By radu on September 25, 2013
Avem 6.000 de tone de aur, adica 250 de miliarde de euro!
Această informație, sub diferite forme, circulă de mult pe NET. Ori n-a ajuns la factorii de decizie, ori trădarea de neam și de țară este totală.
În anul 1961 am avut, în subunitatea pe care o comandam la Timișoara, un soldat care a lucrat la mina Barza. Ne-a relatat că acolo s-a gasit un foarte bogat filon de aur pentru care s-a primit ordin de la Gheorghiu Dej să se opreasca exploatarea și să se închidă galeria cu un zid gros de beton, pentru a rămâne ca rezervă generațiilor viitoare. Acum acolo zidul este spart și lucrează din greu străinii care se fac că fac cercetari geologice, scoțând zilnic cantități de aur numai de ei știute.
Câtă mârsăvie din partea celor care le-au dat acces la bunurile neamului nostru !
Există o zicală care se potrivește bine aici : ,,nu avem noi topoare câte cozi de topor aveti voi”!
Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuși, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conțin aur în valoare de 54 de miliarde de euro.
Explicația: Au avut hărțile geologice ale statului român, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în patrulaterul aurului - adică perimetrul Baia de Criș, Săcărâmb, Zlatna și Baia de Arieș, din Munții Apuseni – dar și în Maramureș, sunt exploatate, cu eficiență, de foarte mult timp.
Pe timpul lui Ceauseșcu se scoteau între 14 și 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracția a scăzut dramatic,iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate,a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat si realizat mine de aur în patrulaterul aurului.
Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Națională a refuzat să mai cumpere aur de la minele românești pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal prețios decât 15% din tot ce înseamnă rezerva valutară. Cum aceste mine nu aveau voie sa vandă metalul extras decât Băncii Naționale, au dat, cum era de așteptat, faliment. Dacă vechile firme românești care se ocupau de metalul prețios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecțiunea și exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminaseră!!!.
250 de tone, doar la Rosia Montana
Potrivit declaratiilor făcute pentru Daily Business.ro de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Roșia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal prețios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munții Zarandului, închisă pentru că nu mai era rentabilă, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ștefan Marincea, președintele Institutului Geologic Român, a declarat că în țara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puțin 54 de miliarde de dolari. Interesant este și faptul că toate firmele străine au mers la punct ochit – punct lovit, adică au obținut licențe de prospecțiuni și exploatare exact pe zonele cele mai bogate … Cum?
Încă este mult aur în subteran!
Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparțin școlii de geologie din România… Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere și am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam și producții de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu știu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informațiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine “au găsit” metale prețioase în România consultând hărțile geologice realizate pe vremea lui Ceaușescu. Acum,statul, prin reprezentanții săi, a stiut perfect ce dă în concesie, ne-a spus dr. ing. Neagu.
Prima hartă a bogățiilor românești datează din 1925
In 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naționale. Școala românească de prospecțiuni geologice a crescut constant.
Zăcămintele din țară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialiști și înregistrate pe profile, adică secțiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate și într-un calculator adus de la americani și instalat într-unul din sediile Intreprinderii de Prospecțiuni și Foraje Geofizica, în strada Biserica Amzei din București. În 1971, cei de la prospecțiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat șn alt sediu, in strada Coralilor din Capitală, unde se găseau și profile geologice realizate în toata țara. Pe baza acestor informații, Ceaușescu făcuse un plan de extracție pânâ în anul 2050. Dupa 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.
…imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfășoara activități în domeniul prospecțiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus ca
prețul vânzării documentației secrete a fost de 10.000 de dolari…
Privatizarea rezervelor este ținută la secret
Am cerut Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licențele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României.
Raspuns:
Informațiile solicitate nu se incadrează în categoria informațiilor de interes public.. (…) Sunt documentații care fac parte din categoria informațiilor clasificate.
Iată ce scrie în Constituția României, art. 136: Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Iată ce spune Legea 544/2001: Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritațile publice, în conformitate cu Constituția României.
Datorie externă, 92,1 miliarde
În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naționale, publicate cu patru luni în urmă, țara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.
Record pentru pretul aurului
Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie (n.r.-unitate de măsură egala cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacționat la 1.502,96 dolari, față de 1.493,9 cu cât fusese vândut marți. Economiștii apreciază ca prețul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele prețioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.
Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucuresti, unul dintre cei mai cunoscuti geologi romani specializati pe zacaminte de aur. Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor prețioase. “Ocupăm locul cinci în lume la extracție, în decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie București, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportam la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Și aceasta în condițiile în care poporul român se luptă cu sărăcia și cu nesiguranța locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiție multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judetul Sălaj și aparțin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștrii cunoșteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci in lume
“Din străvechime până acum, din Carpații României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite și Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decat poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adica vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialiști, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuți geologi români specializați pe zăcăminte de aur.
Tara noastra primeste prea putin pentru zacamintele pe care le concesioneaza
Conform Legii minelor, modificata in 2009, Romania primeste din partea companiilor care exploateaza bunurile subterane o redeventa de doar 4% din tot ce se extrage . Adica, daca se castiga 100 de milioane de euro din extractia aurului, statul incaseaza 4 milioane, iar restul merge la firma care exploateaza mina.
“Eu cred ca aceste redevente sunt in defavoarea tarii noastre, care primeste prea putin pentru zacamintele pe care le concesioneaza. Sigur ca investitorul trebuie sa castige, dar o afacere trebuie sa fie reciproc avantajoasa, adica trebuie sa castige si Romania, sau Romania in primul rand, pentru ca este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.
De mentionat este faptul ca in Africa de Sud redeventa pentru aur este de 20%.
Avem 6.000 de tone de aur, adica 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea
