăliga, „mâncare de căpetenie” „Mâncare de căpetenie este mămăliga, pe care o mânâncă în vreme de dulce şi de post alături de alte mâncăruri calde sau reci sau chiar goală”, observă medicul I. Felix în studiul „Poveţe despre hrana ţăranilor. Dacă astăzi mămăliga nu pare să ofere prea multe variante de consum , reţete sau combinaţii, în urmă cu un secol, ţăranii mâncau mămăligă cu aproape orice şi sub diverse forme de preparare. Sătenii de acum 100 de ani făceau mămăliga din făină de porumb, din mei, orz sau hrişcă. „Din făină de porumb se face mămăliga vârtoasă, mămăliga subţire sau terciu, pâsat sau terci din făină măcinată mai mare şi fiartă cu lapte, turtă în spuză, mălai în ţest, turtă coaptă în ţest,mălai cu brânză, mălai în tavă, jumări cu lapte acru, cocoloş sau brânză învelită în mămăligă şi coaptă pe cărbuni. Mămăliga mai poate fi pripită sau fiartă lung”, explică I Felix în cartea care prezintă alimentaţia ţăranilor în urmă cu un veac. Fiecare consuma mămăliga, în funcţie de posibilităţile pe care le avea. Ţăranii cu dare de mână mâncau produsul de bază combinat cu carne, peşte unt, lapte, brânză, ouă. 

Cei săraci o mâncau „cu ceapă şi sare, usturoi verde, praz, udătură de mujdei, chiseliţă de prune verzi sau uscate, magiun de prune, poşircă adică terci rămas din prunele fierte la facerea ţuicii”. Mămăliga se mai mânca prăjită pe cărbuni sau sub formă de papară. Papara se făcea din felii de mămăligă printre care se punea brânză, prăjite în unt proaspăt în tigaie. Pâine se mânca la zile mari de Sărbătoare Pâinea era un lux pentru ţăranii săraci de acum o sută de ani. Pâinea sau lipia făcută din făină de grâu era o mâncare rezervată mai mult zilelor de sărbătoare. Tot atunci din făină se preparau colaci sau cozonaci.

Ţăranii obişnuiau să facă şi pâine din făină de secară. „Ouăle se mănâncă gătite în mai multe feluri, fierte cu zeamă, coapte, prăjite cu unt sau cu untură, cu puţină făină, făcute scrob, jumări şi altele”,explică medicul în cartea scrisă în 1904. Laptele pe care îl luau de la vaci sau oi era considerat un aliment sănătos, indiferent de forma sub care era consumat : ”dulce, acru, bătut sau covăşit (închegat).” 

Ciorbele se acreau cu struguri necopţi Lăptuci, ştir, păpădie, urzici, ştevie, ştir , lobodă , ridichii, varză erau ierburile care completau, pe lângă mămăliga hrana de zi cu zi a ţăranilor. Sătenii mâncau cartofi, fasole şi mazăre în zilele de post şi se considera că aceste legume sunt aproape la fel de hrănitoare ca şi carnea. „Unele mâncăruri de post sunt aproape tot atât de hrănitoare ca şi carnea peştele, laptele, brânza, anume fasolea, mazărea, lintea bobul, dacă sunt gătite, bătute sau sleite”, observa medicul în carte publicată în 1901. Ciorbele, făcute de regulă din ierburi, erau acrite cu borş, zeamă de varză, aguridă (struguri necopţi) sau chiseliţă de prune verzi. 

 Carnea de porc era belşugul casei Porcul („râmătorul”) era considerat animalul cel mai preţios din gospodărie, iar carnea de porc era socotită belşugul casei. „Carnea de râmător este belşugul casei, slănina şi carnea afumată se pot păstra mult timp şi cui îi dă mâna, nu se mulţumeşte cu tăierea unui singur râmător de Crăciun, ci taie doi, ca să aibă carne afumată şi slănină şi vara, în vremea muncilor grele când muncitorul trebuie să se hrănească mai bine”, se arată în cartea doctorului I. Felix. Din carnea de porc, sătenii făceau friptură, sarmale, mâncare scăzută cu varză sau jumări. Carnea de vacă oaie sau capră se gătea rasol sau ciorbă. ” Dacă carnea este grasă se face din ea ghiveci, frigându-se într-o tavă adâncă cu cartofi, varză, ceapă, ardei, pătlăgele roşii şi vinete, castraveţi, mărar”, se explică în cartea ” 

