2018-07-31

Dreptul de apreciere al organului fiscal în stabilirea cuantumului onorariului de avocat

16 iulie 2018 
Organele fiscale și-au depășit atribuțiile, intrând în sfera abuzului de putere, atunci când au intervenit în contractele de asistenţă juridică încheiate între avocat şi justiţiabili şi au stabilit contravaloarea prestaţiilor într-un alt cuantum, cu consecinţa modificării termenilor contractuali în privinţa unui element esenţial al contractului de asistenţă juridică, respectiv cuantumul contraprestaţiei activităţii de asistenţă juridică.
Extras din considerentele deciziei nr. 3313/2017 a Curții de Apel Alba Iulia: 
”Prin sentința nr.(…) pronunțată de Tribunalul Alba – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ, Fiscal și de Insolvență a fost admisă cererea formulată de reclamantul C.I.A. – B.G.C., în contradictoriu cu pârâta A.J.F.P.A. , ANAF – D.G.R. F.P.B. şi în consecinţă s-a dispus anularea Raportului de Inspecţie Fiscală nr.(…), a Deciziei de impunere nr.(…) şi a Deciziei nr.(…) privind soluţionarea contestaţiei administrative, toate emise de pârâte, cu obligarea acestora la plata în favoarea reclamantului a sumei de 50 lei cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru judiciar.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că în urma Raportului de inspecţie fiscală nr.(…) întocmit de pârâtă a fost emisă Decizia de impunere nr.(…) prin care s-au stabilit în sarcina reclamantului obligaţii suplimentare de plată în cuantum total de 12.238 lei reprezentând diferenţe de impozit pe venitul net anual şi accesoriile aferente, reținându-se că, în perioada 01.01.2012 – 31.12.2014, a încheiat în calitate de titular C.I.A.-B.G.C. un număr de (…) contracte de asistenţă juridică cu un onorariu de 10 lei, astfel că organele de inspecţie fiscală au considerat că aceste documente prezentate precum şi informaţiile furnizate sunt nerelevante, incomplete, ceea ce a condus la estimarea valorii veniturilor pentru contractele mai sus indicate, realizându-se un calcul tip media aritmetică ce a fost stabilită ca şi onorariu al contractele de asistenţă juridică. (…)
Analizând sentinţa instanţei de fond prin raportare la cadrul legal incident speţei dedusă judecăţii, precum şi prin prisma criticilor formulate împotriva acesteia, Curtea a constatat că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Preliminar, Curtea consideră necesar a evidenţia particularităţile profesiei de avocat şi ale contractului de asistenţă juridică, din perspectiva prevederilor conţinute de Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (în continuare Legea) şi de Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea nr.64/2011 a Consiliului Uniunii Barourilor din România (în continuare Statutul), publicat în Monitorul Oficial nr.898/19.12.2011, precum şi a tratamentului fiscal aplicabil acestora, respectiv a prevederilor art.11 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal şi art.6 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Astfel, Curtea relevă că, potrivit prevederilor art.122 alin.1 lit.d) din Statut, contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu şi onorariul, lipsa acestui element din conţinutul contractului atrăgând, potrivit alin.2 din cuprinsul aceleiaşi norme, nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel înlăturată.
Conform prevederilor art.31 alin.1 din Lege şi art.127 alin.1 din Statut, pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului şi în toate situaţiile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică ce urmează să fie încheiat în formă scrisă, după cum rezultă din prevederile art.127 alin.2 şi art.128 alin.1 şi 4 din Statut, iar unul dintre elementele determinante ale stabilirii cuantumului onorariilor este reprezentat de situaţia financiară a clientului, element enumerat la litera h) din cuprinsul art.127 alin.3 din Statut.
Prin urmare, acesta este cadrul juridic specific în interiorul căruia organele de inspecţie fiscală trebuiau să transpună practic, la situaţia de fapt rezultată din activitatea reclamantului în privinţa contractelor de asistenţă juridică în al căror cuprins cuantumul onorariului a fost identificat la suma simbolică de 10 lei, prevederile art.11 alin.1 Cod fiscal referitoare la neluarea în considerare a unei tranzacţii care nu are scop economic sau reîncadrarea formei unei tranzacţii pentru reflectarea conţinutului său economic, precum şi prevederile art.6 din Codul de procedură fiscală.
Ceea ce atribuie particularitate cauzei de faţă constă tocmai din specificul activităţii reclamantului care exercită o profesiune liberală.
Din această perspectivă, organul de inspecţie fiscală ar fi trebuit să acorde importanţă declaraţiei contribuabilului reclamant potrivit căreia contractele în cauză sunt gratuite, iar indicarea unui onorariu simbolic în cuprinsul acestora se datorează tocmai îndeplinirii condiţiilor de valabilitate ale contractelor în sensul prevederilor legale mai sus evocate în cuprinsul prezentei.
Deşi dezvoltată de mulţi ani în ţări cu tradiţie democratică, în unele dintre acestea existând şi facilităţi fiscale pentru servicii pro bono, în România, munca de această natură, în domeniul juridic nu este reglementată, nefiind însă nici interzisă.
Serviciile juridice pro bono (din latinescul pro bono publico, adică pentru binele public), sau avocatura pro bono, se referă la asistenţa juridică oferită în mod gratuit de către avocaţi persoanelor vulnerabile, fără mijloace financiare sau care fac parte din grupuri marginalizate, fiind distincte de serviciile acordate în cadrul asistenţei judiciare publice pentru care există un cadru de reglementare.
Prin urmare, nu există nici un impediment legal care să determine reclamantul să stabilească cuantumul onorariilor la o anumită valoare, de esenţa acestei operaţiuni fiind libertatea negocierii între avocat şi client ţinând seama de criteriile enumerate la art.127 alin.3 din Statut, printre care se numără şi situaţia financiară a clientului asupra căreia numai avocatul este îndreptăţit să facă aprecieri la momentul încheierii contractului de asistenţă juridică.
Astfel, exercitarea în concret a dreptului de apreciere deţinut de organului fiscal, în temeiul art.6 din OG nr.92/2003, a avut loc în speţa de faţă cu depăşirea limitelor prevăzute de lege intrând astfel în sfera abuzului de putere, la baza acestuia nefiind avute în vedere toate împrejurările edificatoare în cauză, potrivit celor anterior reţinute.
În plus, dreptul autorităţilor fiscale de a nu lua în considerare o tranzacţie sau de a reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul său economic, a fost exercitat abuziv, cu nesocotirea specificităţii activităţii desfăşurate de reclamant.
Aceste principii nu pot fi aplicate unitar, pentru orice fel de activitate chiar supusă regimului fiscal al impozitării, ci trebuie făcută circumstanţiat, după cum în mod judicios a reţinut şi instanţa de fond.
Avocatul are dreptul la onorariu, drept care în anumite situaţii poate rămâne nevalorificat, astfel că perceperea acestuia nu poate constitui întotdeauna o obligaţia prin raportare la legea fiscală.
Prin urmare, stabilirea bazei de impunere prin estimare de către organul fiscal, în condiţiile art.67 din OG nr.92/2003, respectiv prin stabilirea unei medii aritmetice a veniturilor încasate în anii fiscali anteriori celor supuşi verificărilor, se dovedeşte a fi o operaţiune nejustificată, fiind total lipsită de criterii obiective având în vedere particularităţile contextului factual.” (Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal – Decizia nr. 3313/13 octombrie 2017, portal.just.ro)

2018-07-30

The Times: Viitoarele alegeri europene vor termina elita liberală, spune Viktor Orban în România

 Ionut Baias HotNews.ro 30 iulie 2018, 
Următoarele alegeri europene vor fi o bătălie împotriva "democraţiei liberale" care va prefaţa înfrângerea elitelor pe tema imigraţiei şi o cotitură spre aripa dreaptă naţionalistă, a previzionat premierul ungar.
Viktor Orban a aruncat mănuşa curentului politic central din întreaga UE, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European care vor avea loc anul viitor în mai şi pe care el le-a zugrăvit ca fiind decisive pentru viitorul "Europei creştine". "Există un viraj general spre dreapta în întreaga Europă", a spus el în discursul anual pe care l-a rostit sâmbătă în faţa etnicilor maghiari, la Băile Tuşnad, în România învecinată. "Liderii Europei sunt necorespunzători - ei sunt incapabili să apere Europa de imigraţie" potrivit Rador, care citează The Times.
După recentele victorii ale unor formaţiuni de dreapta în Italia şi Austria, UE se pregăteşte pentru o ascensiune a populiştilor, la urne, care va urma Brexit.
Dl Orban, care are 55 de ani, vrea să susţină o campanie pan-europeană de restabilire a politicii conservatoare tradiţionale, descrisă de el drept "anti-imigraţionistă, anti-multiculturalistă şi susţinătoare a modelului familiei creştine".
"Elita europeană este vizibil nervoasă", a spus el. "Marele lor obiectiv de transformare a Europei, de a o duce într-o eră post-creştină şi o eră în care naţiunile dispar... acest proces ar putea fi subminat la alegerile europene. Şi este interesul nostru elementar să oprim această transformare".
În aprilie, dl Orban a câştigat al treilea mandat al său consecutiv, după o campanie electorală dominată de atacuri la adresa UE şi a migranţilor. Partidul lui Fidesz, care domină Parlamentul ungar, a adoptat legi care restricţionează activitatea grupurilor societăţii civile, pe care le acuză că încurajează migraţia ilegală. Totodată l-a diabolizat pe George Soros, miliardarul evreu american care s-a născut în Ungaria şi a susţinut cauze liberale acolo.
Orban, sprijinit de Polonia, s-a angajat să conducă "o contrarevoluţie culturală" împotriva UE. Ambele ţări au refuzat să accepte cotele de migranţi stabilite de Bruxelles.
Ungaria a găsit un alt aliat în Sebastian Kurz, cancelarul populist al Austriei care conduce în coaliţie cu extrema dreaptă. Dl Orban şi dl Kurz sunt membri ai Partidului Popular European, grupul pan-UE de centru-dreapta dominat de partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată.
Într-o acţiune stânjenitoare pentru cancelarul german, dl Orban redefineşte democraţia creştină, îndepărtând-o de politica centristă din mainstream pentru a o îndrepta spre naţionalismul populist. Această strategie le-a fost pe plac conservatorilor bavarezi din guvernul ei de coaliţie. "Democraţia creştină prin definiţie nu este liberală", a spus dl Orban. "Este iliberală".
Un sondaj publicat ieri a arătat că susţinerea pentru creştin-democraţii dnei Merkel şi pentru partidul înfrăţit din Bavaria, Uniunea Social-creştină CSU, a scăzut la 29%, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din 2006, conform Bild, comparativ cu 33% la alegerile din septembrie.
Steve Bannon, fostul strateg-şef de extremă dreapta al preşedintelui Trump, a anunţat că plănuieşte să înfiinţeze o fundaţie la Bruxelles pentru coordonarea votului naţionalist, antimigraţionist, la alegerile pentru UE. El l-a aclamat pe dl Orban numindu-l "Trump înainte de Trump".
Orban vede votul ca fiind un potenţial cutremur de amploarea celui din 1968, când ideile liberale au răsturnat ordinea existentă în multe ţări europene. "Ne confruntăm cu un moment mare: spunem la revedere nu doar democraţiei liberale, ci şi elitei din 1968", a spus el.
The Times, preluare Rador

