2013-12-14

Cate sonde vor fi montate – Forajele firmei Chevron

C. I. | sâmbătă, 14 decembrie 2013
Compania americană Chevron are în program montarea a2.800 de sonde în județul Vaslui pentru exploatarea resurselor de gaze de șist
Firma Dafora, cotată la Bursa de Valori București, a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj în zona Bârlad pentru explorare și apoi exploatarea gazelor de șist.
“Dafora va executa servicii de foraj onshore pentru Chevron în zona Bârlad pe o durată de patru ani începând din această toamnă. Contractul include săparea de sonde conform programului de explorare al companiei Chevron. Instalatia de tip F320 (Rig 14) va finaliza în curând lucrările la un alt proiect în derulare, urmând ca mai apoi sã fie inclusă într-un program de modernizare pentru aducerea acesteia la parametrii solicitați de client”
- se precizează în comunicatul transmis Bursei de reprezentanții Dafora.
Chevron a obtinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorarea gazelor de șist în trei zone din judetul Vaslui (Pungesti, Bãcesti si Găgești) şi mai deţine concesiuni şi în Dobrogea, unde va iniţia studii seismice (prima fază a lucrărilor).
Urmează 2800 de sonde
pe 600 000 hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad
Firma Dafora e controlată de omul de afaceri Gh. Călburean, ce deţine 50% dintre acţiuni, alte 13,6 din acţiuni aparţinând firmei Foraj Sonde Craiova, a oamenilor de afaceri Marius şi Emil Cristescu.
Ei vor efectua forajele pentru ca americanii să scoată gazele noastre şi să ni le vândă la preţul pieţii!.
Redevenţele sunt la un nivel jalnic: sub procentul de bacşiş care se plăteşte unui chelner, la restaurant.
Hotărârile Consiliilor Locale nu sunt luate în seamă?
Aflăm din presă că 17 comune de la noi au emis hotărâri de Consiliu Local prin care se interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist prim metoda fracturării hidraulice în perimetrul administrat, cum sunt: Ghiroda și Moșnita, din județul Timiș și Coroieşti, Iana, Ghergheşti, Pungeşti, Găgeşti, Banca, Suletea, Puieşti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Băceşti și Pochidia din județul Vaslui. Firmele multinaţionale nu par să le ia în seamă deloc. Până la urmă, însă, poate vor trebui să le ia în seamă!
În iunie 2013, preşedintele a spus că ” Romania are obligaţia să treacă la exploatarea gazelor de şist”. 
Dar nu se pune problema ca România să exploateze aceste gaze, ci firmele americane, sau kazahe sau poloneze sau din oricare alte ţări! Iar românilor să li se dea un bacşiş foarte mic, să li se ia gazul şi să li se lase apa otrăvită pe vecie şi pământul pârjolit!
Câtă apă se va contamina în zona Bârlad, de către firma Chevron?
Funcționarea unui puţ tipic necesită minimum 10.000 m3 de apă, la care se adaugă 50 m3 de produse chimice. Pentru o singură fracturare . (De obicei se fac fracturări repetate la fiecare puţ de foraj). Odată fracturarea efectuată în foraj și lichidul recuperat, (se scoate afară cam 40% din lichidul de fracturare introdus), e nevoie de găsirea unei metode de debarasare de volume mari de apă contaminate cu substanțe chimice.
2800 de sonde x 10000m3 de apă pentru fiecare sondă pentru o singură fracturare, înseamnă 28 000 000m3 de apă poluată . Dacă se vor face 10 fracturări de fiecare sondă, se vor extrage din mediu şi se vor polua ireversibil 280 000 000m3 de apă, folosindu-se 1 400 000 m3 de substanţe chimice cancerigene! Şi asta numai în zona Bârladului şi Vasluiului!
Cum rămâne cu hotărârile Consiliilor Locale din acest perimetru?
Conform calculelor Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, cam una din 20 de sonde este ruptă în timpul activităţilor specifice. Deci, putem prevedea că circa 140 de sonde de mare adâncime vor fi rupte numai în zona Bârladului. Ce se va întâmpla atunci cu apa otrăvită care va circula prin ele, la presiunea de 1000 de atmosfere?
Cantitatea anuală de precipitații în zona Vasluiului este de 437 l/m2 ( 0,437 m3/m2= 4370m3/ha). Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. Terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an. Precipitaţiile se scurg rapid pe versanţii despăduriţi, provocând şi inundaţii, apoi se instalează seceta, pentru că nu mai sunt pădurile care să înmagazineze cantităţile de apă şi să le elibereze apoi treptat în atmosferă.
Pe cele 600 000 hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad, precipitaţiile anuale sunt deci, în mod statistic, insuficiente.
Cantitatea de apă stricată de cele 2800 sonde ale firmei Chevron va rămâne în proporţie de 60% în adâncurile pământului, împreună cu otrăvurile care i-au fost adăgate. Circa 40% din această cantitate de apă va reveni la suprafaţă împreună cu chimicalele cancerigene, dar vor deveni şi radioactive prin antrenarea din adâncuri a substanţelor radioactive aflate acolo. De asemenea, firmele au recunoscut că injectează chiar ele izotopi radioactivi în apă, pentru a urmări mai uşor traseul ei în adâncuri.
Nu s-a dat publicităţii care ar fi maniera prin care firma se va debarasa de această cantitate de apă otrăvită.
Dacă o reinjectează în puţurile de mare adâncime, în zonă nu va mai fi apă!
Dacă o „epurează” şi apoi o deversează în apele curgătoare, e limpede că „epurarea” nu va înlătura niciodată toate otrăvurile şi toată radioactivitatea din apele poluate. Prin urmare, după ce că zona este deja secetoasă, ea va deveni deşertică de-a dreptul, în acelaşi timp fiind şi infestată cu substanţe cancerigene şi radioactive.
În SUA, oamenii din zonele în care se extrag gaze prin acest procedeu sunt siliţi să bea şi să se spele cu apă îmbuteliată, adusă din alte părţi. Desigur cu costuri importante. Acolo însă, proprietarii de terenuri sunt şi proprietarii bogăţiilor din subsoluri, deci încasează bani frumoşi de la firmele ce extrag gazele.
La noi, însă, românii nu mai sunt proprietari pe nimic. Firmele străine îşi vând între ele drepturile asupra pământurilor din România, de parcă aici ar fi deja un deşert nelocuit.
Peste 70% din teritoriul României a fost concesionat pentru exploatarea resurselor (noastre) naturale (de către alţii). O parte însemnată este dedicată gazelor de șist, concesionări făcute în mare taină.
Polonia, de pildă, a concesionat doar 15% din teritoriul ei, condiţionat de asocierea cu firme de stat poloneze şi cu condiţia încasării a 40% din venitul brut al exploatării de către statul polonez. Acolo s-a pus la punct mai întâi o legislaţie specifică foarte bine documentată şi precisă. Şi totuşi, nu se ştie dacă până la urmă se va trece la exploatarea gazelor de şist. Firmele poloneze preferă să exploateze la noi, unde totul e vraişte! (Da, au concesionat terenuri în zona Baia Mare, că tot se dau aproape pe gratis).
Chevron a cumpărat, în februarie 2011, dreptul de concesionare a perimetrului de la Bârlad de la firma Regal Petroleum, companie înfiinţată de Frank Timiş, cel care a demarat şi proiectul Roşia Montană. Numai pentru cumpărarea dreptului de concesionare, Chevron i-a plătit lui F. Timiş 25 milioane de dolari americani. Cât au luat românii de aici? Probabil nimic…
Perimetrul Suceava are o suprafaţă de 2.403 kilometri pătraţi şi este concesionat în părţi egale de către Zeta Petroleum şi Raffles. Aici se găseşte câmpul gazier Climăuţi, operat de către Raffles, care produce deja. 
Perimetrul Bârlad este concesionat de către Chevron, care l-a cumpărat de la Regal Petroleum.
Acesta se află imediat lângă zăcământul Roman-Secuieni, care este unul dintre cele mai mari din ţară şi care e operat de Romgaz.
În Dobrogea, Chevron a primit dreptul de exploatare pentru trei perimetre în suprafaţă totală de 300 000 de hectare , la Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche.
Două dintre cele şapte perimetre stabilite la noi pentru exploatarea de gaze de şist au fost atribuite unor companii ruseşti (NIS – Gazprom), dezminţindu-se astfel teoria că exploatarea acestor gaze ne-ar crea o oarecare independenţă faţă de gazul rusesc.
Diferenţa ar fi că în acest caz, am cumpăra de la ruşi chiar gazul nostru!
Iar amărâţilor de locuitori li se spune că nu se exploatează gaze de şist!
Prospectarea şi exploatarea de gaze de şist în ilegalitate
La noi nici nu există o legislaţie specifică pentru folosirea tehnologiei de fracturare hidraulică şi a celor asemănătoare (cu gel, de exemplu), aşa cum există în Polonia.
Parlamentul nostru are alte preocupări.
De fapt, la noi este în vigoare doar Legea petrolului nr. Nr. 238 din 7 iunie 2004 , în care prin termenul “Gazele naturale” se defineşte ca fiind ” gazele libere din zăcăminte de gaz metan,
gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.”. După cum se constată, gazele cuprinse în şisturi nu sunt incluse în acest termen.
Nu a fost publicată în Buletinul Oficial nici o altă accepţiune legală a acestui termen.
Rezultă că acele companii care au primit avize de exploatare pentru exploatarea de gaze naturale nu pot exploata gaze de şist decât ilegal!
De aceea, probabil , Primăria din Fitioneşti pretinde că acolo se prospectează şi se vor exploata “gaze naturale” şi nu gaze de şist.
Şi – merge aşa?
Sursa: N/A Zone
Bejegyezte: dátum:

92 de judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie cer CCR sa se pronunte asupra moficarilor aduse Codului penal

Redactia | vineri, 13 decembrie 2013 
92 de judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie au sesizat Curtea Constitutionala cerand ca aceasta sa se pronunte asupra modificarilor aduse in Parlament asupra Codului penal si a reglementarilor care stabilesc conflictul de interese.
Actiunea judecatorilor condusi de Livia Stanciu este fara precedent si demonstreaza gravitatea deciziilor luate in Parlamentul Romaniei.
In comunicatul dat publicitatii de ICCJ se arata ca Sectiile Unite ale instantei supreme atrag atentia Curtii Constitutionale ca noile reglementari care excepteaza presedintele, deputatii si senatorii din categoria functionarilor publici incalca principiul egalitatii in fata legii si nediscriminarii.
„Avand in vedere sfera atributiilor ce intra in competenta functiilor alese exceptate [n.n. - presedinte, deputati, senatori], care, prin excelenta, au conotatii de putere publica, este justificata vocatia acestora la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de abuz in serviciu si pentru infractiunile de coruptie”, se spune in comunicatul ICCJ.
Judecatorii contesta si modificarile aduse la infractiunea de conflict de interese deoarece demnitarii si functionarii publici (care potrivit statutului nu sunt angajati cu contract de munca si nici nu au o fisa a postului) sunt scosi automat de sub incidenta reglementarii: acestia „sunt deasupra legii, neputand fi cercetati si pedepsiti pentru savarsirea unor infractiuni de abuz in serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”.
Judecatorii mai atrag atentia ca prin aceste modificari se incalca doua tratate internationale pe care Romania s-a obligat sa le respecte. Este vorba despre Conventia penala privind coruptia a Consiliului Europei, pe care Romania a adoptat-o in 2002, si de Conventia ONU impotriva coruptiei, asumata in 2004.
Cititi aici comunicatul integral al judecatorilor ICCJ
Bejegyezte: dátum:

Noua Republica cere dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate


Redactia | vineri, 13 decembrie 2013 
Noua Republica cere dizolvarea Parlamentului si declansarea de alegeri anticipate dupa s-a intamplat in 10 decembrie in forul legislativ, anunta Mihail Neamtu, presedintele partidului.
“Ce s-a întâmplat în 10 decembrie 2013? Majoritatea parlamentară a violat Constituţia. Parlamentul a confirmat dorința unei minorități de-a transforma Romania într-o republică oligarhică.
Reprezentanții Puterii neagă intenția unui puci parlamentar, spunând că doar Parlamentul poate legifera. Le vom reaminti acestor puciști că şi proclamarea celui de-al Treilea Reich de către naziști în 30 ianuarie 1933 s-a produs tot pe baza unui vot democratic. Constituția României spune, în art. 16, alin. 2, că nimeni nu este mai presus de lege. Ponta? Năstase? Voiculescu? Voi cine sunteți? Semizei deasupra legii?
În art 186, alin 2 din Regulamentul Senatului spune aşa “…Jur să respect Constituția şi legile ţării.“ Ponta, Zgonea, Năstase? Voi pe ce ați jurat? Pe Biblia minciunii? Pe Evanghelia hoției?
La 10 decembrie 2013, parlamentarii români au călcat în picioare legile firii, bunul-simţ şi Constituția. Prin Modificarea Codului Penal, demnitarii României chemați să fie slujitorii cetățeanului ajung automat membri într-o castă privilegiată, care se bucură de-o super-imunitate.
În semn de protest faţă de acest puci legislativ, Noua Republică cere dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. Parlamentul borfașilor a declarat un război fățiș poporului român, statului de drept și normelor de conduită politică acceptabile în Uniunea Europeană. Voturile acestora reprezintă – politic și juridic – un act al Parlamentului, nu al USL-ului sau al 70% din Parlament. De asemenea, votul nu exprimă o viziune sau o părere politică, ci o tentativă de capturare a statului. Cine nu e de acord cu acest atac la Constituţie şi la statul de drept are o singură opţiune: părăsirea grupului de violatori.
Nu poţi să faci parte din grupul de violatori (chiar dacă doar te-ai uitat) şi să te şi solidarizezi cu victima. Repet, violul nu a fost comis de USL sau de 70%, violul a fost comis de Parlament!
Dacă se revine asupra voturilor de marţi, lucrurile nu se schimbă cu nimic. Au dat proba ticăloşiei, nu putem aştepta relaxaţi următorul viol.
Noua Republică lansează un apel către toți cetățenii corecți și cinstiți din această țară: haideți să dizolvăm tagma de politruci aflați vremelnic la putere ca urmare a gravelor distorsiuni din sistemul politic și electoral românesc, se arata in comunicatul dat publicitatii de Mihail Neamtu.

Bejegyezte: dátum:

Cea mai rezistentă casă de vară la inundații


Ionuț Fantaziu | Yahoo News
Imprimare
Casa din bambus
Arhitectul spune că această casă este rezistentă la viituri
Un arhitect vietnamez a analizat daunele pe care le provoacă dezastrele naturale caselor, care sunt slăbiciunile construcțiilor și s-a gândit să conceapă un model cu rezistență foarte mare. 
Așa a apărut Blooming Bamboo, o casă destinată zonelor calde, care poate fi construită în aproximativ 25 de zile și costă 2.500 de dolari. Potrivit companie vitnameze de arhitectură H&P, această casă e una dintre cele mai rezistente din lume la calamități naturale, „dacă nu chiar cea mai rezistentă”. Aceștia spun că în cazul unei inundații, casa ar rezista la o viitură de până la 1,5 metri înălțime pentru că e fixată foarte bine în pământ.
Casele sunt construite din module cu împletitură specială din nuiele de bambus. Întreaga casă are o structură susținută de niște corpuri de oțel
Bejegyezte: dátum:

Adevarul despre Chevron in lume


Important! Descarcă, multiplică, tipărește color și dă mai departe! Aceste fotografii trebuie să ajungă în toată țara! Tot românul trebuie să știe cine este Chevron!
Numele Chevron a devenit sinonim cu accidente mortale, dezastre ecologice, epidemii de cancer si malformatii congenitale.
Acesta este un album foto cu comentarii in limba romana, care arata amploarea distrugerilor provocate in toata lumea de Chevron.
Fotografiile si informatiile sunt preluate din articole de presa, din rapoarte ale organizatiilor civice din toata lumea si… de pe Google!
Principalele surse folosite:
In 30 de ani de foraj pentru petrol in Ecuador (America de Sud), Chevron a distrus o suprafata de peste 3.000 km patrati (mai mult de jumatate din cat masoara judetul Vaslui) prin deversari ilegale de apa uzata.
Fara sa respecte legile si standardele din domeniu, Chevron a deversat peste 60 de miliarde de litri de apa uzata toxica in padurile, lacurile si raurile din Ecuador.
In Ecuador, Chevron a abandonat mai mult de 900 de gropi de deseuri toxice, din care se scurge in prezent un namol otravitor in panza freatica si cursurile de apa.
Acest lucru a avut si are in continuare efecte dezastruoase asupra sanatatii locuitorilor.
Iata ce a lasat in urma sa Chevron! Unul din cele mai mari dezastre de mediu de pe planeta!
Chevron nu a curatat niciodata locul in care a exploatat, iar otravurile lasate in urma continua sa distruga ecosistemul si oamenii.
“Cei de la Chevron ne-au spus ca petele negre de titei din apa sunt pline de vitamine si minerale!”
(Emergildo Criollo, seful grupului de bastinasi Cofan)
Fiind foarte toxica si plina de metale grele, apa reziduala provenita de la sonde trebuia conform practicilor standard internationale sa fie reinjectata la mare adancime.
Chevron insa a aruncat-o, pur si simplu, in rauri si lacuri, iar aceasta apa a sfarsit contaminand toate puturile, toate sursele de apa ale populatiei din Ecuador.
Deversarile uriase de otrava au produs o epidemie de cancer, avorturi spontane si malformatii congenitale in randul locuitorilor tarii.