Poveţe despre hrana ţăranului român”. Se considera că patrama este prea scumpă, având în vedere raportul preţ-putere hrănitoare. ”Pastrama este mai puţin hrănitoare decât carnea proaspătă, pentru că s-a scurs sucul din ea şi a rămas svântată de toate zemurile”, arăta medicul. Cea mai sofisticată mâncare a ţăranilor români , acum un veac, era considerată a fi găina umplută. “Găina umplută e cea mai aleasă mâncare ţărănească; ea se face la cumătrii, mese mari şi pentru aşteptarea drăguţilor”, se arată într-un alt document care prezintă date despre alimentaţia ţăranului român - "Din bucătăria ţăranului român scrisă de Mihai Lupescu în 1916 Melcii şi scoicile, carne de sezon Melcii şi scoicile erau alimente de bază în meniul ţăranilor în sezonul cald. “Cobelcii, colbecii, melcii se mânâncă fierţi ori fripţi. Ei ies primăvara după o ploiţă; se culeg şi se fierb. Carnea lor fiartă se mânâncă cu mujdei, lepădîndu-se partea verde. Unii săteni, după ce-i fierb, îi pun pe ţiglă şi-i frig, mâncându-i cu mujdei”, mai spune Mihai Vulpescu. În unele zone melcii se mâncau tocaţi, amestecaţi cu orez sau unşi cu untdelemn. 

 Din scoici, ţăranii făceau saramură: ”Scoicile se fierb şi carnea lor se mânâncă cu mujdei, ori friptă pe cărbuni, ori în ţiglă, cu sare, ori salamură” Vin, rachiu şi bere ”Băutura este trebuincioasă omului în orice vreme când simte sete sau mai cu osebire după fiecare mâncare, căci băutura înlesneşte mistuirea mâncării”, credeau ţăranii în 1901. Apa din fântână era băutura cu care ţăranii îşi stingeau setea. 

 Ţăranii consumau vin, rachiu, ţuică, rom şi bere. ”Rachiul de bucate (de grâne, de pâine), de cartofi, ţuica de prune, basmacul, rachiul de tescovină, de boştină sau praştină, de drojdii, anasonul, isma, romul, cognacul” erau tăriile cu care se încălzeau ţăranii români acum o sută de ani. ”Adeseori rachiul este amestecat cu esenţe, cu vitriol şi cu alte otrăvuri care rod stomacul”, mai observă dr. I Felix, în cartea sa. Sătenii mai beau bere făcută din orz şi hamei, bragă obţinută din mei fiert, apă gazoasă şi limonadă gazoasă. Ceaiul şi cafeaua erau considerate ”încălzitoare” şi folositoare. Cafeaua se bea după masă.

Citeste mai mult: adev.ro/nod7r9

Pădurile României şi sfârşitul economiei de sacrificiu

http://adevarul.ro/news/eveniment/padurile-romaniei-sfarsitul-economiei-sacrificiu-1_554b61b9cfbe376e35f25aec/index.html