Ce ascunde defapt art. 334

Deși toată presa vuiește de seama polițiștilor care au demontat o plăcuță buclucașă care ar fi neplăcut lor sau partidului de guvernămint faptul că ei au adus ca argument articolul 334 din Cod penal, care ar conține sau căruia i se potrivește o plăcuță inregistrată în Suedia, dar care nu s-ar supune articolului cu pricina.
Dar să vedem cum sună acest articol:
Art. 334. Punerea in circulatie sau conducerea unui vehicul neinmatriculat 
(1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neinmatriculat sau neinregistrat, potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda. 
(2) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda. 
(3) Tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate ori cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. 
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulatie in Romania, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.”
Se poate vede că polițiștii craioveni doresc aplicarea art.334 aliniatul 4. 
Dar se pune intrebare dacă ar fi vorba despre un vehicul al cărui numărotarea nu se potrivește cu aliniatul 4, de ce nu s-a a atras atenția soferului asupra acestui fapt încă de la intrarea lui în România? De ce ofițerii de poliție de la graniță nu l-au pus să demonteze plăcuța sau să-l trimite înapoi în Suedia?
Suedia este țară membră UE deci semnatar pe lîngă convențiilor internaționale și celor din  UE, deci în România poate circula orice autovehicol  înscris conform legilor din Suedia, care fiind o țară care a devenit membru mult înaintea țării noastre, adică legile lor este europenizat  mai demult. 
Se pare că este greșit încadrarea în art.334 alin.4. pentru că nu i s-a atras atenția șoferului la INTRAREA IN  ȚARĂ.
Dar se pare că încadrarea nu este în acord cu art. 82, alin (2) din O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare 
,,Autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere şi remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat şi pot circula pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980, dar numai pe perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule,”
După cum se vede șoferul cu mașina Audi nu ar fi contravenit cu nimic și nimeni nu ar crede că o mașină scumpă n-ar avea condiții tehnice excelente, deci ar fi un abuz din partea celor care au deschis un dosar penal. Mai de grabă ei ar fi în culpă pentru abuz în serviciu.
Dar se pare că mai nou America nu ar mai fii țara a tuturor posibilităților... Z.S.

Băsescu, despre scandalul plăcuţelor de înmatriculare anti-PSD: Slugărnicia unor şefi din poliţie face din România un stat ridicol

30 iulie 2018,  Maria Tufan
Fostul preşedinte Traian Băsescu condamnă comportamentul Poliţiei Române. Traian Băsescu a comentat scandalului legat de plăcuţele de înmatriculare anti-PSD, spunând că „slugărnicia unor şefi din poliţie face din România un stat ridicol”. Acesta a mai declarat că ar vrea să îi vadă acţionând ferm, deschizând dosare penale şi făcând conferinţe de presă când tricolorul este pângărit, amintind că „în secuime tricolorul fiind arborat alături de un drapel negru”.
„Slugărnicia unor şefi din poliţie face din România un stat ridicol, de parcă nu ne-ar fi fost de ajuns Viorica Vasilica”, scrie Traian Băsescu pe Facebook. El spune că, zilele trecute, de Ziua Imnului, tricolorul a fost arborat în secuime alături de un drapel negru. „Tot în secuime, adesea, primarii arborează steagul secuiesc pe primării si consilii judeţene în locul drapelului naţional. Nu se întâmplă nimic, nici poliţiştii şi nici procurorii nu fac dosare penale, nu fac conferinţe de presă. În schimb, toată poliţia, în frunte cu comisari, chestori şi omniprezenţi lideri sindicali, sare cu picioarele pe un tânăr (ce-i drept nici el foarte inspirat) care a dobândit legal în Suedia un număr de înmatriculare, care îi deranjează pe liderii PSD. Măi poliţiştilor, luaţi-i numerele buclucaşe, daţi-i o amendă şi lăsaţi-l în Plata Domnului. Ce ziceţi, n-ar fi ceva mai inteligent dacă aţi proceda aşa? Sau poate pe voi abordările inteligente vă enervează? Mi-aş dori să vă văd acţionând ferm, deschizând dosare penale şi făcând conferinţe de presă când tricolorul este pângărit”, încheie Traian Băsescu. 
Autoturismul cu numere de înmatriculare cu mesaj anti-PSD din Suedia îndeplinea toate condiţiile pentru a circula în momentul în care a intrat în ţară, iar măsurile pentru sancţionarea şoferului nu au fost luate imediat pentru că au fost aşteptate clarificări de la autorităţile suedeze, susţin reprezentanţii Poliţiei Române, precizând că primul răspuns din Suedia a venit în 20 iulie, la trei zile după intrarea în ţară a şoferului. Brigada Rutieră a Capitalei a reţinut, luni, numerele de înmatriculare cu mesaj anti-PSD, după ce au oprit în trafic autoturismul înmatriculat în Suedia. De asemenea, a fost reţinut pemisul de conducere al şoferului, acesta declarând că a înmatriculat maşina în luna aprilie şi că se află în concediu în România, fiind în drum spre litoral. 
Poliţia Rutieră a deschis dosar penal în acest caz şi susţine că maşina cu numărul de înmatriculare ”M..EPSD” nu are drept de circulaţie în România, invocând o informare transmisă de Biroul Interpol Stockholm, în timp ce Ambasada Suediei la Bucureşti susţine că autoturismul are drept de circulaţie în Uniunea Europeană, dar că posesorul trebuie să deţină documentele oficiale pentru ambele seturi de numere – personalizate şi oficiale. 
„Astăzi, în jurul orei 06.00, un echipaj de poliţie al Brigăzii Rutiere din cadrul D.G.P.M.B., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza sectorului 3, a depistat în trafic un autoturism, înmatriculat în Suedia, condus de un bărbat, în vârstă de 45 de ani. Conducătorul auto a fost condus la sediul Brigăzii Rutiere, în vederea declanşării verificărilor procedurale, pentru stabilirea cu exactitate a situaţiei juridice în ceea ce priveşte regimul de înmatriculare şi circulaţie şi a vehiculului pe drumurile publice. În cauză a fost întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de «conducere pe drumurile publice a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulaţie în România», faptă prev. şi ped. de art. 334, alin. (4) din Codul Penal”, au anunţat, luni, poliţiştii Brigăzii Rutiere. Câteva zeci de persoane au protestat luni, timp de aproximativ două ore, în faţa sediului Brigăzii Rutiere a Capitalei după ce poliţiştii au reţinut numerele de înmatriculare cu mesaj anti-PSD, dar şi permisul şoferului care conducea un autoturism înmatriculat în Suedia. După ora 17.00, când a început conferinţa de presă a reprezentanţilor Poliţiei Române, oamenii au mers să protesteze în faţa sediului IGPR.

Viktor Orban: Ținutul Secuiesc va exista și atunci când toată Europa se va fi predat islamului

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară "Tusvanyos" de la Băile Tuşnad, că pentru maghiari Centenarul Marii Uniri nu reprezintă „un moment festiv”.

Foto: Guliver/GettyImages

„Acum o sută de ani, România a intrat în epoca modernă. (...) Înţelegem că, din punctul lor de vedere, este un moment festiv, dar să înţeleagă şi ei că pentru noi nu e un moment festiv”, a afirmat, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori, Viktor Orban, adăugând că „de o sută de ani România modernă nu ştie ce să facă cu cei peste un milion de maghiari care trăiesc aici”.
Potrivit News.ro, premierul ungar a invocat sloganul UDMR - 1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România - cu care s-a declarat de acord - și a subliniat că „Ţinutul Secuiesc a existat şi când încă nu exista România modernă şi va exista şi atunci când toată Europa se va fi predat Islamului”.
„În loc să negăm realitatea, ar trebui să privim situaţia ca pe o resursă. Să privim Transilvania ca pe o resursă, să ne dorim un Ţinut Secuiesc tot mai puternic, o comunitate maghiară din ce în ce mai puternică. Acest lucru ar însemna un plus de forţă şi pentru România”, a afirmat premierul Ungariei.
El a mai spus, printre altele, că Ungaria şi-a propus ca până în 2030 să devină una dintre cele „cinci cele mai bune ţări din Uniunea Europeană, unde merită să trăieşti şi să munceşti”, dar şi să contribuie la „ridicarea Europei Centrale”, alături de ţările învecinate.
„Avem resurse, avem curaj şi am arătat vecinilor noştri că aceia care colaborează cu ungurii fac bine. Avem o ofertă pentru vecinii noştri, care se concentrează în ideea să legăm între noi ţările noastre cu autostrăzi, cu căi ferate şi (...) reţele energetice, (...) să armonizăm dezvoltarea armatelor noastre şi să dezvoltăm împreună economia şi investiţiile în Bazinul Carpatic. Deci, avem o ofertă - să construim împreună Bazinul Carpatic, pe baza respectului reciproc”, a transmis Viktor Orban, la cea de-a 29-a ediţie a Universităţii de Vară "Tusvanyos".
Universitatea de Vară se desfăşoară la Băile Tuşnad, evenimentul fiind organizat de Fundaţia Pro Minoritate din Ungaria, Consiliul Tineretului Maghiar din România şi CNMT.