Contaminarea solului, a panzei freatice, a izvoarelor si apei de suprafata a provocat un val de imbolnaviri de cancer in diverse forme, malformatii congenitale, pierderi de sarcina si numeroase alte afectiuni cronice.





In 2008, statul Ecuador a dat in judecata Chevron pentru deversarea de deseuri toxice in bazinul fluviului Amazon. Actiunea in instanta impotriva Chevron a fost pornita, in comun, de catre 30.000 de ecuadorieni.
Pe 15 februarie 2011, un tribunal din Ecuador a condamnat Chevron la plata a 9 miliarde de dolari, ca urmare a dezastrului provocat intre 1972 si 1992 de compania americana.
Tribunalul a decis ca Chevron se face vinovata atat de pierderi uriase provocate bastinasilor prin distrugerea recoltelor agricole si moartea animalelor din ferme, cat si de cresterea ratei de mortalitate prin cancer in zonele in care Chevron si-a desfasurat activitatea.
“Pentru a-l recompensa pe John S. Watson (presedintele companiei) pentru rolul sau in dezastrul din Ecuador, Chevron i-a dat un bonus de 65% din salariul pe 2011 – aproximativ 24,7 milioane de dolari. Da, aproape 25 de milioane de dolari din banii creati prin combinarea profitabila a devastarii mediului, pierderii de vieti omenesti si ignorarea de standarde etice si legale”, scrie pe un blog Chelsey Rhodes, activist de mediu si specialist in probleme de sanatate publica din Canada.
Australia, Marea Timorului, 2009
Pe platforma petroliera West Atlas (detinuta de Chevron) izbucneste un incendiu puternic, dupa zece saptamani de scurgeri necontrolate de petrol.
Scurgerile de petrol au inceput la 21 august, zilnic fiind deversati circa 400 de barili de petrol in mare, in apropiere de coasta de nord-vest a Australiei.
Brazilia, 2011
In campul Frade din bazinul Campos-Rio de Janeiro are loc o deversare masiva de petrol, de la sondele amplasate in acest perimetru.
Accidentul a avut loc in noiembrie, iar scurgerea a fost estimata la 2.400 de barili de petrol.
Chevron detinea contractul pentru foraj si exploatare in acest perimetru.
Tara Galilor, 2011
Patru persoane au murit intr-un incendiu urmat de explozii la rafinaria de petrol Chevron de la Pembroke Dock.
Kenya, 2012
Un incendiu, care a distrus o sonda Chevron de exploatare a gazelor si a ucis doi lucratori, a fost stins de abia dupa 46 de zile.
Kazahstan, 2010
La sfarsitul anului 2010, gropi uriase au inceput sa apara in pamant in jurul exploatarilor Chevron din Kazahstan.

SUA, 2012
Orasul californian Richmond a dat in judecata Chevron dupa ce un incendiu masiv survenit la o rafinarie a companiei a acoperit orasul de fum si a obligat mii de persoane sa ceara ingrijiri medicale, datorita problemelor respiratorii. Primaria Richmond a acuzat Chevron ca a neglijat siguranta publica intentionat si cu buna stiinta, prin modul in care a asigurat mentenanta rafinariei respective. In reclamatia sa, primaria acuza Chevron ca este preocupata mai mult de cresterea profitului si a primelor pentru conducerea executiva decat de asigurarea unei mentenante adecvate a rafinariei, care sa tina seama de siguranta publica, omitand sa verifice si sa repare corespunzator o teava corodata de la o instalatie a acesteia.
In acelasi document se arata ca incendiul ar fi putut fi evitat, citandu-se totodata mai mult de 10 incidente similare in care au fost implicati cei de la Chevron in ultimii 20 de ani.
Romania, Pungesti, 14 noiembrie 2013 (sarbatoarea Sfintei Parascheva)
O mana de oameni curajosi tin piept agentilor de paza, politistilor si jandarmilor echipati pentru lupta! Chevron este nevoita sa se retraga. Dar stim cu totii ca se va intoarce!
Tipariti aceste fotografii si raspanditi-le in toata tara, mai ales in zonele vizate de Chevron! SA STIE TOT ROMANUL CINE ESTE CHEVRON!
Descarcă albumul foto în format color pdf de aici sau de aici! Sau descarcă fiecare fotografie de aici!
Bejegyezte: dátum:

2013-12-13

Traian Basescu: Ponta si Antonescu au stiut de modificarea Codului Penal, aranjamentul a fost facut luni

C. I. | vineri, 13 decembrie 2013
Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, ca atat premierul Victror Ponta cat si liderul PNL au stiut de modificarile Codului Penal, dar si de Legea Amnistiei, aranjamentul fiind facut luni.
”Aranjamentul intre Ponta si Antonescu pe legea amnistiei si pe Codul Penal s-a facut luni. Amandoi au stiut foarte bine. Astazi va pot confirma ca s-au inteles ca in timp ce Ponta era la Johannesburg aceste legi sa treaca”.
Vezi mai jos declaratiile presedintelui:
- Inainte de alegeri faceam apeli la romani sa nu ii voteze pe cei care au dosare penale. Dispretul a fost total, dar romanii vad acum ce inseamna sa ii votezi pe cei care iti dau o galeata sau o pufoaica sau pe cei care au dosare penale.
- Romania nu este o tara fara anticorpi. Interventia puterilor externe i-a facut sa dea inapoi mai repede. Altfel, cu capacitatea de a minti a lui Ponta, Antonescu, Zgonea, Voiculescu ne-ar fi fost mult mai greu sa ajunga mesajul la populatie.
- Aranjamentul intre Ponta si Antonescu pe legea amnistiei si pe Codul Penal s-a facut luni. Amandoi au stiut foarte bine. Astazi va pot confirma ca s-au inteles ca in timp ce Ponta era la Johannesburg aceste legi sa treaca.
- Ce n-a inteles Victor Ponta este ca nu a fost crezut in nicio cancelarie. A ramas tot cel care a dat lovitura de stat. Iar acum este inzecita neincrederea fata de el comparativ cu momentul in care au dat lovitura de stat. Stiu ca nimeni nu crede ca nu au stiut. In Europa oricine ar rade ca liderii unei coalitii de 70% nu au stiut ca se modifica Codul Penal. Au stiut, au pus-o la cale si au vrut sa le reuseasca.
- Aceasta modificare a Codului Penal da liber la coruptie. Romania este in afara unor angajamente elementare. Eu sustin in continuare ca 90% dintre parlamentari nu au stiut ce au facut. Suntem in pericol ca Romania sa fie data un exemplu.
- Ponta, Antonescu si Zgonea ar trebui sa demisioneze. Cei care au patronat politic acest atac la statul de drept trebuie sa faca urgent un pas inapoi.
- Oricat l-am plimba pe Ponta, ramane cu lovitura de stat din vara, cu plagiatul si acum cu lovitura la justitie. Poate sa isi cumpere zece avioane, va fi primit cu flori prin Africa (…) in Europa, America, Canada, va fi privit ca omul cu trei mari probleme – lovitura de stat, plagiatul si lovitura la justitie.
- Dan Voiculescu se incadra in legea amnistiei si gratierii.
Bejegyezte: dátum:

Gigel Stirbu, deputatul care promova favorizarea plagiatorilor, propus ministru al Culturii

Redactia | vineri, 13 decembrie 2013
Deputatul Gigel Stirbu este propunerea PNL pentru portofoliul de la Ministerul Culturii, devenit vacant dupa demisia lui Daniel Barbu. Deputatul s-a facut remarcat de-a lungul timpului prin mai multe declaratii surprinzatoare, dar si prin controversastul proiect de lege pe care l-a promovat in domeniul drepturilor de autor. In initiativa legislativa, Stirbu favoriza plagiatul incluzand un articol care permitea inserarea “accidentala a unei lucrari sau a unui alt obiect protejat in alt material”.
Gigel Stirbu este la al doilea mandat in Parlamentul Romaniei si conduce Comisia de cultura din Camera Deputatilor. Recent a facut parte din Comisia comuna pentru “Legea Rosia Montana”, iar in primul mandat de deputat a fost presedintele Comisiei permanente comune pentru relatia cu UNESCO. Intre anii 2007-2008 a fost secretar de stat in Ministerul Culturii sub conducerea lui Adrian Iorgulescu.
In timpul mandatului de secretar de stat pe care l-a detinut in Guvernul Tariceanu, una din firmele sale din Slatina a fost sub lupa procurorilor, care au confiscat in urma descinderilor tone de alcool contrafacut si au sigilat mai multe depozite de bauturi si tigari ale acestuia.
Deputatul PNL a fost de acord la avizarea bugetului pe 2014 cu suplimentarea fondurilor pentru Ministerul Culturii din banii Presedintiei, Curtii Constitutionale si ai ANI.
“Ati spus doua cuvinte magice – Administratia Prezidentiala si ANI. Pe mine m-ati convins din start”, a declarat deputatul in luna noiembrie.
Andrei Plesu a comentat nominalizarea sa la minister astfel: “un Gigel in plus nu mai conteaza”. In replica, Gigel Stirbu a declarat ca este foarte mandru de numele pe care il poarta “care mi l-au dat parintii” si ca nu trebuie sa detii doua premii Nobel pentru a conduce ministerul Culturii.
Crin Antonescu a informat presa ca factorii de decizie ai partidului au fost de acord in unanimitate cu propunerea lui Gigel Stirbu, “un membru din noul val” la Ministerul Culturii.
Bejegyezte: dátum:

2013-12-12

Televiziunile straine despre evenimentele de la Pungesti

Redactia | sâmbătă, 7 decembrie 2013
In timp de televiziunile de stiri romanesti au omis sa relateze incidentele petrecute, sambata, la Pungesti intre protestatari si jandarmi, televiziunile straine au trasmis de la fata locului.
Nu este prima data cand televiziunile romanesti evita sa relateze anumite informatii incomode. In luna septembrie, cand au inceput mitingurile de amploare impotriva exploatarii prin cianurare de la Rosia Montana, in ciuda zecilor de mii de oameni iesiti in strada, programele de stiri ale televiziunilor abundau de reportaje despre regii Cioaba si alte subiecte de cancan.
 
 
 
00:00
 
00:00
 
 
 
 
 
 
 
 


Bejegyezte: dátum:

Cine este OMUL DIN UMBRĂ care a coordonat în Parlament operaţiunile „Codul Penal” şi „Graţierea”