Claudiu Crăciun  7 mai 2015,

Protestele care se anunţă în zeci de oraşe din ţară şi străinătate pe tema despăduririlor i-au surprins pe mulţi. Amploarea preconizată i-a făcut să se întrebe de ce acum? Repetând o traiectorie similară cu a protestelor faţă de proiectul de la Roşia Montană şi faţă de mineritul pe bază de cianuri, a fost nevoie de timp pentru a se strânge o masă critică de persoane, grupuri şi organizaţii care să iasă în stradă pentru această cauză. Presa a relatat în ultimii ani sute de cazuri de tăieri abuzive, multe dintre acestea implicând retrocedări dubioase şi politicieni de toate rangurile. Informarea s-a transformat în indignare. Dezbaterile privind Codul Silvic au dat ocazia partidelor să mimeze interesul pentru păduri şi protejarea acestora. Adevărul este însă dur şi nu lasă loc de interpretări. Sistemul mafiot care a distrus pădurile româneşti este în mod egal influent în toate partidele şi în special în cele care au guvernat până acum. Banii obţinuţi prin abuzuri şi încălcarea legii ajung direct în conturile liderilor politici şi uneori şi în visteria partidului. Pădurile au fost victimele predilecte ale tranziţiei. Iar pentru a le salva trebuie să ducem o luptă dificilă cu cei care au construit acest sistem şi îl menţin cu profituri uriaşe. Dezbaterea este, deci, mult mai largă decât cea legată strict de Codul Silvic, care rămâne pilonul oricărei politici în domeniu. Atât timp cât exploatarea abuzivă a pădurii umple buzunarele politicienilor şi altor potentaţi chiar şi cel mai curajos Cod va avea un impact limitat. Cum se explică faptul că miile de reclamaţii făcute prin Radarul Pădurilor nu au fost anchetate? Cum se explică faptul că retrocedările însoţite de despăduriri nu au fost deranjate, cu mici excepţii? Arestarea lui Viorel Hrebenciuc într-un astfel de dosar este o excepţie şi nu e parte a unui efort care să arate înţelegere, asumare şi combaterea sistematică a fenomenului. Ca şi în cazul Roşiei Montane, DNA-ul doarme. Poliţiei pare că i s-a prescris neputinţa. Protestele pe această temă ar trebui să îi trezească, cel puţin parţial, pe cei care ar trebui să asigure respectarea legii. În egală măsură, chestiunea pădurilor priveşte politica privind resursele naturale şi chiar modelul socio-economic pe care România îl practică. Ca şi în cazul RMGC şi Chevron, principalul beneficiar al despăduririlor foloseşte un discurs public care seamănă a şantaj. Dacă nu ne lăsaţi sa exploatăm resursa X - se vor pierde locuri de muncă! Şi continuă – investitorii străini vor părăsi sau evita România; vom da în judecată statul roman în baza tratatelor bilaterale; economia nu se va dezvolta! În cazul Schweighofer, vor părăsi ţara în favoarea altei ţări est europene. Acest discurs de şantaj nu mai merge. România este o ţară săracă, dar nu atât de săracă încât să sacrifice pentru avantaje de moment mediul şi bogăţiile durabile de care depindem pe termen lung. Intrarea companiilor austriece pe piaţa românească şi ocuparea unor poziţii dominante a scos de pe piaţă companii mai mici, răspândite prin ţară, care angajau din comunităţi locale dar care nu aveau puterea de lobby şi capacităţile de prelucrare ale austriecilor. Se estimează că s-au pierdut aproximativ 50.000 de locuri de munca din acest motiv. Localităţi întregi se confruntă cu problema şomajului masiv. Dezvoltarea economică pe orizontală, pe care o clamează zgomotos companiile, este firavă. Adăugăm aici şi alunecările de teren şi inundaţiile care produc pagube însemnate. Industria locală a mobilei supravieţuieşte cu greu, având acces limitat la masa lemnoasă din cauza concurenţei cu iz monopolist al marilor companii. Circuitul sub-dezvoltării este completat de export – o mare parte din lemn, puţin sau deloc prelucrat, iese din ţară. Exportăm lemn brut pentru a-l prelucra şi pentru a-l vinde alţii ca produs finit mai scump. Întrebarea e simplă: de ce exportăm cantităţi imense de lemn în Egipt, Turcia, Siria, China, Ungaria, Italia, când am putea sa îl prelucrăm în ţară, în cadrul unei politici sustenabile şi economic avantajoase? Exportul masiv de lemn brut nu pare o strategie de dezvoltare economică nici pentru cel mai naiv şi entuziast promotor pieţei libere. Este însă o excelentă strategie de a umple buzunarele unei elite economico-politice. Priorităţi? Schimbarea Codului Silvic – interzicerea tăierilor la ras, limitarea cantităţii de lemn pe care o procură o companie, politica activă de reîmpădurire şi anchetarea abuzurilor şi ilegalităţilor. Dar e momentul să gândim toată politica într-un singur pachet, care să cuprindă exploatarea sustenabilă a lemnului, co-interesarea proprietarilor de păduri în protejarea acestor, dezvoltarea de proiecte economice locale alternative la tăierea lemnului, dezvoltarea industriei româneşti de prelucrare, refacerea fondului forestier şi politica de comerţ exterior. Nu există soluţii miraculoase şi pe termen scurt, deşi un moratoriu pe exploatare şi interzicerea sau limitarea, pe termen lung, a exportului de lemn brut sau puţin prelucrat ar putea fi măsuri eficiente. Pe termen lung, legislaţia şi atitudinea guvernanţilor trebuie să ţintească exploatarea la o rată de reîmpădurire a României (în aces moment suprafaţa împădurită este în scădere) şi integrarea resursei de lemn într-un lanţ domestic de producţie de bunuri finite. Politicienii din opoziţie sau de la guvernare, dacă sunt într-adevăr interesaţi de soarta pădurilor, pot intra în concurenţă propunând măsuri pe tot acest circuit. PNL-ul poate insista asupra întâririi industriei autohtone. PSD-ul asupra locurilor de muncă. Din păcate, preocuparea lor de moment este să dea vina unii pe alţii şi să îşi ascundă scheletele din dulap. PSD-ul îl acuză pe Iohannis că doreşte un Cod Silvic care să avantajeze marile companii, PNL acuză PSD că susţine mafia pădurilor. Singurii care rup acest cerc de blamare sunt cei care protestează, furioşi pe faptul că toate partidele s-au finanţat din banii obţinuţi din lemnul tăiat abuziv. Tentativele unora de a se folosi de protestele legitime ale societăţii civile vor fi sortite eşecului. 

 PSD, PNL, PDL, UDMR, UNPR, PC sunt toate vinovate şi responsabile pentru dezastrul pădurilor româneşti. Ca şi în cazul Roşiei Montane sau al exploatării gazelor de şist, societatea dă un semnal puternic: că nu mai putem distruge orice pe altarul „dezvoltării economice“. Generaţia matură ce a trebuit să înfrunte în plin tranziţia cu toate tensiunile şi dramele ei a fost numită „generaţie de sacrificiu”. E momentul să spunem că sacrificiul acesteia nu a fost în van, dar şi că nu mai avem nevoie să sacrificăm pe nimeni de acum încolo. Avem îndeajuns de multe idei, resurse şi posibilităţi ca ţară să ne dezvoltăm economic, protejând mediul, comunităţile locale, drepturile fundamentale şi, mai ales, şansele generaţiilor ce vor urma. Vremea economiei de sacrificiu a trecut.

Citeste mai mult: adev.ro/nnzh15

Masacru în Irak: Statul Islamic a executat 300 de oameni la un loc

http://www.realitatea.net/masacru-in-irak-statul-islamic-a-executat-300-de-oameni-la-un-loc_1688905.html#ixzz3ZMnTxwec

2 Mai 2015 Sursă: REALITATEA.NET

Masacru în Irak: Statul Islamic a executat 300 de oameni la un loc / Foto: Arhivă

Un adevarat masacru a avut loc in Irak, vineri, la vest de Mosul, unde Statul Islamic a executat aproximativ 300 de membri ai comunitatii yazidi.

Potrivit unui comunicat oficial, citat de ziare.com, macelul a avut loc in Tal Afar, aproape de Mosul. 

Vicepresedintele Irakului, Osama al-Nujaifi, a declarat ca masacrul a fost "oribil si barbar", dupa cum a anuntat BBC, citat de Hareetz.

Desi BBC-ul anunta ca nu se cunoaste motivul pentru care cele aproximativ 300 de persoane au fost ucise exista dovezi ca IS-isti nu au iertat ca dansii erau crestini...

„Marțea neagră”, reeditată în Parlament. Aleșii încearcă să oprească arestările cerute de procurorii DNA

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Martea+neagra+reeditata+in+Parlament+Alesii+incearca+sa+opreasca

2015. 05.05.

Val de propuneri în Parlament pentru apărarea corupţilor. O modificare la Codul Penal care face mai grea arestarea a trecut astăzi de Comisia Juridică a Senatului, după ce o propunere care îi scăpa pe corupţi de cătuşe a fost respinsă. Aleşii PSD mai pregătesc un proiect care îi face pe procurori pasibili de închisoare dacă fac dosare bazate pe denunţuri. În plus, proiectul lui Şerban Nicolae, care prevede încătuşarea doar pentru cei care comit acte de violenţă, nu şi a corupţilor, va Parlamentarii de la PSD şi PC au reuşit să treacă de senatorii jurişti o propunere care prevede că arestarea preventivă nu poate fi dispusă decât în baza unor „indicii temeinice” şi nu în temeiul unei suspiciuni rezonabile, cum prevede legea în prezent.

