C. I. | marți, 12 noiembrie 2013
Rosia Montana Gold Corporation il da in judecata pe fostul director general al Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea, pentru ca ar fi facut afirmatii false si defaimatoare, se arata intr-un comunicat al companiei. Despagubirile civile solicitate in instanta sunt simbolice – 100 lei.Amintim ca Stefan Marincea a acuzat pe 8 octombrie un director din Ministerul Mediului care a insotit-o pe Rovana Plumb la audierea in fata Comisiei parlamentare speciale pentru proiectul minier de la Rosia Montana ca i-a mintit pe parlamentari.
“Ca urmare a acuzatiilor nefondate ale fostului director general al Institutului Geologic al Romaniei (IGR), dl. Stefan Marincea, in fata comisiei parlamentare speciale precum si cu alte ocazii, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) solicita in instanta repararea prejudiciului moral adus companiei. Compania respinge ferm acuzatiile defaimatoare, care au adus atingere dreptului la reputatie si dreptului la propria imagine, referitoare la falsificarea hartilor bazinului Vaii Corna. Aceste afirmatii sunt complet nefondate si calomnioase. Despagubirile civile solicitate in instanta sunt absolut simbolice – 100 Ron”, se arata in comunicatul companiei.
Dupa dezvaluirile facute luni, 14 octombrie la “Cronica de noapte”, Stefan Marincea, directorul Institutului Geologic Roman a fost demis prin fax.
Dr. Stefan Marincea, Directorul Institutului Geologic Roman, a demostrat – in editia de luni 14 octombrie a “Cronicii de noapte” – ca exact in zona in care va fi amplasat lacul de decantare al cianurilor exista trei falii, care se pot detecta din satelit, cea principala fiind falia Corna. Pe langa acestea exista numeroase fracturi secundare in scoarta terestra, care ar putea duce la un dezastru ecologic major.
Din hartile prezentate de RMGC ca garantie pentru siguranta lacului de decantare lipsesc faliile si fracturile care ar periclita avizarea proiectului. Mai mult decat atat, Stefan Marincea a declarat ca geologii au descoperit in 2011, in zona vizata pentru exploatare, alunecari de teren in doua trepte si izvoare. “Eu n-as fi linistit daca as vedea asa ceva in sistemul orogenic carpatin”, a adaugat directorul Institutului Geologic Roman.
El a mai adaugat ca daca barajul s-ar rupe – ca in 1971 la Certej – toate localitatile din aval, ar fi disparea in intregime, inclusiv Abrudul.
00:03
04:54
