Din nou se manifestă autorul articolului de mai jos, pe care l-am criticat că scoate tot feluri de idei fără să aibă noimă sau ceva adevăr. Dar se pare că defapt urmărește exact ce spune și face mister Șoroș. Același dogme și același viziune, acelați expresii gogonate, numai să lovească în Orbán Viktor, primministru, care spre uimirea tutrora a câștigat alegerile cu 2/3 și asta doare pe domnul Șoroș și se pare că și pe autorul articlului sau domnia sa execută ce i se spune...
Nu știm dar adevărul uneori doare.
Dar să luțm la rând:
In primul război mondial NU Ungaria a fost invins ci Imperiul Austro-Ungar. ăn care partea maghiară defapt a fost impins de conducerea austriacă care impreună cu Germania doreau reimpățirea domeniilor din Africa și Asia.
Autorul articolului din Le Monde, face confuzia - voit sau nu - cu denumirea ”dictat” Dar dacă luțm toate intâmplările ce s-a făcut Ungariei atunci se poate observa că acesta a pridut mulți cetățeni și 2/3 din teritoriu, deși Austria era la fel de vinovat pentru ce s-a întâmplat în timpul primului război mondial.
Tratatul de la Trianon era defapt o măsură de pedepsire a Ungariei și nu al imperiului austriac. Asta dovedește că și faptul că din teritoriile luate de la Ungaria găsim un teritoriu vast locuit de maghiari, care fost dat ca o compensare imperiului, care a recunoscut că a participat la război. Scoaterea în evidență că defapt numai Ungaria ar fii fost de vină pentru război alătur de Germania. Ba mai mult unii liberali și communiști au fost susținute pentru a acapara puterea în Ungaria și a fost realizat al doilea stat tip sovietic după Rusia.
Despre pașapoarte ungare doar atât că doar aceeia primesc care au reprimit cetățenie maghiară. Conform cu dreptul internațional dacă un cetățean la vârsta majoratului nu a putut afirma apartanența la o țară, poate deveni la orice vârstă cetățean al țării pe care și-o dorește. Se pare că pe acest principiul primesc și moldovenii cetățenie română.
Aproprierea lui Orbán Viktor de liderul rus este doar în cadrul colaborării economice. Dacă este să facem o paralelă și să acceptăm ce scrie autorul atunci și conducerea Țării Noastre face la fel cu America dorând să imprietenească cu Trump...Este ridcol, ptr că relațiile externe trebuie să fie în totdeaună de pritenie și bună chiar acă nu ești vencini cu ei... HZ
Alecsandru Ion28 iulie 2020
”Occidentul a privat Ungaria“ de teritorii, în urma Tratatului de la Trianon, susține premierul maghiar Viktor Orban, care vrea să ridice un monument în centrul Budapestei, prin care să fie evocată Ungaria Mare.
Premierul Ungariei Viktor Orbán îşi ”galvanizează electoratul”, interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel ”diktat“ de la Trianon care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.
Astfel, la o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orban continuă să cultive amintirea acestui ”dictat“, scrie ”Le Monde“.
”Occidentul a privat Ungaria“
”A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al ”comorilor naturale“ de care ”Occidentul a privat Ungaria“, ”încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor ”frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în ”culoar al morţii“.
Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orban, pe 6 iunie, pentru comemorarea ”tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor, scrie publicația franceză, conform adevarul.ro.
Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar.
O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest ”dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează sursa citată.
Pașapoarte ungare pentru maghiarii din afara granițelor
Dacă nu ar fi fost pandemia, Viktor Orban planuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare.
Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.
După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia.
Aceste ”minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010.
Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. ”Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez.
”Doar statele au frontiere, nu naţiunile”
”Viktor Orban ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului.
În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi. Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute.
”Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină“, a declarat Viktor Orban. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante.
România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană.
Apropierea lui Viktor Orban de liderul de la Kremlin
În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeana. În schimb, cu Serbia procedează exact invers.
”Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofone“, spune pentru „Le Monde“ Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev.
Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orban de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava.
”Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră.
Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră“, a subliniat premierul slovac.
Din nefericire pentru Orban are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.