„Noi ajutăm judecătorii să aibă instrumente mult mai clare şi cu instrumente de zeci de ani”, a declarat Ovidiu Donţu, senator PSD și inițiator al propunerii.

Reprezentanţii CSM s-au declarat împotriva propunerii. „Vedeam, practic, mai bună forma cu suspiciunea rezonabilă, care are o consacrare în jurisprudența CEDO”, a explicat Andeea Uzlău, reprezentant CSM.

Societatea civilă arată că modificarea îngreunează munca procurorilor şi combaterea coruţiei.

„Este foarte dificil să ai probe că o persoană încearcă să plece din ţară, de exemplu, sau că încearcă să vorbească cu martorii pentru ca aceştia să-şi schimbe depoziţiile”, a spus Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Ca să îşi crească şansele de reuşită, aleşii au pus aceleaşi prevederi în mai multe proiecte. Un grup de parlamentari PSD a înregistrat, tot la Senat, o iniţiativă care spune că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe concrete, din care rezultă dincolo de orice îndoială că o persoana a săvârşit o infracţiune”.

Acelaşi proiect prevede că magistratul e pasibil de închisoare de la 2 la 7 ani, dacă promite reducerea pedepsei în schimbul unui denunţ.„Nu mi se pare corect ceea ce se întâmplă acum, ca Parchetul să culeagă denunţuri de la cei cercetaţi care nu au legătură cu fapta. Dacă procurorul adună suspiciuni, nu avem probe. Nouă ne trebuie probe, nu suspiciuni”, a declarat Marius Manolache, deputat PSD.

Liberalii se opun proiectului. „Este o nouă Marţe neagră, o nouă lege a amnistiei și graţierii, pe care nu o putem susține și nu putem fi de acord cu ea”, a declarat Ludovic Orban, liderul deputaţilor PNL.

În urma scandalului iscat de această lege, doi dintre iniţiatori şi-au retras semnăturile.

„Nu ne-a atras nimeni atenţia. Sunt numai considerentele mele de ordin personal. Nu am făcut niciodată opoziţie Justiţiei”, și-a motivat decizia Ciprian Nica, vicepreşedintele al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor

Pe lista semnatarilor rămaşi sunt alţi trei aleşi cu dosare penale. Marius Manolache este urmărit penal de DNA pentru fals în acte, iar Marian Ghiveciu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru instigare la abuz în serviciu.

De asemenea, Cătălin Rădulescu este şi el trimis în judecată pentru dare de mită şi activităţi incompatibile cu funcţia .

În prezent, în Parlament sunt peste 20 de aleşi care au probleme cu legea. În legislatura actuală, şase parlamentari şi-au pierdut mandatul după ce au fost condamnaţi definitiv.

Direcția Națională Anticorupție consideră că adoptarea în plen a propunerii de modificare a Codului Penal ar diminua semnificativ eficiența DNA, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.

PROGRAMUL ROMANIA-UNGARIA 2014-2020, APROBAT DE GRUPUL COMUN DE LUCRU

http://www.mdrt.ro/comunicare/presa/comunicate/programul-romania-ungaria-2014-2020-aprobat-de-grupul-comun-de-lucru

22 Aprilie 2015

Versiunea finală a Programului de cooperare transfrontalieră Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020 a fost aprobată de Grupul Comun de Lucru pentru planificare strategică și programare în cadrul întâlnirii organizate în perioada 21-22 aprilie a.c..

Programul are o alocare de 189 de milioane de euro din FEDR-Fondul European de Dezvoltare Regională şi este structurat pe șase axe prioritare. Noul program de cooperare își propune intensificarea relațiilor din zona de graniță, pentru identificarea de soluții comune în vederea dezvoltării economice și sociale a zonei eligibile. Documentul, disponibil la link http://www.mdrap.ro/userfiles/CP_ROHU_approved_in%20Arad_21042015.doc , va fi supus aprobării Guvernelor celor două state membre și apoi transmis către Comisia Europeană.

Reprezentantul Comisiei Europene, dl. Kypros KYPRIANOU, a felicitat echipa româno-maghiară, subliniind volumul mare de muncă depus în vederea finalizării documentului programatic. Kypros KYPRIANOU a afirmat că documentul programului se remarcă prin maturitatea conținutului său.

Întâlnirea a fost organizată de Autoritatea de Management (AM) a Programului Interreg V-A România-Ungaria din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România (MDRAP), de Autoritatea Națională (AN) – care funcţionează la nivelul Biroului Primului Ministru din Ungaria (PMO) și de Secretariatul Tehnic Comun (STC) al Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria–România 2007-2013. Cele două delegații au fost conduse de d-na Doina SURCEL, director general adjunct în cadrul MDRAP (Romania), și dl. Zsigmond PERÉNYI, sub-secretar de stat în cadrul Biroului Primului Ministru (Ungaria).

Grupul Comun de Lucru a avut rolul de a asigura eficiența și calitatea planificării și programării viitorului exercițiu financiar, respectiv a Programului Interreg V-A România-Ungaria. Grupul a fost constituit din reprezentanți de la nivel național, regional și local ai celor două state.

* * *

Informaţii suplimentare:

MDRAP gestionează, în perioada de programare 2014-2020, 14 programe operaţionale cu cofinanţare din fonduri europene: Programul Operaţional Regional, Programul Operational Capacitate Administrativă şi 12 programe de cooperare teritorială europeană (6 programe pentru care MDRAP este autoritate de management sau autoritate comună de management şi 6 programe pentru care este autoritate naţională).

Programele de Cooperare Teritorială Europeană presupun cooperarea, prin intermediul unor proiecte gestionate şi administrate în comun de partenerii din statele participante, a unor regiuni din România:

- cu regiuni din statele vecine, în cadrul cooperării transfrontaliere - prin care se finanțează proiecte de accesibilitate (transport şi tehnologia informaţiei), mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni „people to people”;

- cu regiunile dintr-un anumit spaţiu geografic, în cadrul cooperării transnaţionale - prin care se finanțează acţiuni şi dezvoltarea de reţele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată in domenii precum: inovaţia, mediul, accesibilitatea si dezvoltarea urbană);

- cu regiuni din orice stat membru al Uniunii Europene, în cadrul cooperării interregionale – ce reprezintă cooperarea între autorităţile publice pe probleme de interes comun, prin transferul de experienţă şi bune practici între regiunile UE, prin constituirea de reţele între oraşele UE, precum şi între cercetătorii UE.

Principiile de implementare a acestor programe se referă la cooperarea între statele participante (toate proiectele trebuie să fie dezvoltate şi implementate în comun), la competitivitatea deschisă (în cadrul unor licitaţii de propuneri de proiecte comune) şi la dezvoltarea şi implementarea în parteneriat, între aplicanţi/beneficiari provenind din statele participante la program a proiectelor selectate spre finanţare.

Programe de Cooperare Teritoriala 2014-2020

În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice gestionează, în calitate de autoritate de management sau de autoritate naţională, 12 programe de cooperare teritorială europeană la care participă şi România, programe care se deruleaza atât la graniţele interne, cât şi la graniţele externe ale Uniunii Europene.

Programe pentru care MDRAP este Autoritate de Management (AM)

Programul Interreg V-A România – Bulgaria 2014-2020;

Programul operaţional comun România - Republica Moldova 2014 - 2020;

Programul operaţional comun România - Ucraina 2014 - 2020

Programul IPA de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia 2014 - 2020;

Programul Interreg V-A România - Ungaria 2014 - 2020;

Programul operaţional comun ''Bazinul Mării Negre'' 2014 - 2020;

Programe pentru care MDRAP este Autoritate Naţională (AN)

Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 - 2020;

Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE;

Programul operaţional URBACT III;

Programul de cooperare INTERACT III 2014 - 2020;

Programul transnaţional ''Dunărea'' 2014 - 2020;

Programul de cooperare ESPON 2020;

Un sas plecat din România timp de 20 de ani s-a întors în ţară şi a vândut 2.100 de locuinţe în plină criză

http://www.businessmagazin.ro/analize/imobiliare/un-sas-plecat-din-romania-timp-de-20-de-ani-s-a-intors-in-tara-si-a-vandut-2-100-de-locuinte-in-plina-criza-14202891

Ioana Matei 04 mai 2015

Un sas plecat din România timp de 20 de ani s-a întors în ţară şi...

