Pe vremea gurvernului Tăriceanu s-a semnat de către România actul care consfinţea formarea regiunilor conform Normelor NUTS. Fiind vorba de Norme guvernele din UE ar trebui să aibă grija ca ele să se realizeze! Cum în cadrul Normelor NUTS unitatea de bază este tocmai judeţul(NUTS3) la formarea regiunilor mai superioare adică NUTS2, trebuia să se ţine seamă de reglementările europene. ”Formarea regiunilor se face pe limita granițelor județene și ținind cont ca populația să fie între 800.000 - 3.000.000 locuitori. Dar guvernele țării noastre nu prea au ţinut seamă! Ba mai mult şi prin alegerea celor 8 regiuni (NUTS2) s-au "aliniat" cu NUTS numai de formă, ne luând în seamă realităţile ţării noastre. Alegând cifra de 2,7 miloane de locuitori pe regiune ca şi un număr unei ţări european mare şi nu unul mijlociu! S-a luat exemplele regiunilor din Franța și Polonia. Acest fapt aduce un dezavantaj mare regiunilor pentru că cifra de PIB pe cap de locuitor este foarte dezavantajos. Sunt judeţe cu cifra de PIB/pe cap de locuitor, care se aproprie numai de proporția a 75% din cifra PIB european. Dar există şi zone unde PIB-ul pe cap locuitor este mult sub 75 % din valorea celui european! Iar pentru dezvoltarea acestora se pot depune cereri de finanţare. Cereri de dezvoltare sunt adunate în Planul de dezvoltare regionale, care sunt derulate prin Programele operative regionale (POR).
La noi însă centralizarea excesivă a făcut ca toate planurile de dezvoltare regionale să fie unificate printr-un Plan Naţional. Astfel crearea unei minister de dezvoltare aparte era mai plauzibil...
Aici însă iese la iveală că regiunile de dezvoltare au pierdut din rolul lor în dezvoltarea zonei dar mai presus, care sunt contradictorii tocmai cu normele NUTS. Până şi denumirea de norme unităţiilor teritoriale statistice (NUTS) are o conotaţie, care ar presupune că nu sunt importante dacă au 2,7 sau sunt apropiate de norma minimă de 800.000 locuitor pe regiune!
S-au numit statistice pentru că au la bază cifrele statistice din judeţele componente ale regiunii pe o perioada de trei ani, cifre ce se cer la elaborarea unei plan de dezvoltare şi al programului operativ!
La noi însă centralizarea excesivă a făcut ca toate planurile de dezvoltare regionale să fie unificate printr-un Plan Naţional. Astfel crearea unei minister de dezvoltare aparte era mai plauzibil...
Aici însă iese la iveală că regiunile de dezvoltare au pierdut din rolul lor în dezvoltarea zonei dar mai presus, care sunt contradictorii tocmai cu normele NUTS. Până şi denumirea de norme unităţiilor teritoriale statistice (NUTS) are o conotaţie, care ar presupune că nu sunt importante dacă au 2,7 sau sunt apropiate de norma minimă de 800.000 locuitor pe regiune!
S-au numit statistice pentru că au la bază cifrele statistice din judeţele componente ale regiunii pe o perioada de trei ani, cifre ce se cer la elaborarea unei plan de dezvoltare şi al programului operativ!
Deci, cu alte cuvinte atunci trebuia să se "organizeze" cei care încă şi acum vor o aşa zisă "regionalizare" deşi se ştie că zarurile au fost aruncate de mult.
Propunerea regionălizării şi-a pierdut din actualitate şi din cauza, că noua organizare sau planul cu noile regiuni trebuia să se depună până la odată fixată conformă cu 2014-2020, care însă a trecut şi astfel numai la noul plan 2021-2028 se v-a putea face modificări.
Deşi schimbările de regiuni se pot face dacă luăm în seamă NUTS2-ROZZ adică cele care sunt considerate"regiuni de rezervă"(ROZZ). Dar pentru regiunile de rezervă este nevoie de chestionarea populaţiei din acele judeţe care doresc o schimbare, adică dacă se organizează un referendum sau se adună semnăturile acestora.
Cu alte cuvinte există o varianta apolitică, dar este greu de acceptat de unii!!! (Civicul Ardelean)
29 ianuarie 2016, 17:44 deRadu Eremia
Premierul Dacian Cioloş a afirmat vineri, la Timişoara, că Guvernul ar putea relua discuţia despre regionalizare, însă pentru demararea unui astfel de proces e nevoie de consens politic. „Trebuie să înţelegem că sunt unele decizii care trebuie luate la nivel politic, pe care un guvern de tehnocraţi, oricât de bun sau mai puţin bun ar fi, nu şi le poate asuma în locul politicienilor“, a spus Cioloş.
"Eu am fost un suporter al regionalizării, totdeauna, din considerente foarte practice, pragmatice.
Sigur, Guvernul acesta poate să relanseze discuţia, şi probabil o să o facă în măsura în care va exista disponibilitate, dar trebuie să înţelegem că sunt unele lucruri, unele decizii, care trebuie luate la nivel politic, pe care un guvern de tehnocraţi, oricât de bun sau mai puţin bun ar fi, nu şi le poate asuma în locul politicienilor, care sunt aleşi de către cetăţeni. Şi regionalizarea, dincolo de părţile practice, pragmatice, este şi o decizie politică, în contextul românesc.
Guvernul poate să relanseze discuţia, dar decizia tot una politică trebuie să fie şi, după părerea mea, trebuie să fie o decizie politică dincolo de presiuni politice sau politicianiste cu obiective pe termen scurt şi cu obiective electorale.
E un lucru prea important pentru România, regionalizarea, ca el să fie luat doar pentru a atinge un obiectiv politic pe termen scurt", a afirmat Cioloş, într-o conferinţă de presă.
Prim-ministrul Dacian Cioloş a mai arătat că a avut o discuţie pe această temă cu vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale, cel care a preluat proiectul regionalizării de la Liviu Dragnea. "Am avut o discuţie cu domnul vicepremier Dîncu despre cum am putea să repunem pe masă anumite lucruri şi, eventual, să mai avansăm puţin. Dar nu sunt lucruri care se decid prin ordonanţă de urgenţă doar pentru că legea permite ordonanţă de urgenţă.
În politică, dacă nu avem şi bun simţ, şi în Executiv, dacă nu avem bun simţ, n-o să evoluăm, ci doar o să rezolvăm interese pe termen scurt ale unuia sau altuia, dar nu aşa impingem societatea să evolueze şi să aibă încredere în instutuţiile statului, inclusiv în Guvern", a mai precizat şeful Executivului.
