10 septembrie 2019, Amir Kiarash
Ladislau Boloni e un om extrem de ocupat şi într-o pauză competiţională cauzată de meciurile echipelor naţionale. Iar asta pentru că munca lui la Antwerp e nonstop! Probabil, de aceea, a şi reuşit să facă dintr-o echipă nou-promovată, în momentul în care a preluat-o în iulie 2017, una care s-a calificat, ulterior, în cupele europene. A ratat însă accederea în grupele Ligii Europa, după o „dublă“ dramatică în faţa olandezilor de la AZ Alkmaar. Când e întrebat ce s-a întâmplat, deşi au trecut vreo trei săptămâni de atunci, se rezumă la un răspuns scurt, precedat de un râs amar: „Eh! Asta e. Antrenorul a fost prost“.
- „Adevărul“: V-am sunat ca să vă întreb părerea despre meciurile naţionalei…
- Ladislau Bölöni: Dar să ştiţi că n-am apucat să văd meciul cu Spania. Din ce am citit în presă însă, scorul final n-a reflectat realitatea din teren, în sensul că Spania ar fi trebuit să câştige mai clar. Ceea ce e puţin trist. Apoi, duminică, am jucat cu Malta, la Ploieşti. S-a terminat 1-0 pentru România. Ah, e bine atunci, e victorie. Aşa e. Doar că, după şase meciuri din aceste preliminarii, România are trei victorii: două cu Malta, una cu Feroe. E puţin jenant. E posibil însă ca acest parcurs să aibă legătură cu programarea meciurilor. Păi, am pierdut în Suedia, am smuls un egal în ultimul minut în Norvegia, iar acum urmează să jucăm cu ambele echipe la Bucureşti. Păi, sunt două variante. Dacă suntem pesimişti, vom spune: „Vai de capul nostru! N-avem nicio şansă“. Dacă facem însă un meci bun şi batem Suedia, să zicem, putem trece, brusc, pe locul 2. Şi apoi să ajungem şi la Campionatul European. Apropo, câte echipe ajung acum la turneul final?
- 24.
- Bun. Deci, chiar şi dacă vom ajunge la Campionatul European, nu vom fi printre primele zece naţionale ale Europei. O să fie frumos, într-adevăr, să mergem la Euro, vom striga de bucurie, ne va oferi un sentiment mare de satisfacţie, însă să nu pierdem anumite lucruri din vedere! Puterea fotbalului românesc nu e dată doar de o calificare a naţionalei la un turneu final. Ţine şi de nivelul campionatului intern şi de jucătorii pe care îi avem în străinătate şi de cum se prezintă cluburile româneşti în competiţiile continentale, dar şi de numărul spectatorilor care vin la meciuri. De aceea spun că trebuie să avem o imagine per ansamblu când evaluăm fotbalul nostru.
- Apropo de prestaţia echipelor româneşti în Europa, v-a surprins modul în care Viitorul a fost eliminată de Gent? Şi mă refer aici mai ales la meciul tur, pierdut cu 3-6...
- Sincer, mă aşteptam la mai mult. Mai ales că eu văd Viitorul ca fiind cea mai talentată echipă din competiţia internă, cu cei mai mulţi jucători de perspectivă. Mă aşteptam ca o astfel de echipă să pună mai multe probleme unei formaţii precum Gent.
- Ştiu că au trecut deja câteva luni de la performanţa naţionalei de tineret care a prins semifinalele Euro 2019, dar cum vi s-a părut acest rezultat?
- Unul bun, dar depinde ce vor face aceşti jucători la naţionala mare. Păi, s-a cerut promovarea lor, în grup, la prima reprezentativă. Da...Sigur (oftează adânc)... Nu se poate aşa ceva? Sigur că se poate orice în fotbal şi în viaţă. Dar, dacă am face aşa ceva, am fi iarăşi unici în lume. Eu sunt interesat să văd unde joacă aceşti fotbalişti care au fost la naţionala de tineret? Şi mai vreau să ştiu ceva: câţi dintre ei joacă, în mod constant, la cluburile lor? Păi, dintre vedetele acestei generaţii, Puşcaş e titular la Reading. Ianis Hagi e, deocamdată, rezervă la Genk... De Puşcaş am fost şi noi foarte interesaţi în această vară. Din păcate, preţul unui împrumut de la Inter era foarte mare, nu era unul avantajos pentru noi. Dar ni l-am dorit mult, mai ales că, din ce am înţeles, el e capabil să joace şi în bandă. Ar fi fost o soluţie în plus pentru noi. Am fost în contact cu impresarul lui, dar, în final, am renunţat, fiindcă şi dacă l-am fi împrumutat de la Inter, n-aveam garanţia că îl vom putea transfer definitiv la finalul sezonului. Şi să creştem jucători pe care apoi nu-i putem cumpăra nu e cea mai bună soluţie pentru noi. Puşcaş însă rămâne un jucător foarte interesant.
De Ianis Hagi ce ziceţi? Va reuşi la Genk?
Eu n-am stat să-i urmăresc meciurile, dar am văzut nişte secvenţe cu el. Într-adevăr, când pune piciorul pe minge, poate fi decisiv. Dar are concurenţă mare la Genk! Acolo, pe postul lui, a fost transferat cel mai bun om de la Plzen (n.r. – slovacul Patrik Hrošovský). O să aibă de furcă Hagi! Adaptarea lui va necesita timp. În puţinele apariţii pe care le-a avut, a făcut şi lucruri bune. Dar mai are o problemă. Ianis a fost adus pentru a-l înlocui pe Malinovskiy, plecat la Atalanta. Ucraineanul era liderul celor de la Genk şi un jucător extrem de respectat de public şi de colegi. De aceea, misiunea lui Hagi e cu atât mai dificilă.
De Răzvan Marin (foto) ce spuneţi?
L-aţi văzut, cu siguranţă, la Standard Liege, unde era om de bază. De ce, deocamdată, nu reuşeşte la Ajax? Acolo chiar că trebuie dat timp! Eu spun mereu: orice român care pleacă din competiţia internă are nevoie de un an, un an şi jumătate până devine jucător! Cunosc şcoala Ajax. Acolo există o logică a fotbalului în care joacă cei mai talentaţi, cei care au fost crescuţi foarte bine. Academia Hagi şi perioada de la Standard Liege nu i-au oferit lui Răzvan Marin saltul tehnic de care are nevoie pentru a juca la Ajax. Pe de altă parte, îl cunosc personal. Ştiu că are un caracter frumos, e un băiat serios, muncitor, un caracter foarte puternic. Are calităţile necesare pentru a reuşi la Ajax în timp. Dar, repet, acolo e crema fotbalului şi e nevoie de multă muncă pentru a reuşi! Vreau să vă întreb părerea legată de un subiect delicat. România riscă să joace fără spectatori, fie meciul cu Norvegia, fie pe cel cu Suedia. Huliganii au provocat noi incidente la meciurile cu Spania şi cu Malta. De pildă, înaintea ambelor partide s-a strigat împotriva ungurilor... (Pauză extrem de lungă)
Eu sunt ungur. Vă întreb: şi care e vina noastră? Ca o părere personală, eu cred că e vorba de o lipsă de educaţie din partea celor care scandează aşa ceva... Da. E o lipsă de educaţie totală. Una deosebit de dureroasă. Prietenul meu cel mai bun e un român pe care nu concep să nu-l vizitez, atunci când mă duc acasă, la Târgu Mureş. Şi cum ar fi ca la un meci, el să sară şi să scandeze „Afară, afară, cu ungurii din ţară“? E o dobitocie atât de mare! Pur şi simplu, aşa ceva e peste puterea mea de înţelegere! Nu vreau să accept că nivelul cultural din România a ajuns atât de jos. Şi, credeţi-mă, aş spune la fel, dacă ar exista scandări similare împotriva românilor în Bulgaria sau în Ungaria! Şi e groaznic că au fost astfel de scandări murdare în meciuri cu Spania şi cu Malta, fără nicio legătură cu Ungaria! Dar ca să înţelegeţi mai bine ce vă spun, o să vă povestesc un episod la care am fost martor într-un avion în Belgia.
Vă rog…
La un moment dat, la două scaune în faţa mea, era un român care se certa la telefon cu prietena lui. Nişte înjurături atât de murdare! Hai să ne înţelegem: înjurăm cu toţii, dar ştim unde e limita! În fine, acest om a înjurat atât de urât într-o conversaţie atât de lungă, încât un alt român, care făcuse o poză cu mine, s-a ridicat de pe scaun, s-a dus la acest om şi a ţipat la el: „Nu suntem obligaţi să-ţi aflăm cu toţii problemele personale şi să-ţi ascultăm înjurăturile“. Ei bine, când văd asemenea episoade şi când aud că se scandează împotriva ungurilor în meciuri cu Spania şi cu Malta, atunci îmi dau seama de ce suntem consideraţi ţiganii Europei! Şi, atenţie, n-am nimic cu ţiganii, dar ştiţi ce vreau să spun. Şi mai e ceva extrem de dureros.
Vă ascult…
Astfel de manifestări grobiene nu vin doar din partea unui grup restrâns, nu sunt doar 10-20 de inşi care fac aşa ceva la meciuri şi pe care dumneavoastră îi numiţi huligani. Drama e că în România sunt milioane de oameni cu un astfel de comportament, cu o astfel de gândire. Şi sunt toleraţi de cei din jur. Asta e un lucru cu adevărat trist…
UEFA anchetează cazul. FRF e disperată!
Cele două partide ale naţionalei, cu Spania şi cu Malta, au dat naştere la noi momente oribile din partea unor descreieraţi. Cu Spania, au fost scandări împotriva Ungariei, s-au aprins torte, nu s-a respectat momentul de reculegere în amintirea fiicei lui Luis Enrique, răpusă de cancer osos şi, după ce a marcat Andone, doi imbecili au pătruns pe teren! Duminică, la Ploieşti, în peluză s-a scandat „Ungaria ne suge p***“ minute în şir! Situaţia a fost atât de gravă, încât, în minutul 19, s-a făcut un apel către public: „Stimaţi spectatori! Suntem deja într-o situaţie delicată după problemele de la meciul cu Spania. Nu e cazul să riscăm şi mai mult şi să avem porţi închise cu Norvegia şi cu Suedia, meciuri extrem de importante pentru calificarea la Campionatul European de anul viitor. Nu e cazul să folosim cuvinte xenofobe! Vă mulţumim“. Potrivit gsp.ro, după acest anunţ, huliganii şi-au schimbat ţinta scandărilor idioate: „FRF, m**e FRF“ şi „UEFA, mafia!“. Comportamentul acestor derbedei a fost atât de urât, încât, în final, suporterii cu decenţă, prezenţi la meci, i-au fluierat copios pentru a-i reduce la tăcere. Din păcate, UEFA analizează deja raportul observatorilor de meci şi, aproape sigur, va sancţiona România care, oricum, e recidivistă. Următoarele două meciuri ale României de pe terenul propriu sunt cele cu Norvegia (15 octombrie) şi cu Suedia (15 noiembrie).