Simon Maurer a plecat din România în Germania, împreună cu familia sa, când avea 16 ani. 22 de ani mai târziu, a decis că ţara natală este locul perfect pentru a deveni antreprenor. A mizat pe provincie şi a vândut 2.100 de locuinţe pe timp de criză.

"Am ajuns aici într-o oră şi jumătate, mai mult a durat timpul petrecut în trafic de la Băneasa“, îşi cere scuze antreprenorul Simon Maurer, care a venit de la Braşov cu elicopterul şi a ajuns la interviul acordat Business Magazin cu jumătate de oră mai devreme. Aflu ulterior că elicopterul este necesar în supravegherea îndeaproape a proiectelor rezidenţiale pe care le dezvoltă sub umbrela Maurer Imobiliare, răspândite deocamdată în trei oraşe transilvane (Cluj-Napoca, Braşov şi Sibiu), dar şi în prospectarea terenurilor pe care intenţionează să dezvolte următoarele proiecte. Compania a cumulat în ultimii zece ani afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro şi lucrează cu o marjă de profit de circa 25%.

Simon Maurer s-a născut într-o familie de saşi, în satul de lângă Sighişoara Noul Săsesc.

În 1983, când avea 16 ani, s-a mutat împreună cu familia în Germania. A studiat acolo vreme de trei ani în cadrul unei şcoli profesionale de tâmplărie, iar apoi a avut mai multe locuri de muncă, printre care cel de şef de secţie în industria cosmeticelor. În paralel cu această funcţie, a lucrat însă şi în construcţii. „Am început cu construcţia casei mele şi am continuat apoi conducând şantiere pentru diferite proiecte“, aminteşte el. Nu a fost totuşi niciodată antreprenor în Germania, iar decizia de a-şi construi propria afacere în imobiliare a coincis cu reîntoarcerea în România, în 2005, când avea 38 de ani. „Am fost foarte legat de România, cu toate că nici eu nu pot să înţeleg foarte bine de ce. Când eram copil, mereu mi-era dor de ţara natală şi, când am văzut că aici piaţa este mai puţin dezvoltată, mai ales în sectorul constucţiilor, am hotărât să fac aici dezvoltare imobiliară“, explică el argumentele pentru care a decis să pună bazele Maurer Imobiliare în România. A început în Cluj-Napoca, în 2005, unde a construit 29 de apartamente, în urma unei investiţii de două milioane de euro, reprezentată de capitalul propriu cu care s-a întors din Germania. Un an mai târziu, şi-a continuat afacerea în Braşov. „Vizitasem de multe ori Braşovul şi am constatat că nimeni nu construieşte acolo apartamente noi. Am fost primul care a făcut acest lucru“, descrie el motivele ce l-au îndemnat să se orienteze spre un alt oraş transilvănean, şi nu pe Capitală.

Primul proiect de la Braşov, finalizat în 2008, a constat în construcţia a 365 de apartamente sub umbrela Avantgarden Braşov şi a fost rezultatul unei investiţii de aproximativ 30 de milioane de euro: un proiect „mic, dar costisitor“, după cum spune antreprenorul. A mizat în continuare pe Braşov, unde a demarat în 2009 proiectul complexului Avantgarden 3, ce prevedea dezvoltarea a peste 3.500 de locuinţe pe o suprafaţă de 18 hectare, în trei etape. „Nici colegii mei nu credeau în proiectul acesta, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind că firma care a intermediat vânzarea pentru primul proiect din Braşov a refuzat colaborarea pentru Avantgarden 3, deşi ar fi avut un comision de 5% din vânzare“, îşi aminteşte el. A demarat totuşi proiectul şi a construit în prima fază a acestuia aproximativ 1.700 de apartamente, în intervalul 2009-2014, în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro.