Românii au luat cu asalt pagina de Facebook a Poliției Române

Românii au protestat astăzi față de decizia polițiștilor din Capitală de a-i face dosar penal șoferului care circula cu numere de înmatriculare cu mesaje anti-PSD. Protestul a avut loc în jurul orei 14, în faţa sediului Poliţiei Rutiere de pe strada Udrişte din Bucureşti. Pe Facebook, pagina oficială a Poliției Române a primit sute de mesaje critice, dar și evaluări de 1 stea, care au scăzut dramatic ratingul paginii.


„O instituție a statului aservită intereselor de partid și cât se poate de dispusă să comită abuzuri la ordin. Rușine!”, „Este greu de înțeles de ce hărțuiți un cetățean cu numere de înmatriculare legale”, „Insituție subjugată politic. Încredere 0”, „Sunteți o instituție care trebuie să își desfășoare activitatea în folosul cetățeniilor, nu a Partidului. Să vă fie rușine!”, „În momentul în care v-ați supus politic nu mai aveți nicio valoare în fața populației” - acestea sunt doar câteva dintre sutele de mesaje furioase lăsate de români, care le-au lăsat și reacția ambasadei Suediei, care spune că mașina are drept de circulație în Uniunea Europeană.
Brigada Rutieră a Capitalei a reţinut, luni, numerele de înmatriculare cu mesaj anti-PSD, după ce au oprit în trafic autoturismul înmatriculat în Suedia. De asemenea, a fost reţinut pemisul de conducere al şoferului, acesta declarând că a înmatriculat maşina în luna aprilie şi că se află în concediu în România, fiind în drum spre litoral. Poliţia Rutieră a deschis dosar penal în acest caz şi susţine că maşina cu numărul de înmatriculare ”M..EPSD” nu are drept de circulaţie în România, invocând o informare transmisă de Biroul Interpol Stockholm, în timp ce Ambasada Suediei la Bucureşti susţine că autoturismul are drept de circulaţie în Uniunea Europeană, dar că posesorul trebuie să deţină documentele oficiale pentru ambele seturi de numere – personalizate şi oficiale. Pe reţelele de socializare se organizează un protest pentru ora 14.00, în faţa sediului Poliţiei Rutiere de pe strada Udrişte din Bucureşti.
”Astăzi, în jurul orei 06.00, un echipaj de poliţie al Brigăzii Rutiere din cadrul D.G.P.M.B., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza sectorului 3, a depistat în trafic un autoturism, înmatriculat în Suedia, condus de un bărbat, în vârstă de 45 de ani. Conducătorul auto a fost condus la sediul Brigăzii Rutiere, în vederea declanşării verificărilor procedurale, pentru stabilirea cu exactitate a situaţiei juridice în ceea ce priveşte regimul de înmatriculare şi circulaţie şi a vehiculului pe drumurile publice. În cauză a fost întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de «conducere pe drumurile publice a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulaţie în România», faptă prev. şi ped. de art. 334, alin. (4) din Codul Penal”, au anunţat, luni, poliţiştii Brigăzii Rutiere.
Aceştia au reţinut numerele de înmatriculare şi permisul de conducere al şoferului

VIDEO. Momentul în care polițiștii dau jos numărul de înmatriculare cu mesaj injurios la adresa PSD
După ce ieri poliția infirma că i-ar fi ridicat permisul de conducere și întocmit dosar penal șoferului care circula cu numere de înmatriculare cu un mesaj injurios la adresa PSD, astăzi polițiștii i-au dat jos plăcuțele cu numerele de înmatriculare și i-au făcut dosar penal șoferului. Acesta circulă de câteva săptămâni cu mașina înmatriculată în Suedia și, deși a fost oprit de mai multe echipaje de poliție, el a fost lăsat să își continue drumul când ofițerii au constatat că circulă în deplină legalitate. Răzvan Ștefănescu, posesorul mașinii înmatriculate în Suedia cu numărul ”M..E PSD”, a postat pe pagina sa de Facebook un clip în care un polițist îî dă jos numerele de înmatriculare. „Abuz sau abuz?”, a scris acesta pe rețeaua de socializare. 
Poliția Rutieră a confirmat luni dimineață informația G4Media.ro, susținând că șoferul ”a fost condus la sediul Brigăzii Rutiere, în vederea declanșării verificărilor procedurale, pentru stabilirea cu exactitate a situației juridice în ceea ce privește regimul de înmatriculare și circulație”. Mai mult, polițiștii arată că ”în cauză a fost întocmit un dosar penal”. Poliția Rutieră susține că ”autoritățile suedeze (Biroul Interpol Stockholm)” au trimis o informare în care arată că ”numărul de înmatriculare în cauză este valabil doar pe teritoriul național al Suediei”.
Cu toate acestea, Ambasada Suediei la Bucureşti dezminte informaţiile apărute în presa românească, conform cărora plăcuţele personalizate de înmatriculare din Suedia nu ar fi permise în afara graniţelor statului nordic într-un mesaj postat duminică seara pe pagina de Facebook

Reacţia Ambasadei Suediei la Bucureşti privind maşina cu plăcuţe de înmatriculare controversate 
30 iulie 2018, George-Andrei Cristescu
FOTO Facebook/Camelia Tabacu 
Ambasada Suediei la Bucureşti a reacţionat, duminică seara, la informaţiile apărute în presa românească, conform cărora plăcuţele personalizate de înmatriculare din Suedia nu ar fi permise în afara graniţelor statului nordic. 
Proprietarul autoturismului Audi cu numărul mu*e PSD a rămas fără permis de conducere, dar şi fără plăcuţele de înmatriculare. În aceste momente, Răzvan Ştefănescu se află la Brigada Rutieră Bucureşti. Ambasada a scris pe contul oficial de Facebook: „În acest weekend, câteva site-uri din presa românească au spus că plăcuţele de înmatriculare personalizate suedeze nu sunt permise în afara graniţelor Suediei. Aceste informaţii făceau referire la o maşină înmatriculată în Suedia, cu plăcuţe de maşină personalizate, care a fost în centrul atenţiei presei în ultimele săptămâni. Articolele s-au răspândit pe canalele social media şi prin intermediul unor site-uri de presă care nu au verificat corectitudinea informaţiei. 
Ulterior, unele dintre site-uri şi-au şters sau modificat respectivele articole. 
Ambasada Suediei în România vrea să clarifice faptul că plăcuţele de înmatriculare personalizate, emise de Agenţia suedeză de Transport, sunt valide pentru călătoriile în Uniunea Europeană. Numerele personalizate ar trebui să fie mereu însoţite de documentele oficiale atât ale plăcuţelor originale, cât şi ale celor personalizate.
Fotografia soferului cu plăcută buclucasă

2018-07-27

Ministrul Transporturilor explică de ce PSD oprește intenționat construcția de autostrăzi: ”Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari și multinaționalele vor pleca către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici”

15 IUNIE 2018 • ALEXANDRU MIHĂESCU 
Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a oferit o explicație fără precedent pentru lipsa de autostrăzi din România. Prezent joi la o ședință a Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților, Șova le-a spus celor prezenți că “este o rețea de autostrăzi minunată în Occident. De ce au venit multinaționalele aici? Pentru că sunt salarii mici. Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari. Tot vor pleca. Către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici.”
Cel care a dezvăluit afirmația este deputatul USR Cătălin Drulă, într-o postare pe Facebook. Reporterul G4Media.ro l-a contactat pe Cătălin Drulă pentru a-i cere o probă în sprijinul postării, iar parlamentarul USR a furnizat înregistrarea audio a declarației ministrului Lucian Șova.
Declarația lui Șova a venit pe fondul anunțului că Ministerul Transporturilor renunță să mai facă autostrada Comarnic – Brașov, proiect demarat anul trecut împreună cu Banca Mondială. În schimb, Guvernul vrea să construiască autostrada peste Carpați prin parteneriat public-privat, fără a exista însă vreun plan în afara unui anunț public.
Drulă a mai spus că Șova a dat această explicație unui unui coleg deputat care afirmase că avem nevoie urgentă de autostrăzi și că riscăm să plece marile companii (de ex. Dacia-Renault) dacă nu avem o infrastructură decentă.
Ședința Comisiei Transporturi a avut loc joi la Sinaia, la Hotel Mare, și s-a concentrat tocmai pe soarta autostrăzii Comarnic – Brașov. La ședință au participat parlamentari și autoritățile locale din zonă. “Ședințele de comisie au caracter public. Aceasta a fost o ședință oficială a Comisiei care, dacă am avea un pic de normalitate instituțională, ar trebui oricum să fie înregistrată și urcată pe site-ul Parlamentului”, a declarat pentru G4Media.ro Cătălin Drulă.