„Noi am profitat de criză şi am adus un concept pe piaţa imobiliară adaptat acesteia: dacă înainte se construiau apartamente foarte mari şi foarte costisitoare, eu am adaptat proiectele de locuinţe construind apartamente cu suprafeţe mai mici şi foarte accesibile“, explică el modul cum a reuşit să vândă în acest interval toate apartamentele din proiecte, construind locuinţe adaptate cererii. Preţul apartamentelor vândute de firma sa a ajuns astfel la 800 euro/mp/suprafaţă utilă (circa 650 de euro/mp/suprafaţă construită), preţul mediu al unui apartament ajungând la 40.000 de euro. Spune că a reuşit să devină astfel singurul antreprenor din imobiliare care nu a avut afacerile puternic afectate de criză. A resimţit totuşi efectele acesteia înainte de demararea proiectului Avantgarden 3, la sfârşitul anului 2008 - începutul anului 2009: „Aveam un teren cu o suprafaţă de 9,5 hectare, pentru care aveam o datorie la bancă de 1,85 milioane de euro şi nu aveam cum să rambursăm acest credit, ţinând cont că nu începuserăm să construim“, descrie el unul dintre momentele dificile cu care s-a confruntat, după singurul împrumut bancar făcut.

Cutremur de 3,5 grade pe scara Richter în zona Vrancea

http://activenews.ro/cutremur-de-35-grade-pe-scara-richter-in-zona-vrancea_1899699.html

 Ioana Ivan 4 mai, 2015 

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter s-a produs luni dimineață, la ora locală 8,00, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.

Seismul a avut loc la o adâncime de 140 de kilometri, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (33 km), Târgu Secuiesc (48 km), Râmnicu Sărat (55 km), Sfântu Gheorghe (58 km) și Săcele (58 km).

Cel mai mare seism din România în acest an s-a produs în data de 29 martie, în județul Buzău, și a avut o magnitudine de 4,9 grade pe scara Richter.

Anul trecut, pe 22 noiembrie, tot in Vrancea a avut loc un cutremur de 5,7, acesta fiind cel mai puternic înregistrat în România în ultimii 10 ani.

Tesla Motors a dezvaluit o baterie pentru case care poate face locuintele dotate cu panouri solare total independente energetic

http://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-20055833-video-tesla-dezvaluit-baterie-pentru-case-care-poate-face-locuintele-dotate-panouri-solare-total-independente-energetic.htm

de R.M. HotNews.ro  1 mai 2015,

Elon Musk Foto: Captura YouTube

Producatorul californian de masini electrice de lux Tesla a dezvaluit joi o "baterie pentru case" destinata, potrivit fondatorului societatii, Elon Musk, sa schimbe "totalitatea infrastructurii energetice in lume", scrie AFP.

Aceasta baterie denumita Tesla Powerwall poate stoca energia furnizata de panouri solare sau retele electrice in momentul in care aceasta furnizeaza energie ieftina, in special in timpul noptii, spune societatea. 

Bateria, care poate fi montata pe peretele unei case sau intr-un garaj, poate face locuintele dotate cu panouri fotovoltaice total independente de retelele electrice traditionale.

"Scopul nostru este sa transformam total infrastructura energetica mondiala pentru a o face durabila si fara emisii de carbon", a spus Elon Musk, inainte de a dezvalui Tesla Powerwall in suburbiile Los Angeles.

Bateria va costa 3.500 de dolari pe piata americana in vara lui 2015 si va fi disponibila in intreaga lume anul vitor.

Germania ar urma sa devina o piata esentiala pentru aceasta baterie, deoarece este una dintre tarile cu cele mai multe sisteme fotovoltaice din lume, potrivit lui Elon Musk. Dar bateria ar putea fi folosita si in regiune unde retelele electrice sunt mai slabe in ciuda unei energii solare abundente.

Bateria ar putea juca un "rol analog modului in care telefonia mobila a inlocuit liniile terestre", crede Musk.

Tesla Powerwall "va fi un mare avans pentru comunitatile cele mai sarace din lume", a adaugat patronul Tesla, deoarece "permite renuntarea la retelele electrice".

Tesla a anuntat anul trecut constructia celei mai mari uzine mondiale de baterii litiu-ion in Nevada, in valoare de 5 miliarde de dolari, in colaborare cu Panasonic.

Uzina isi propune sa reduca preturile bateriilor, si deci ale masinilor electrice, una dintre principalele bariere in adoptarea lor masiva de catre public.

Elon Musk este un om de afaceri de origine sud-africana care a devenit un star mondial gratie succeselor in industria auto sau in cea spatiala (SpaceX). Anterior, a facut avere cu societatea de plati pe internet PayPal.

El detine 26,7% din Tesla, cu o valoare bursiera de peste 7 miliarde de dolari pe Wall Street.

[P]