Festivalul cânepii




2018-07-26

Instanţa a respins retrocedarea către Biserica Romano-Catolică a clădirii Marianum din Cluj-Napoca

2018. 07. 25. -  MTI
Bucureşti, miercuri, 25 iulie 2018 (MTI) - Curtea de Apel Alba-Iulia a respins în primă instanţă acţiunea Bisericii Romano-Catolice demarată pentru retrocedarea clădirii fostei şcoli de fete Marianum din Cluj-Napoca, a anunţat, miercuri, biserica, care va face recurs.
Biserica s-a adresat instanţei după ce în luna august a anului trecut, Comisia specială de retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare a clădirii în care funcţionase pe vremuri şcoala de fete Marianum din Cluj-Napoca, se arată în comunicatul semnat de Stelian Veres, preotul capelan al Bisericii Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Motivarea sentinţei deocamdată nu a fost făcută publică.
Importanţa edificiului care a găzduit mai multe instituţii de învăţământ (o şcoală primară de fete, un gimnaziu, o şcoală de comerţ, un institut de pedagogie, o şcoală de muzică) este confirmată şi de faptul că aici soseau elevi chiar şi din cele mai îndepărtate colţuri ale Transilvaniei. Marianum a fost una dintre cele mai importante şcoli ale maghiarilor transilvăneni,naţionalizată de statul român prin ord. 176 din 1948.
La început, clădirea a fost acordată “Universităţii Bolyai”, cu predare în limba maghiară, iar după desfiinţarea acesteia, edificiul a rămas în proprietatea Universităţii Babeş-Bolyai; în prezent, aici funcţionează Facultatea de Litere din cadrul UBB.
Potrivit bisericii, este dovedit faptul că Marianum a fost o instituţie fondată, construită, finanţată, administrată şi condusă de Biserica Romano-Catolică, una care a făcut parte din organizaţia
proprie a bisericii şi a fost deţinută de Parohia Romano-Catolică din Cluj-Napoca. În opinia bisericii, această măsura este contrară principiilor statului de drept şi libertăţii religioase, totodată încalcă drepturile minorităţilor.

2018-07-25

„Indicele Covrig“ sau economia pe înţelesul doamnei Dăncilă

Daniel Gorgonaru 25 iulie 2018, 
Mă amuz de fiecare dată când citesc datele furnizate de o celebră companie de fast food, care măsoară puterea de cumpărare în hamburgeri. Datele sunt extrem de interesante şi oferă o perspectivă pe înţelesul omului simplu referitoare la nivelul de viaţă din ţările lumii. 
Astfel, conform ultimului indice Big Mac, un român îşi poate cumpăra 300 de hamburgeri din salariu (calculat la salariul mediu net), un polonez – 352, iar un ceh – 322. Media în UE este de 445 de hamburgeri dintr-un salariu mediu net. Pentru că studiul este dat de o multinaţională, genul de companie care nu întruneşte încrederea guvernului PSD-ALDE, voi încerca să-i explic doamnei Viorica Dăncilă, cu date culese de pe plaiurile mioritice, că românii sunt nu numai la coada UE în privinţa nivelului de trai, dar în ultimele luni inflaţia şi majorările de preţuri îi vor îndepărta şi mai mult de media europeană. Plec în „studiul“ meu economic de la costul unui covrig (pe care l-am denumit „Indicele Covrig“), celebra gustare de zi cu zi a românului muncitor (nu parlamentar, nu deţinător de pensii speciale).
 DOAMNA DĂNCILĂ, VĂ ANUNŢ CĂ PRIN MĂSURILE ECONOMICE PE CARE LE-AŢI LUAT AŢI REUŞIT SĂ FACEŢI COVRIGUL DE UN LEU SĂ COSTE 1,50 LEI. 
Practic, în loc de trei covrigi pe zi, un român se va mulţumi să mănânce doi. Avem o creştere de 50% la unul dintre cele mai consumate produse din România, un fel de Big Mac al poporului muncitor. Asistăm, deci, la o scădere dramatică a nivelului de trai conform „Indicelui Covrig“. Anul trecut, în aprilie, dintr-un salariu mediu net de 2.366 de lei se puteau achiziţiona 2.366 de covrigi. Astăzi, dintr-un salariu mediu net de 2.713 lei se mai pot cumpăra 1.808,6 covrigi. Dacă doamnei prim-ministru nu-i place calculul în covrigi, îi pot oferi date şi în alte variante, precum hot dog-ul. La Ikea, celebrul hot dog de 1 leu s-a făcut 1,5 lei. Rezultatul e acelaşi: în loc de 2.366 (aprilie 2017), mai poţi cumpăra 1.808,6 (iulie 2018). 
Dacă asta e marea gândire economică a eminenţei cenuşii Darius Vâlcov, va fi vai de capul nostru. Economia are reguli simple, chiar şi pentru neaveniţi sau premieri de carton ca Viorica Dăncilă: a creşte salariul nu este echivalent cu a creşte nivelul de viaţă şi puterea de cumpărare. Iar exemplele de mai sus sunt elocvente. Nu trebuie să reamintesc că avem creşteri de preţ în lanţ la toate produsele. Că în urmă cu un an plăteam 500 de lei pe lună pentru hrană, iar acum plătim cu cel puţin 10% mai mult. La fel, la utilităţi: gaze, energie, canalizare. Când vine vorba despre ratele bancare, domeniu în care ROBOR şi devalorizarea leului dau frisoane românilor, plăţile s-au majorat cu cel puţin 20-25%. În ritmul acesta, de creştere a veniturilor şi a inflaţiei, o să ajungem din nou salariaţi-milionari ca înainte de denominarea din 2005. Vom avea salarii de milioane de lei, preţuri pe măsură: un covrig va costa 100 de lei, un hot dog – 100 de lei.
Dacă asta e marea gândire economică a eminenţei cenuşii Darius Vâlcov, va fi vai de capul nostru. Individul era bun la ascuns tablouri prin cimitire, dar la economie se dovedeşte a fi un dezastru, pe care doar inconştienţii, precum Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, îl pot urma

2018-07-12

Banii din gazele Mării Negre vor fi administraţi separat de bugetul de stat. Ce vor face investitorii, descurajaţi de legea offshore

11 iulie 2018, Elena Deacu
Legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a fost adoptată luni, târziu în noapte, într-o variantă din care nu rezultă câţi bani va aduce această resursă României şi care nemulţumeşte companiile petroliere. 
Deputaţii au aprobat, luni seară, legea offshore care stabileşte regulile pentru exploatarea gazelor româneşti din Marea Neagră. După dezbateri întinse pe mai multe luni, forma finală a legii este una neaşteptată, fiind introduse mai multe prevederi pe ultima sută de metri. 
Opoziţia acuză că legea a fost făcută pe genunchi şi adoptată pe repede înainte, iar companiile petroliere avertizează că se mai gândesc dacă să facă investiţii sau nu. Astfel, în timp ce deputaţii din comisiile reunite dezbăteau încă forma legii şi trebuiau să dea un raport final, fără de care nu putea avea loc votul, preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea prezenta, într-o conferinţă televizată, o variantă a acestei legi, radical modificată faţă de forma iniţială şi cu prevederi despre care nu se discutase deloc. 
Această variantă a fost şi cea adoptată. 
Şi votul pe lege a fost cu scandal. Opoziţia- PNL şi USR - fie s-a abţinut de la vot, fie a votat împotrivă, iar PMP a votat împotrivă. Deputatul USR Cristina Prună a declarat că „procesul legislativ a fost viciat, discuţiile s-au purtat în spatele unor uşi închise” şi, pentru că nu s-a discutat cu fermitate cadrul fiscal, nu ştim astfel cât are România de câştigat de pe urma soluţiei cu care s-a venit. Liviu Dragnea a venit cu un „drept la replică” după adoptarea legii, precizând că „nu au fost negocieri pe marginea legii în spatele unor uşi, nici închise, nici deschise”. 
Forma lui Dragnea
Banii din gazele Mării Negre vor fi administraÅ£i separat de bugetul de stat. Ce vor face investitorii, descurajaÅ£i de legea offshoreAnterior, în conferinţa de presă, Liviu Dragnea a anunţat modificările aduse la lege, despre care spune că îi vor aduce statului 20 de miliarde de dolari. Astfel, companiile care extrag gazul nu vor mai beneficia de creditul fiscal, care îngheţa fiscalitatea pentru acestea. 
Astfel, dacă impozitele din România vor creşte, pe parcursul derulării contractelor, companiile nu vor fi exceptate de la plata majorată a acestora. Totodată, ele vor fi taxate cu un impozit progresiv pe veniturile suplimentare obţinute din creşterea preţului gazelor. Asta înseamnă că, dacă preţul gazelor se majorează, statul va încasa şi până la 50% din diferenţa de preţ în plus faţă de un preţ de bază. Mai mult, se introduce o prevedere prin care jumătate din producţia de gaze exploatată din offshore să fie tranzacţionată pe piaţa din România. 25% din firme şi din angajaţi vor fi din România şi din spaţiul UE. Mai mult, s-a introdus prevederea ca sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare şi din redevenţe să alimenteze fondul special creat prin ordonanţa pentru parteneriatul public privat. „Adevărul” a cerut un punct de vedere Ministerului Energiei în ceea ce priveşte forma în care legea a fost adoptată, iar acesta urmează să fie publicat de îndată ce este primit. 
Nu se ştie câţi bani va lua statul 
Deputatul USR Cătălin Drulă susţine că şeful PSD Liviu Dragnea „a minţit la televizor cu impozitul pe veniturile offshore” care vor aduce miliarde de dolari la stat şi nu a menţionat că până la 60% din acestea se vor putea deduce. „Deci încasările din impozit vor fi undeva la 40% faţă de ce-a prezentat el. În plus - a lucrat cu un preţ de 145 lei/MWh în timp ce estimarea dintr-un studiu recent Deloitte pentru preţul după 2020 este de 108 lei/MWh. Rezultatul, când le punem pe toate împreună: probabil vreo 4 miliarde de dolari încasate de statul român în loc de cele 20 miliarde desenate de Dragnea cu carioca”, a spus Drulă. Academicianul şi expertul în energie Ionuţ Purica susţine că impozitul pe care îl va aplica statul pe veniturile suplimentare venite din creşterea preţului gazelor este o chestie logică. „Se preconizează că o să apară nişte creşteri de preţuri cel puţin la petrol care induc şi nişte preţuri ale gazului mai mari. Pentru cazul în care vor apărea asemenea creşteri, statul român zice că e resursa sa, iar dacă firmele câştigă vânzând din ea la un preţ mai mare, vrea să împartă câştigul respectiv. Este o chestie logică din partea statului”, spune el. Socoteala ar fi trebuit însă negociată cu investitorii. 
Banii nu merg la buget 
O prevedere importantă a legii este că banii care vor veni din redevenţe şi din impozitul pe veniturile suplimentare nu vor fi contabilizaţi la buget, în schimb ei vor merge într-un fond special, care va finanţa proiecte mari de infrastructură, şi prevăzut în legea privind parteneriatul Public-Privat. 
Acest fond urmează să fie înfiinţat anul viitor şi va fi administrat de Comisia pentru Prognoză, fără a fi supus rigorilor care guvernează bugetul de stat. Ionuţ Purica susţine că nu este normal să transferi banii din resursele statului într-un astfel de fond. „Mi se pare normal ca atunci când ai o resursă a statului român pe care o exploatezi, ce vine din exploatare să se ducă în bugetul de stat. Dacă bugetul de stat vrea apoi să alimenteze un fond, de exemplu, de finanţare a investiţiilor, asta este altă chestie. Poate să fie făcută o lege specială care ia din buget o anumită sumă şi finanţează în fiecare an fondul ăsta, spune el. 
Ce ar putea face investitorii 
După dezbaterile din comisiile reunite, care au avut loc luni, companiile petroliere care au descoperit gaze în Marea Neagră au transmis că se îndepărtează de la o decizie favorabilă de investiţie, după modificările aduse legii offshore. „În urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiţie pozitivă”, a declarat Richard Tusker, şeful ExxonMobil din România, potrivit HotNews.
 „După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici ne îndepărtăm de a adopta o decizia finală favorabilă de investiţie”, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. Ionuţ Purica susţine că există două scenarii privind ce vor face companiile care au făcut deja investiţii şi care au descoperit gaze în Marea Neagră. 
La o extremă, companiile pot să spună că ele câştigă mai puţin, aşa că vor vinde mai mult pentru a câştiga nu din preţ, ci din cantitate. Şi atunci vor accelera investiţiile ca să poată să vândă cantităţi mai mari, consideră expertul. La extrema cealaltă, spune el, companiile pot să considere că începe să nu mai fie profitabilă exploatarea gazului, astfel că o pot pune în aşteptare până când creşte preţul pe piaţă la nivelul la care să poată câştiga ceva.

2018-07-10

Rostopască pentru negi, ficat și bilă

09/07/2018
La câte calități are, te aștepți să arte spectaculos, ca un trandafir sau măcar ca un crin. Nici vorbă, rostopasca, planta cea de multe boli vindecătoare, are un aspect drăguț, dar discret.
Galbenă aurie, cu frunze multe precum niște palme de copil, rostopasca este absolut nepretențioasă, crește cât ai bate din palme și se simte grozav printre oameni, pentru că, da, cel mai des o întâlnești, indiferent de soare, umbră, umiditate sau uscăciune, în zone locuite. Rostopasca face parte din familia plantelor bogate în principii amare, cele mai eficiente în tratarea bolilor hepatobiliare. În plus, preparatele din rostopască ajută la eliminarea toxinelor din sânge și la formarea de noi globule roşii. Duce la eliminarea calculilor biliari şi grăbeşte vindecarea herpesului. Este recunoscută ca leac eficient împotriva negilor.
Leacuri speciale
√ Suc de rostopască: se găsește în tulpinile proaspăt rupte, e portocaliu-închis, asemenea iodului; se aplică direct pe piele, 3-4 picături dimineaţa şi seara, fără să speli locul, timp de 4-6 săptămâni.
Ce tratează: cel mai eficace tratament împotriva negilor
√ Pulbere: se obține prin râșnirea foarte fină a plantei uscate și mărunțite și este folosită în tratarea mai multor afecțiuni hepatobiliare; câte un vârf de cuţit de pulbere (o ții un minut sub limbă, apoi înghiți cu un pahar cu apă), de trei ori pe zi, dimineața, la prânz și seara, timp de 30 de zile
Ce tratează: are efect în dischinezia biliară
√ Tinctură: se obține din 15 linguri de pulbere și 400 ml de alcool alimentar de 50 de grade, lăsate la macerat 14 zile într-un borcan de sticlă ermetic. Se ia de patru ori pe zi, câte 50-100 de picături, diluate în puţină apă.
Ce tratează: eficientă în indigestie și dispepsie, dar și în tratarea herpesului bucal și genital
√ Infuzie combinată: se pun 3-4 linguri de plantă mărunţită la macerat în 0,5 litri de apă, de seara până dimineața, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă 0,5 litri de apă, timp de cinci minute, după care se lasăla răcit şi se filtrează. La final, se amestecă cele două extracte, obţinându-se aproximativ 1 litru de preparat.
Ce tratează: se foloseşte mai ales extern, sub formă de comprese, gargară şi băi. Rănile infectate, de exemplu, se vindecă mai repede și mai curat dacă aplici comprese cu infuzie combinată. Rostopasca, s-a demonstrat, distruge atât bacteriile patogene din zona tratată, cât și pe cele din profunzimea țesutului.
√ Cataplasmă: se lasă la înmuiat în apă caldă o mână de frunze mărunţite timp de 1-2 ore. Se aplică apoi pe locul cu probleme, acoperindu-se cu un tifon, și se ține timp de o oră.
Ce tratează: eczeme infecțioase
Planta Leului
Se spune că planetele influențează acțiunea binefăcătoare a plantelor medicinale. Cu alte cuvinte, fiecărei zodii îi face (cel mai) bine o anumită plantă. Așa este rostopasca pentru Leu. Reduce presiunea arterială, combate angina pectorală, tahicardia, ateroscleroza cerebrală, insuficienţa cardiacă, arterita.
Sunt recunoscute principiile active citostatice ale rostopascăi, ca atare, ea fiind recomandată ca adjuvant în cancerul de piele.
Rostopasca nu se va administra sub nicio formă copiilor sub 12 ani sau femeilor gravide ori care alăptează.
Galbene ca soarele
La fel de bune, la fel de galbene și cam de același leat cu rostopasca (le poți culege și pune la păstrare cam în aceeași perioadă) sunt:
√ Gălbenelele – și ele conțin principii amare, ceea ce face ca infuzia să ajute la stimularea secreției biliare, și sunt minunate pentru piele (sunt recunoscute proprietățile lor cicatrizante şi calmante); nu trebuie să-ți lipsească niciodată din casă alifia de gălbenele, excelentăîmpotriva arsurilor, degerăturilor, rănilor purulente, furunculelor, acneei purulente, leziunilor ulceroase ale sânilor, bolilor tegumentare, micozelor, aplicându-se în straturi subțiri de 2-3 ori pe zi;
√ Sunătoarea – și ea n-ar trebui să lipsească din casă; conține aceleași principii amare care, împreună alte substanțe din compoziția ei, ajută foarte mult în combaterea steatozei hepatice şi în refacerea celulelor hepatice degradate prin hepatită cronică.
√ Crețișoara – i se mai spune și prietena femeilor pentru că, datorită proprietăţilor astringente, antidiareice şi anticoagulante (taninuri), previne formarea fibroamelor, are efect astringent în reducerea hemoragiilor uterine și ajută în infecțiile genitale.

2018-07-09

Este ireal ce se intampla cand acest tren soseste in statie!! Priveste clipul si o sa ramai uimit!!!

By V1or3liul. 6, 2018
Este un fapt bine stiut ca japonezii sunt niste oameni extrem de respectosi intre ei si care nu concep ca in ceea ce fac sa existe vreo greeala sau vro intarziere. În fiecare zi, din gara Tokyo pleacă nu mai puţin de 323 trenuri de mare viteză ce transportă aproximativ 400.000 pasageri. Zilnic o echipa de oameni are sarcina de a curata trenul care soseste in gara si stationeaza doar cateva minute. Priveste cat de repede se misca acesti oameni.
Player video
00:00
01:39

Cum transformă Liviu Dragnea exploatarea gazelor din Marea Neagră într-o poveste pescărească. Ce se ascunde în spatele negocierilor Legii Offshore

 8 iulie 2018, Vlad Epurescu
Discuţiile finale pe Legea Offshore au fost împinse ca la fotbal, în reprizele de prelungire. Dar parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE, supervizaţi din umbră de Liviu Dragnea, se găsesc într-o situaţie extrem de complicată. 
 Cea mai mare provocare pentru aleşii din Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor este să găsească un echilibru între interesele comerciale ale investitorilor din Marea Neagră şi interesele bugetare şi strategice ale României.
Riscul şi mai mare este ca Legea Offshore să se transforme într-o poveste pescărească spusă după o partidă eşuată pe malul lacului Belina.
O nouă rundă de discuţii va avea loc astăzi şi, este cam ultima şansă pentru ca proiectul de lege să ajungă, în forma iniţială sau modificată, în plenul Parlamentului.
 Concesiile fiscale ar putea deschide o Cutie a Pandorei Statul român s-a pus singur cu capul pe ghilotină.
În 1999, prin OUG160, le-a acordat producătorilor de gaze naturale din apele mai adânci de 100 de metri avantajul de a fi exceptaţi de la orice fel de impozit şi taxe vamale. Cum toate acordurile petroliere s-au semnat după acea dată, abrogarea sau modificarea OUG160/1999, fără o negociere cu titularii de concesiuni, ar putea să trimită România direct la arbitrajul ICSID. Statul, însă, nu şi-a trasat ca obiectiv niciodată să modifice acest cadru fiscal pentru offshore.
În schimb, în 2013, în timpul guvernării Ponta, a supraimpozitat prin OG6 şi OG7 toată producţia de gaze naturale, motivând că decizia este una temporară, dar fără a face o distincţie clară între producţia de pe uscat şi cea din apele adânci. Iată că au trecut cinci ani, iar impozitele au rămas în vigoare, ignorându-se acea ordonanţă din 1999.
Cine răspunde de taxarea din sectorul energetic, de la miniştri de Finanţe şi până la deputaţi, ar fi trebuit din timp să ia măsuri pentru a negocia cadrul fiscal cu producătorii din Marea Neagră. Se ştia de multă vreme că ei vor dori să ia decizia de investiţie în această vară! Or, Iulian Iancu ce-a făcut? A amânat cât a putut de mult, cu regulamentul în mână, desigur, punerea în dezbaterea la Camera Deputaţilor a Legii Offshore.
A sperat într-o înţelegere last minute dar, aparent degeaba. Ceea ce este greşit, acum, este că statul ar putea la offshore să dea concesii pe bucăţi. Dacă tot s-a creat acest cadru fiscal, eliminarea acestor felii de fiscalitate ar putea să ne ducă în situaţia în care statul să nu ştie dacă ia procentul corect din aceste exploatări.
Da, este posibil ca cei care scot gaze naturale din Marea Neagră să nu facă iniţial un profit la fel de mare pe măsura celui obţinut din onshore.
Pe de altă parte, statul riscă să nu ştie dacă suma totală pe care o încasează este şi cea corectă, dacă ar fi avut un cadru fiscal predictibil.
 Decât să elimine impozitul pe veniturile suplimentare, în proiectul de guvern semnat de fostul premier Mihai Tudose putea fi specificat că această suprataxă va fi aplicată de la un prag superior al preţului de producţie al gazului, luându-se în calcul o formulă de preţ care să aibă în componenţă atât cotaţiile de pe Piaţa Zilei Următoare din Baumgarten cât şi cele de pe bursele interne.
În loc să elimine impozitul de 0.5% pe cifra de afaceri, statul putea să acorde un credit fiscal pe profitul reinvestit în România, ca să atragem noi tehnologii şi investiţii în domeniu iar producătorul să se simtă stimulat să facă explorări şi în alte perimetre sau să mai sape încă o sondă, mărind astfel ciclul de exploatare.
Totul, evident, în urma unor negocieri serioase cu producătorii din Marea Neagră. Dacă ei se vor alege cu concesiile fiscale garantate de OUG160/1999 şi de proiectul Legii Offshore, atunci se va crea un cadru fiscal diferit între producţia de gaze de pe ţărm şi cea din Marea Neagră.
Practic, vom asista la paradoxul în care statul va crea o concurenţă neloială în cadrul aceleiaşi companii. Romgaz şi OMV-Petrom vor avea atât producţie onshore, cât şi offshore. Una va fi supraimpozitată, alta nu!
Devine mai mult decât evident că este nevoie apriori de o nouă lege a redevenţelor pentru că, dacă producţia offshore ar fi exceptată, statul va fi sub o presiune constantă ca să elimine suprataxarea veniturilor suplimentare obţinute după liberalizarea pieţei gazelor şi pentru producţia onshore, mai ales că dispoziţia legală ar fi trebuit să fie una temporară.
Cum confundă Liviu Dragnea semnificaţia tranzacţionării pe bursă a gazelor cu comercializarea lor Liviu Dragnea ori face o greşeală imensă, ori a pregătit un plan să adoarmă opinia publică atunci când spune că „este foarte important să punem în lege o cotă serioasă din gazele extrase din Marea Neagră care să fie vândută transparent pe piaţa din România”.
În legislaţie, deja este reglementat ca un procent din producţia de gaze internă să fie tranzacţionat pe bursa românească.
Din 2017, el a fost de 30%, din 2019 va urca la 50%.
Dar, oameni buni, una este tranzacţionarea pe bursă, alta este să dai o lege prin care să impui ca o parte din producţie să fie dirijată într-o anumită ţară, fie că este vândută pe bursă sau prin contracte bilaterale!
Numai pe vremea comunismului puteai să-i impui unui comerciant unde să-şi vândă marfa. În UE, principiul liberei circulaţii a bunurilor şi mărfurilor este sfânt! Statul are la îndemână, însă, instrumentul politicilor publice.
Ce nu s-a dezbătut foarte mult este decizia ANRM-ului dată la începutul anului prin care a revizuit, la cererea Curţii de Conturi, preţul de referinţă la care se percep redevenţele la producţia de gaze naturale.
Din patru variante posibile, ANRM a ales cea mai proastă soluţie: a corelat preţul de referinţă cu cotaţiile gazului natural de pe Piaţa Zilei Următoare (PZU) din hubul Baumgarten.
Situaţia stă în felul următor. Pe BRM, principala bursă românească, preţul gazului natural variază în jurul a 78 de lei/Mwh. El este ţinut în frâu, în acest moment, de prevederile OG7/2013. În Baumgarten, pe PZU, preţul este de 120 de lei/Mwh.
Adică, 50% din producţia de gaze naturale care este comercializată în România este vândută la 78 de lei, dar taxată ca şi când ar fi vândută la 120 de lei!
Dacă acest ecart se va păstra în anii următori, pe bursa internă se va putea comercializa gaz ieftin românesc care să ia drumul atât pieţei interne cât şi exportului iar pentru cantitatea de gaze vândută prin contracte bilaterale, producătorii vor căuta, aşa cum spune orice logică de afaceri, să o vândă la un preţ cât mai apropiat de cel de referinţă.
Va fi mai profitabil pentru producători să exporte gazul la un preţ mai mare în condiţiile în care vor trebui să achite taxe de tranzit, sau va fi mai profitabil să îl comercializeze în România la un preţ mai mic, dar fără a fi suprataxat?
 Ce soluţii are la îndemână statul român pentru a reţine o cantitate cât mai mare din gazul din Marea Neagră Dacă statul nu vrea să-şi dea foc la valiză şi să facă praf piaţa de gaze natural din România, ar trebui să ia rapid patru decizii: deconectarea preţului de referinţă la care se calculează redevenţele de oscilaţiile PZU din Baumgarten şi conectarea lui la evoluţia de pe bursele româneşti adoptarea unei noi legi a redevenţelor, adaptată pentru realităţile din anii următori ai producţiei de gaze româneşti şi regândirea sistemului de taxare din domeniu, să fie unul unitar, nu unul făcut din bucăţi adaptarea ulterioară a OG7/2013, pentru a permite creşterea preţului de producţie şi a preîntâmpina situaţia ca, pe bursele româneşti, să se poată comercializa la un preţ artificial gaz ieftin pentru export adoptarea unui pachet de legi pentru a proteja consumatorul vulnerabil (între 20% şi 45% din populaţie) în sensul în care să primească ajutoare de încălzire şi să fie ocrotit de la creşterea preţului la gazele naturale
Ulterior, guvernanţii ar trebui să ia măsuri pentru a creşte consumul de gaze din România. UAT-urle ar putea să atragă fonduri europene pentru a construi centrale în cogenerare de înaltă eficienţă, aşa cum s-a întâmplat la Oradea şi să conecteze cât mai multe locuinţe la reţelele de gaze naturale. Transporturile, industriile intensive (metalurgie, sticlă, petrochimie) şi industriile uşoare ar trebui stimulate prin diverse iniţiative legislative să consume gaz românesc.
Ar trebui rezolvată cât mai repede situaţia combinatelor de la Oltchim şi Arpechim. E greu de crezut că statul român nu poate găsi un investitor serios. Un exemplu este şi Romgaz, al cărui acţionar majoritar este statul român. Cei de-acolo au de recuperat foarte mulţi bani de la Interagro. În schimbul unei părţi din datorie, ar putea să preia unul sau două din combinatele chimice care produc îngrăşăminte!
Pe de altă parte, de ce nu îi întreabă nimeni pe foştii directori de la Romgaz care au fost motivele pentru care nu au negociat o participaţie în perimetrul Neptun Deep, atunci când se putea?
De ce reprezentanţii minorităţilor şi ai statului erau ocupaţi sa dea gaz ieftin care era destinat pentru populaţie către unii consumatori industriali şi să prelungească contracte bilaterale fără licitaţie? Şi azi mai caută Curtea de Conturi acel prejudiciu!
Ce impact ar avea amânarea deciziei de a exploata gaze din Marea Neagră Perspectiva abandonării acestui proiect îi va pune serioase semne serioase de întrebare oricărui investitor străin care activează sau care ar fi vrut să intre pe piaţa românească.
Dacă Exxon, care negociază în medii politice complicate şi volatile prin toate colţurile lumii şi, după o investiţie consistentă doar în explorare, nu va reuşi să ajungă la un consens cu autorităţile româneşti, atunci, ce să mai spună cei de la Renault care aşteaptă de ani de zile autostrada Piteşti – Sibiu?!
Sau cei de la Continental, care mai au puţin şi se apucă ei să construiască aeroportul din Braşov? Acest brand de ţară pe care ni l-am creat, că atragem investitori străini doar pentru că avem forţă de muncă ieftină, s-ar putea să nu mai conteze.
Probabil că mulţi investitori, ale căror afaceri depind nu numai de stabilitatea fiscală şi de interacţiunea cu mediul politic ci şi de calitatea infrastructurii, îşi vor reconsidera planurile pentru România.
Vor privi şi cu mai mult scepticism ţara noastră iar singurii care se vor mai aventura să facă business pe plaiurile mioritice vor fi fondurile speculative care vor paria pe eşecul economic al ţării noastre.
Pe de altă parte, orice concesie acordată producătorilor din Marea Neagră, care seamănă mai mult a cadou şi depăşeşte limita rezonabilă de a stimula această investiţie complicată, costisitoare şi de interes strategic pentru statul român, nu numai că va deschide ditamai Cutia Pandorei, dar va fi pe cât de greu de explicat, pe atât de greu de digerat de electorat. Rezultatul dezbaterilor Legii Offshore va avea un impact şi asupra destinelor politice ale lui Liviu Dragnea şi Iulian Iancu, ei fiind cei care au purtat discuţiile din spatele uşilor închise ale birourilor de pe la Parlament cu cei de la Exxon, OMV-Petrom şi ceilalţi investitori.
Dacă înţelegerea nu va fi rezonabilă atât pentru ţara noastră cât şi pentru producători, cei doi ar trebui să dispară nu numai din politică, dar şi din viaţa publică, pentru totdeauna!

2018-07-07

Cum a ajuns suspendarea președintelui ultima opțiune a lui Dragnea

Liviu Dragnea este mai nervos ca niciodată. Miercuri seara, după ce a reușit performanța să treacă și prin Camera Deputaților modificările la Codul Penal, croite pe măsura problemelor sale din justiție, avea toate motivele să fie fericit. Cu toate acestea, nu părea deloc că își savurează noua victorie. Obișnuitele acuzații lansate împotriva președintelui și a dușmanilor din ”statul paralel” au fost eclipsate de certurile cu cameramanii și cu reporterii care i-au pus întrebări incomode.
La fel s-a întâmplat și joi dimineață. Din Dragnea cel sfătos, care trecea senin peste toate hărțuielile ziariștilor cu o remarcă bășcălioasă și un zâmbet șmecheresc în golțul gurii, nu a mai rămas nimic. Se răstea la jurnaliștii ”ostili” de parcă ar fi avut în față judecătorii care l-au condamnat la trei ani de închisoare.
De ce este atât de iritat liderul PSD, după ce demonstrat încă o dată că este stăpânul absolut al Parlamentului României și că toate dorințele sale, indiferent cât de absurde, pot deveni lege? Pentru că deși deține această putere imensă simte că este posibil ca, în final, să nu-i folosească la nimic. Se teme că va împărtăși soarta altor lideri PSD, precum Năstase și Ponta, care și ei păreau invincibili la un moment dat.
Întocmai ca și victoria din Parlament împotriva moțiunii de cenzură, modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală nu îi rezolvă pe loc problemele vitale: dosarul angajărilor fictive, în care a primit deja o primă condamnare și dosarul ”Teldrum”, care ar putea fi trimis în curând în instanță. Și s-ar putea să nu i le rezolve niciodată, indiferent cât de grosolane sunt schimbările. De ce? Pentru că s-ar putea să nu intre în vigoare suficient de repede ca să îl mai prindă în libertate.
După cum s-a văzut deja cu primele legi ale justiției modificate, deși au fost adoptate în Parlament la sfârșitul anului trecut ele nu au intrat nici azi în vigoare. Au trecut șapte luni de atunci și, cel mai probabil, ar mai putea trece vreo trei până ce președintele și toate forțele care se opun modificărilor vor epuiza toate căile de contestare. Ca să nu mai vorbim de riscul ca unele prevederi să fie trântite de Curtea Constituțională, cum s-a și întâmplat deja în anumite cazuri!
Dar și dacă instituția condusă de Valer Dorneanu ar valida, până la urmă, toate aberațiile cuprinse în noile Coduri, tot vor mai trece luni bune până ce se vor epuiza încercările de blocare, vor intra în vigoare și îi vor putea servi liderului PSD. Ca urmare, întrebarea existențială pentru Dragnea este: își mai permite să aștepte șapte, zece luni sau poate un an pentru fi salvat de noul Cod Penal?
Mai are atâta timp la dispoziție, sau sentința definitivă în dosarul angajărilor fictive va veni mai repede? Dar prima sentință în dosarul ”TelDrum”? Aritmetica procesului de legiferare conspiră împotriva sa cu aritmetica judiciară și asta îl înfurie pe Dragnea. Acolo este sursa iritării pe care nu și-o mai poate ascunde.
De aceea a răbufnit după ce Tăriceanu și Hunor au anunțat, după condamnarea sa, că nu agrează scurtături precum Ordonanțele de Urgență sau asumarea răspunderii în Parlament. Tonul cu care a confirmat, acum zece zile, că este exclusă o Ordonanță de Urgență pe modificarea Codurilor Penale spune totul despre frustrarea cu care a acceptat ca legile care l-ar putea salva să treacă prin ”circul obișnuit” din Parlament.
La toate acestea se adaugă o nouă provocare. Va reuși să reziste atâta timp tăvălugului de presiuni externe care a început să se prăvălească peste el și peste coaliția de guvernământ? Dacă totul se rezumă la declarații furioase, poate că da. Dar dacă începe să curgă cu sancțiuni concrete? Dar dacă UE ne blochează plățile de fonduri europene, cum s-a mai întâmplat pe vremea lui Ponta?
Dacă escaladarea conflictului cu Uniunea Europeană l-ar prinde liber, fără ca deasupra capului să-i atârne sabia unei condamnări definitive iminente, altfel ar duce și acest război. Câtă vreme, însă, este privit ca un politician cu termenul de garanție expirat îi va fi imposibil să reziste presiunilor. Pentru că acestea se vor transforma rapid și în presiuni interne, venite din partea tuturor celor care își văd amenințate proiectele finanțate din bani europeni. Ar însemna să adauge încă un front războiului oricum extrem de dificil pe care îl duce.
În acest context, nu este de mirare că Dragnea consideră că nu are altă șansă de supraviețuire decât un război fulger, total. Doar scăpat de toate constrângerile și amenințările pe plan intern ar putea avea o șansă să reziste tsunami-ului extern care va urma. Înclinația lui spre această soluție nu este, de fapt, o noutate. Așa a creat criza din ianuarie – februarie 2017.
Și încă atunci mai avea ceva timp la dispoziție, procesul era la început și se mai putea amăgi că va reuși să își securizeze salvarea prin alte metode. Între timp, însă, s-a convins că dacă nu face nimic care să scurtcircuiteze aritmetica legislativă și judiciară își va privi neputincios propria dispariție politică, în slow-motion. Astăzi, se simte mai presat decât oricând să acționeze imediat, cu toată forța de care e capabil.
Semnul că acest sentiment de urgență l-a luat cu totul în stăpânire este că deși acum zece zile părea resemnat că nu poate conta pe sprijinul partenerului său, Călin Popescu Tăriceanu, pentru soluții nucleare, joi, Dragnea a repus pe masă posibilitatea suspendării președintelui.
De ce? Pentru că instalarea la Cotroceni, chiar și temporară, a unei persoane de încredere ar însemna rezolvarea rapidă a tuturor problemelor sale cu legea, dar și înlăturarea unor oameni incomozi de la cârma unor instituții importante. „Am discutat cu Călin Popescu Tăriceanu și i-am zis că suspendarea președintelui trebuie să fie o opțiune serioasă (…) Domnul Tăriceanu a spus că trebuie să analizăm foarte serios această opțiune și luni să luăm o decizie,” a declarat șeful PSD.
Având în vedere că este deja de notorietate opoziția liderului ALDE față de planul suspendării, declarația lui Dragnea nu poate fi interpretată decât ca un ultimatum pe care i-l dă partenerului de guvernare: Până luni, trebuie să te decizi! Ești cu mine sau împotriva mea? Nu mai există cale de mijloc!
Nu este singurul ultimatum pe care l-a anunțat. Dacă urmăriți declarațiile sale nervoase de miercuri seară, de pe holurile Parlamentului, veți observa că este foarte greu să înțelegi când vorbește de modificările la Codul Penal și când vorbește de Legea Offshore, care va reglementa exploatarea de gaze din Marea Neagră.
”Nimeni nu poate ierta pe nimeni dacă gazele din subsolul românesc traversează România și participă la dezvoltarea țărilor din jur…”, a declarat Dragnea, făcând o punte aparent fără logică între Codul Penal și Legea Offshore.
Ce caută ”iertarea” într-o discuție despre exploatarea gazelor? Cine ar trebui să ierte pe cine? Din câte știm, nu s-a comis nicio infracțiune legată de aceste investiții, care, practic, nici nu au început. Sau este vorba de infracțiunile altcuiva?
Se pare că da, câtă vreme, ulterior, Dragnea, după un alt salt la Codul Penal, s-a reîntors la Legea Offshore: ”ce ne interesează foarte mult, printre alte lucruri, este ca nu toată cantitatea de gaze care este extrage din Marea Neagră să plece din România. Așa ceva este inacceptabil. Cu toate riscurile și pentru mine și pentru colegii mei, problemele care au apărut și pot apărea, la asta nu se poate ceda.”
Care ar fi riscurile pentru un politician să voteze o lege în interesul României? Zero! Care sunt riscurile de a face închisoare pentru un politician acuzat de inițierea unui grup infracțional organizat? Mari! Care sunt șansele pentru ca un astfel de politician să scape de închisoare dacă votează o lege care avantajează o companie străină și dezavantajează România? Zero. După cum s-a văzut și în cazul lui Adrian Năstase.
Ca să nu mai vorbim de faptul că primul care a pus problema cantităților de gaze care trebuie să rămână în România nu este Liviu Dragnea, ci Traian Băsescu. În 2014, președintele de atunci a cerut guvernului Ponta, în şedinţa CSAT, ”să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export.”
Astăzi, suntem în impas cu Legea Offshore și cu investițiile în Marea Neagră nu din cauza princiului de mai sus, foarte corect, nici din cauza americanilor, care vor să se asigure că dacă investesc au unde să își vândă marfa, ci pentru că guvernele PSD nu au alocat bani infrastructurii de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport. Adică, nu au făcut nimic pentru ca Transgaz să devină o companie solidă, modernă, eficientă, performantă tehnologic, care să poată susține un parteneriat real cu un gigant petrolier mondial.
De ce amestecă șeful PSD modificările la Codul Penal cu Legea Offshore? Nu o spune explicit. Însă, câtă vreme unele modificări la Codul de Procedură Penală, de exemplu cea care va obliga anchetatorii să informeze inculpații de data, ora si locul efectuării fiecărui act de urmărire penală și să le permită participarea la acestea, încalcă ”Tratatul de asistență legală mutuală” dintre SUA și România, cel mai probabil că este în căutarea unui troc. ”Închideți ochii la ce fac eu în ograda mea și primiți ce vreți!” Nu ar fi prima oară, dacă ne aducem aminte cum a blocat ședința Comisiei de Apărare în care trebuia aprobată achiziția rachetelor Patriot.
În clipa de față, nimeni și nimic nu pare să-l mai oprească pe Liviu Dragnea să-și joace ”la rupere” ultimele două cărți, suspendarea președintelui și Legea Offshore. ”Știam ce mă așteaptă și știu ce mă așteaptă. Numai că eu nu vreau să plec ca prostul din această viață și din această funcție!” Dacă răspunsul americanilor la această amenințare este previzibil, rămâne de văzut ce va face Călin Popescu Tăriceanu. Are stofă de martir sau își abandonează aliatul?

2018-07-05

UDMR şi PCM critică condamnarea pentru terorsim a celor doi activişti maghiari ai HVIM

2018. 07. 05. - MTI
Bucureşti, joi, 5 iulie 2018 (MTI) - UDMR şi Partidul Civic Maghiar (PCM) au criticat, joi, sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care cei doi activişti din Transilvania ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) au fost conamnaţi la cinci ani de închisoare cu executare pentru acuzaţia de terorism.
În cadrul unei postări pe o reţea de socializare, preşedintele UDMR, Hunor Kelemen a susţinut că instanţa a modificat încadrarea juridică a cazului lui István Beke şi Zoltán Szőcs, fără a deţine noi dovezi. Potrivit preşedintelui UDMR, este scandalos că parchetul foloseşte din nou justiţia pentru a stigmatiza o întreagă comunitate.
Vicepreşedintele executiv al UDMR, Anna Horváth a afirmat, într-o altă postare pe o reţea de socializare, că instanţa a modificat încadrarea penală a faptei în terorism, după ce a refuzat toate solicitările de probare a inculpaţilor. În schimb, parchetul nu şi-a susţinut acuzaţia respinsă de prima instanţă cu noi dovezi, a adăugat aceasta. Potrivit vicepreşedintelui executiv, este incorect şi nedrept ca prin interpretarea cu rea-credinţă a legilor, prin mutilarea brutală a dreptului la apărare, justiţia să poată fi folosită şi astăzi pentru a stigmatiza o întreagă comunitate.
PMP şi-a exprimat poziţia printr-un comunicat de presă. În opinia partidului condus de Zsolt Biró, este inacceptabil ca doi maghiari să fie condamnaţi şi încarceraţi cu acuzaţia de terorism, prin transformarea încadrării penale a cazului, după ce instanţa a ignorat complet toate probele inculpaţilor. Potrivit PMP, acesta nu mai este un atac individual, ci un atac îndreptat asupra întregii comunităţi naţionale maghiare din România, ce nu poate fi privit cu mâinile în sân.
În opinia partidului, este nevoie mai mult ca niciodată de solidaritate şi de acţiune comună. Acesta a anunţat tototdată că,la iniţiativa preşedintelui PMP de Covasna, deputatul József Kulcsár-Terza, organizaţiile politice şi civile maghiare au convenit să continue negocierile privind oportunitatea unor acţiuni comune, se arată în comunicat.

Procesul Liviu Dragnea: O amînare care sporește suspiciunile că sentința va fi una politică! România lui Cristoiu

Marți 29 mai 2018, urma să se anunțe sentința în Procesul DNA versus Liviu Dragnea. Așa cum am mai scris și zis, sentința are toate datele pentru a crea în postdecembrism un moment istoric. Puține sentințe din ultimii treizeci de ani se pot mîndri cu atîtea efecte social-politice spectaculoase: 
1. Atît condamnarea, cît și achitarea vor produce în PSD un cutremur. Condamnarea, chiar dacă nu definitivă, va duce la slăbirea considerabilă a puterii lui Liviu Dragnea. Chiar dacă o masă critică împotriva liderului absolut al PSD e mai greu de constituit imediat, totuși, condamnarea ar face incertă șefia lui Liviu Dragnea. Ca să nu mai spunem că ea ar fi urmată de atacuri în avalanșă din partea Diviziei Presă a Binomului, a TeFeLiștilor, a lui Klaus Iohannis. Putem crede că în eventualitatea unei condamnări Liviu Dragnea nu va demisiona, invocînd și pe drept cuvînt prezumția de nevinovăție pînă la o decizie finală, care decizie poate fi amînată pînă după prezidențiale. Deși – repet – în absența unui scenariu, nu cred că masa de PSD-ști se va opinti să-l răstoarne, totuși, pentru baroni, pentru oamenii de afaceri, pentru tovarășii de drum ai lui Liviu Dragnea, condamnarea ar fi semnalul unei sîngerări de proporțiile unei hemoragii mortale. Mulți dintre nemulțumiți ar lua drumul partidului lui Victor Ponta, achitat în primă instanță. Condamnarea ar fragiliza și mai puternic situația Vioricăi Dăncilă în fruntea Guvernului, văzută – corect sau nu – ca o marionetă a lui Liviu Dragnea.
Achitarea ar însemna însă victoria zdrobitoare a lui Liviu Dragnea în confruntarea cu adversarii, tot mai mulți. Asupra lui Victor Ponta în primul rînd, care n-ar mai fi pentru nemulțumiții din PSD un drapel fluturînd a chemare. Asupra nemulțumiților din PSD, pentru care achitarea ar fi semnalul că Liviu Dragnea se bucură de încredere. Asupra lui Klaus Iohannis. Asupra Opoziției. Pentru un timp îndelungat, autoritatea lui Liviu Dragnea ar fi de necontestat. Achitarea, venind după alte achitări spectaculoase ale unor adversari de moarte ai TeFeLiștilor, ar fi vă- zută de aceștia drept semnul unei cuceriri și a Justiție de către corupți. Ca și în cazul altor fapte care le-au contrazis mentalitățile bolșevice, din achitarea lui Liviu Dragnea TeFeLiști ar exclude erorile DNA, folosirea luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote. Ei ar vedea confirmarea credinței lor că penalii au pus stăpînire pe toate instituțiile țării. Și oricît ar părea de ciudat, dezamăgirea TeFeListă se va întoarce împotriva lui Klaus Iohannis, văzut ca un Tă- tuc incapabil să oprească ascensiunea corupților, dacă nu chiar complice al acestei ascensiuni.
După cum era de așteptat, sentința în Procesul DNA versus Liviu Dragnea s-a amînat pentru 8 iunie 2018. Zic, după cum era de așteptat, deoarece amînarea sentinței, uneori în cî- teva rînduri, în cazurile cu însemnate semnificații politice, a devenit o modă în ultima vreme. Dacă am avea veritabili comentatori ai vremurilor străbă- tute cu condeiul în mînă, ținut ca pistolul în westernuri, mai mult ca sigur moda asta și-ar fi găsit explicațiile din adîncuri. S-ar fi impus asta și pentru că amînările sună ca dracu. Un judecă- tor, ba chiar și un complet de judecată, își face o schiță a sentinței chiar din timpul procesului.
Ca și în cazul unei investigații detectivistice, fie de teren, fie de arhive, la un moment dat, după limpezirea care urmează ceții de la început, căutătorul adevărului are deja o pistă urmată în perioada de după. Astfel că de la un moment dat, investigatorul nu face altceva decît să caute argumente pentru ipoteza ivită deja în mintea lui. Așa și judecătorul dintr-un proces. E greu de crezut că pînă la final, ba chiar și după aceea, judecă- torul nu și-a format o convingere privind adevărul investigat și prin asta o ipoteză de lucru în materie de sentință. Prin urmare, cînd s-a încheiat cercetarea judecătorească, fiecare judecător din complet și-a format o convingere în privința sentinței. Ea, sentința, poate fi dată imediat. Admițînd că judecă- torul are nevoie de un timp pentru a se mai uita o dată prin dosar, la termenul anunțat pentru pronunțarea sentinței, nu văd nici un motiv temeinic de amînare a anunțului.
Mi-e greu să-mi explic amînarea sentinței în cazul lui Liviu Dragnea. Sentința asta e una dintre cele mai ușor de dat. Procesul, deși transformat de DNA și de Divizia Presă – Digi tv, Realitatea tv, Adevărul, Ziare.com – într-un proces al secolului, e unul simplu, atît prin proporțiile afacerii – e vorba de o mișculație tipică tuturor baronilor locali, nu numai PSDiști – cît și prin descoperirea adevărului. Chiar și întinderea în timp a procesului emite discordanțe false. Ancheta DNA a început în 6 aprilie 2016 pentru o infracțiune comisă în 2012. Procesul a început la fond în ianuarie 2017. Cu tot cu Proces, descoperirea adevărului juridic a durat doi ani! De parcă n-ar fi fost un proces privind două angajări fictive ci unul menit a stabili vinovăția de crime împotriva umanității în jungla Africană, întins pe ani întregi pentru a putea aduce drept martori și toată pădurea de maimuțe.
Ca și în celelalte cazuri de amînări ale pronunțării sentinței, cele petrecute cu completul de judecată rămîne pentru mine cel puțin sub semnul nedumeririi. Completul de judecată în cazul lui Liviu Dragnea e alcătuit din 3 judecători. După încheierea cercetării judecătorești, aceștia au avut la dispoziție 9 zile de cîntărire a argumentelor pro și contra unei condamnări sau achitări.