Cristian Andrei | joi, 12 decembrie 2013
Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.
Iordache se află la al patrulea mandat de parlamentar, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase şi al premierului Victor Ponta. La începutul sesiunii parlamentare, Iordache a dorit să preia şefia Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, au afirmat sursele citate. Din cauza împărţirii pe bază de algoritm, PSD a cedat şefia Comisiei celor de la PC, care l-au nominalizat pe Bogdan Ciucă.
În aceste condiţii, pentru a prelua şefia unei Comisii, Iordache a fost redirecţionat către comisia de Muncă, unde a fost instalat preşedinte.
În Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. Biroul de comandă este la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlnesc în formula Ponta – Zgonea – Iordache – Sârbu.
Responsabil de Roşia Montană şi Constituţie
În această toamnă, lui Iordache i s-a repartizat controversatul proiect de la Roşia Montană. În prima fază, Iordache a fost trimis în Comisia Specială cu rolul de a supraveghea mersul lucrărilor. El a fost cel care a amendat serios hotărârea trimisă de Guvern în Parlament privind Roşia Montană. În momentul în care social-democraţii au dorit să ascundă proiectul Roşia Montană sub forma unui nou document elaborat de Comisia specială, Iordache a avut rolul principal de elaborare a amendamentelor. După ce liberalii s-au opus vehement, atât proiectului venit de la Guvern, dar şi celui nou apărut în cadrul Comisiei, Florin Iordache a fost cel care a făcut următorul pas. A luat amendamentele din Comisie şi le-a introdus în legea minelor.
Amendamentele lui Iordache au fost respinse în Senat de liberali, dar discuţia s-a reluat la Camera Deputaţilor, unde legea minelor a picat doar pentru că nu a existat cvorumul necesar.
Social-democratul a făcut parte şi din Comisia de revizuire a Constituţiei.
Iordache a fost cel care s-a ocupat şi de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urmează să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. În cursul zilei de luni, Iordache a venit de mai multe ori la şedinţa Comisiei Juridice pentru a discuta cu preşedintele acesteia, Bogdan Ciucă.
Surse parlamentare au dezvăluit pentru gândul că, într-o altă sală aparţinând Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), Florin Iordache (PSD) şi Theodor Nicolescu (PNL) au discutat „la secret” despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal. În tot acest timp, în Comisia Juridică s-a dezbătut timp de mai multe ore legea lobby-ului.
Cu toate că are obligaţia să prezinte pe site-ul instituţiei, Rapoartele asupra proiectele dezbătute, Comisia Juridică nu a publicat nici Raportul asupra modificărilor aduse Codului Penal şi nici cel pentru proiectul de lege asupra amnistiei şi graţierii. Preşedintele Comisiei Juridice Bogdan Ciucă susţine că aceste rapoarte au fost trimise către departamentul IT, dar acesta nu le-a publicat pe site-ul instituţiei.
În această vară, social-democratul Florin Iordache s-a pronunţat şi pentru modificarea legii ANI.
Filmul zilei de luni
Social-democraţii aveau pregătite de două săptămâni trei mutări importante: modificări la Codul Penal, raport favorabil pentru legea amnistierii şi graţierii, legea lobby-ului. Misiunea i-a revenit lui Florin Iordache, care a coordonat „din umbră” întreaga şedinţă a Comisiei Juridice.
Timp de mai multe ore, începând cu orele 18, deputaţii jurişti au discutat legea lobby-ului. Cu câteva minute înaintea orelor 22, şedinţa se încheie şi legea lobby-ului primeşte raport favorabil. Preşedintele Comisiei dă declaraţii pe marginea acestui subiect. După ce acesta părăseşte sala, o femeie de serviciu le cere jurnaliştilor să părăsească sala „deoarece programul s-a încheiat de la ora 21.30” şi „pierde maşina spre casă”. Femeia de serviciu stinge luminile, iar jurnaliştii sunt daţi afară din sală. În acel moment, niciun deputat jurist nu se mai afla în sală, cei şase – şapte deputaţi care au participat la şedinţă fiind plecaţi demult din sală.
Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat că şedinţa a avut loc după plecarea presei, deoarece deputaţii jurişti nu au mai dorit să vină a doua zi de dimineaţă la ora opt la şedinţă. Potrivit declaraţiilor lui Ciucă, s-a convocat ad-hoc o nouă şedinţă la care participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare. Dacă la cele cinci ore de şedinţă au fost doar 6 – 7 parlamentari prezenţi, potrivit documentelor Comisiei la şedinţa nocturnă au participat 24 de deputaţi. Presa nu a fost informată despre această nouă şedinţă.
Surse parlamentare au declarat pentru gândul că modificările la Codul Penal şi aprobarea raportului privind proiectul de lege referitor la graţiere şi amnistiere s-au realizat într-o altă sală a Parlamentului, unde au fost prezenţi Bogdan Ciucă, Florin Iordache şi Cătălin Teodorescu, în timp ce la Comisia Juridică se discuta legea lobby-ului.
A doua zi, marţi, 10 decembrie, toate aceste proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor. Din cauza opoziţiei liberalilor, care nu au dorit să voteze proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea, acesta a fost scos rapid de pe ordinea de zi. În schimb, modificările la Codul Penal au primit votul deputaţilor.
Un alt amendament marca Iordache
Deputatul PSD Florin Iordache a propus în această primăvară modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.
Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.
La momentul respectiv, SRI a precizat că amendamentul în cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.
Iordache: Discut frecvent cu domnul Ciucă
Deputatul PSD, Florin Iordache, a declarat pentru gândul că „discută frecvent” cu preşedintele Comisiei Juridice pe diferite proiecte legislative.
„Eu discut frecvent cu domnul Ciucă, nu am discutat punctual pe acest subiect. Am avut discuţii, dacă eu discut cu dumneavoastră înseamnă că discutăm despre asta, eu am întâlniri frecvent cu domnul Ciucă. Am vorbit cu domnul Ciucă luni despre multe proiecte, chestiuni pe care le avem împreună. Am discutat de foarte multe ori cu domnul Ciucă, dar asta nu înseamnă că este ceva deosebit”, a spus pentru gândul Iordache.
El a negat faptul că într-o altă sală a Comisiei Juridice a discutat despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal.
„Nu am fost responsabil din partea PSD să urmăresc aceste modificări, acestea sunt poveşti. Sunt fabulaţii, haideţi să discutăm punctual”, a spus Iordache.
Ciucă : Ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă
Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), neagă orice discuţie pe acest subiect cu social-democratul Florin Iordache, susţinând că şedinţa Comisiei Juridice în care s-au adus modificări Codului Penal a avut loc în cea de-a doua sală a Comisiei, iar la ea au participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare.
„Şedinţa a avut loc după ce s-a terminat şedinţa care a avut ca dezbatere legea lobby-ului. Nu ştiu dacă după ora 22, dar destul de târziu. Nu ştiu, nu am stat cu ochii pe ceas. Şedinţa nu a avut loc în aceeaşi sală, ci în cea de-a doua sală a Comisiei juridice. Comisia are două săli. Au participat toate grupurile parlamentare, toţi au votat, PNL a votat cu patru parlamentari împotrivă”, a declarat pentru gândul Ciucă.
Conservatorul a spus că în timpul discuţiilor pe legea lobby-ului nu a părăsit sala pentru a discuta despre modificările la Codul Penal.
„Eu conduceam şedinţa cu legea lobby-ului, deci informaţia este ciudată că am avut o şedinţă în altă sală. Nu aveam cum să fiu în altă sală. În timpul dezbaterilor pe legea lobby-ului am părăsit doar sala un minut, am stat doar în sală pe tot parcursul legii lobby-ului. Am discutat în cadrul şedinţei cu toţi parlamentarii, nu a existat o şedinţă discretă, separată, restrânsă de negociere. A fost o dezbatere cu toate grupurile parlamentare”, a precizat Ciucă.
Preşedintele Comisiei susţine că există o stenogramă a celei de a doua şedinţe, dar că ea nu a fost şi înregistrată video, deoarece sala nu permite acest lucru.
„Nu anunţăm presa în mod special despre nicio şedinţă. Săptămâna de buget a schimbat programul Camerei, motiv pentru care nu am putut vota cu o săptămână înainte ordinea de zi aşa cum se procedează de regulă. Dacă vreţi neapărat să găsim ceva extraordinar, putem să ne imaginăm că în fiecare zi se întâmplă lucruri extraordinare în Parlament. Nu cred că cineva şi-a imaginat că un subiect ca amnistia poate să treacă fără să ştie nimeni. De aceea toate speculaţiile care vizează un program diferit, dar care s-a datorat legii bugetului nu sunt tocmai corespunzătoare realităţii. Este adevărat dacă vreţi, ca o observaţie personală, ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă şi probabil aceste speculaţii nu ar mai fi existat”, a adăugat Ciucă.
El a spus că se poate reveni asupra legii, dacă preşedintele o trimite la reexaminare.
„Modificările la Codul Penal, strict dacă vorbim, la Cod nu afectează cu nimic imaginea Parlamentului, imaginea o afectează comentariile în jurul acestor modificări”, a conchis Bogdan Ciucă.
Nicolescu: M-am întâlnit doar pe culoar cu Florin Iordache
Liberalul Theodor Nicolescu susţine că s-a întâlnit cu social-democratul Florin Iordache doar pe holuri şi că nu a participat la şedinţa Comisiei Juridice în perioada în care s-au adoptat modificările la Codul Penal sau s-a dat raport favorabil pentru legea amnistiei şi graţierii.
„Am participat la începutul şedinţei, după care am plecat la comisia de agricultură, unde aveam un amendament şi am coborât la comisia juridică atunci când se discuta legea lobby-ului. Nu am fost la şedinţa după ora 22. Dacă vă uitaţi pe raportul de la amnistie şi graţiere vedeţi că nu am votat, deci nu am participat la acel raport. Nu ştiu când au fost discutate. Nu am avut o întâlnire cu domnii Ciucă şi Iordache, cu domnul Iordache m-am întâlnit întâmplător pe culoare, iar domnul Ciucă prezida şedinţa pe legea lobby-ului”, a declarat pentru gândul Nicolescu.
Deputatul PNL a precizat că nu poate confirma sau infirma dacă şedinţa Comisiei Juridice a mai avut loc după orele 22, deoarece nu a participat la ea.
Articol publicat de Gandul.info
Bejegyezte: dátum:

Cine va fi noul ministru al Culturii?

Redactia | joi, 12 decembrie 2013
Dupa demisia lui Daniel Barbu de la Ministerul Culturii, PNL i-a in calcul doua nume pentru postul de ministru: Vlad Nistor si Gigel Stirbu.
Vlad Nistor este deputat PNL la primul mandat si presedintele Senatului Universitatii Bucuresti. In trecut a realizat mai multe serii de emisuni la Realitatea TV si a fost Directorul Institutului diplomatic Roman.
Gigel Stirbu este la al doilea mandat in Parlamentul Romaniei si conduce Comisia de cultura din Camera Deputatilor. Recent a facut parte din Comisia comuna pentru “Legea Rosia Montana”, iar in primul mandat de deputat a fost presedintele Comisiei permanente comune pentru relatia cu Unescu. Intre anii 2007-2008 a fost secretar de stat in Ministerul Culturii sub conducerea lui Adrian Iorgulescu.

Daniel Barbu si-a dat demisia din functia de ministrul al Culturii
C. I. | joi, 12 decembrie 2013 
Ministrul Culturii Daniel Barbu i-a inaintat, joi, premierului Victor Ponta demisia din functia pe care o detine in Guvern.
Barbu a demisionat in urma scandalului public creat de declaratia sa conform careia bugetul pentru bolnavii de SIDA e prea mare comparativ cu bugetul Culturii.
Presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului Victor Ponta, miercuri, intr-o emisiune tv, sa-l demita imediat pe ministrul Culturii Daniel Barbu, chiar de la Johannesburg, aratand ca acesta nu poate demisiona pentru ca “este un om cu handicap sufletesc”.
“Unui om care spune asa ceva nu poti sa-i pretinzi sa-si dea demisia, pentru ca el este cu handicap sufletesc. Un astfel de om, ca-i politician, ca-i om simplu, este un om care are handicap sufletesc, deci nu te poti astepta la un astfel de individ sa aiba responsabilitatea gestului demisiei. Dar premierul trebuia sa il demita imediat”, a spus seful statului, intr-o emisiune tv.
Bejegyezte: dátum:

Pungești, România: Oamenii se opun Chevron și jandarmilor

UVT | joi, 12 decembrie 2013
Pungești este unul dintre cele mai sărace sate din România, dar localnicii se opun gigantului american Chevron de aproape 4 luni. Aceștia înfruntă statul român şi brutalitatea extremă din partea jandarmeriei, în spatele cărora se află generalul de armată american Wesley Clark.
Nebunia începe cu blocajul militar
Nebunia a început pe 2 decembrie- la o zi dupa ce România a sărbătorit Ziua Națională- când Guvernul a impus blocaj mijlitar împotriva satului. Jandarmeria a început să abuzeze oameni, chiar și copii.
Oameni din toată țara au decis să meargă sâmbătă la Pungești pentru a-i susține pe localnici. Am sosit la sfârșitul zilei de vineri și am reușit să ajungem în siguranță la gazda noastră- o doamnă din satul în care au stat și prietenii noștri cand au mai fost în Pungești.
Dimineața devreme am mers la tabăra de lângă locaţia activităţiilor companiei Chevron, unde un fermier local a oferit terenul activiștilor. Oamenii strigau „Chevron go home!”, „Guvernul a vândut țara!”, „Jandarmeria apară hoții!”, „România- stat polițienesc!”
Bătrânii au fost bruscați și abuzați pentru că le strigau jandarmilor „Să vă fie rușine, ar trebui să ne apărați, acesta este pământul și viața noastră!”. O ambulanță a fost chemată pentru că un sătean în vârstă a fost bătut și unui băiat de 25 de ani i-au fost rupte coastele. Polițiștii l-au lovit cu pulanele, iar când era la pământ şi cu picioarele. În scurt timp, jandarmeria a început să aresteze oameni fără a indica un motiv sau vreo lege în virtutea căreia fac asta.
Dărâmarea gardurilor
În încercarea de a împiedica fracturarea hidraulică și de a-și păstra accesul la propriile terenuri, țăranii și activiștii au dărâmat gardurile ce înconjurau aproximativ 10 000 de hectare de pământ, unde Chevron deja începuse explorarea gazelor de șist. Câțiva dintre jandarmi au ajutat chiar la dărâmarea gardului!
După acestea, majoritatea liderilor activiștilor au fost arestați, din nou fără a fi indicat niciun motiv sau explicație. A fost incredibil pentru noi să-i vedem arestați fără motiv sau, pe unii dintre ei, doar pentru apărarea bătrânilor care erau bruscați sau bătuți.
Mai târziu, furioși, unii oameni au aruncat pietre către echipamentul Chevron, iar paznicii au ripostat în același mod.
Apoi, jandarmii au început să percheziționeze manifestanții, spunând că purtăm arme și, de asemenea, au percheziționat și corturile din tabără. Presa nu a avut acces acolo, dar un reporter al Russia Today a reușit să filmeze și să difuzeze abuzurile la TV.
În vreme ce conflictul continua, Chevron a declarat în presă că vor înceta activitățiile din nou. Apoi, au înaintat o plângere împotriva săteniilor pentru distrugerea gardurilor. În ziua următoare, au anunțat că își reiau activitățiile.
Răpiți, arestați, amendați, bătuți
Trei adolescenți localnici care își duceau animalele să pască pe pășunea satului au fost răpiți de jandarmerie duminică dimineață și duși la secția de poliție din Vaslui. Toți sunt minori. De asemenea, un număr mare de activiști au fost arestați și duși la aceeași secție de poliție, unde au fost ținuți timp de 5 ore fără ajutor medical.
Șapte inși au fost amendați și vor fi obligați să plătească între 500 și 5000 de lei pentru a refuza să urmeze ordinele forţelor de ordine. Aceste amenzi sunt uriașe: 500 de lei reprezintă pensia pe o lună pentru mulți dintre acești oameni. Toți ne așteptăm să primim amenzi prin poștă, dar știm că putem face apel deoarece acestea nu sunt date conform niciunei legi.
Seara, unii dintre activiști s-au retras la corturile pe care jandarmii nu au reușit să le dărâme. Sătenii au fugit la casele lor, urmăriți de poliție, care a blocat iarăşi accesul în și din sat.
Când a venit noaptea, jandarmii au dezlănțuit teroarea împotriva satului. Au distrus corturile activiștilor sub pretextul că erau murdare. Un blocaj a fost impus din nou întregii comune Pungești de trupele statului.
Noaptea, jandarmii pândesc
Jandarmii au descins în casele oamenilor, lovindu-i, amenințându-i și luându-i din paturi pentru a-i duce la secția de poliție. O parte din săteni au fost amendați pentru că au permis „ilegal” activiștilor să doarmă în casele lor pe timpul nopții. Oamenii s-au ascuns pe întuneric în propriile locuinție, temându-se să nu fie atacați. În satul Armășoaia din apropiere, 20 de persoane au fost prinse de golanii statului în magazinul local. Aceștia stăteau acolo pentru a se feri de frig, dar au fost brutal arestați de jandarmi.
În jurul orei 7:30 dimineața, prietenii noștri au mers la magazinul din sat pentru a face cumpărături. Brusc, mai jos pe drum a apărut o dubă de poliție din care au coborât 10 mascați. Au fugit către prietenii noștri și au început să îi lovească.
Au bătut bărbați și femei, localnici și vizitatori. Au prins câteva persoane și le-au aruncat în dubă. Cineva a aruncat o piatră către mașina lor. Un băiat a scos telefonul să filmeze întâmplările. Jandarmii l-au atacat și i-au strigat că dacă îi filmează, vor confisca telefoanele.
Jandarmeria a venit în sat la căderea nopții să aresteze protestatarii pe care nu i-au putut prinde la locația Chevron în timpul zilei. Nimeni nu era în siguranță, nici măcar jurnaliștii- au arestat chiar şi un faimos jurnalist, Oreste Teodorescu. Niște oameni au sunat la Urgențe pentru a chema ajutoare, dar poliția locală a răspuns că nu îi poate ajuta.
Protestele se mută la București
Ziua următoare, majoritatea dintre noi am descis să mergem să protestăm la București, unde au urmat aceleași abuzuri făcute de forțele de ordine. În fiecare zi au încălcat Constituția și au uitat de dreptul nostru la libertate într-o țară democratică.
Sătenii continuă să lupte pentru a-și salva pământul și resursele de apă. Aceştia sunt oameni foarte săraci care au trăit acolo toată viața, ca și părinții și bunicii lor. Aceștia trebuie să lucreze terenul pentru a supraviețui, așadar pământul și apa sunt foarte importante pentru ei.
Nimeni nu i-a întrebat dacă vor ca Chevron să facă abuz de pământurile lor și să îi otrăvească pe ei și copiii lor. Guvernul le ignoră temerea că fracturarea hidraulică va distruge apele și totul în jur.
Viețile oamenilor sunt puse în balanță cu profiturile uriașe și puterea militară. Într-o tabără este agresiunea, în alta auto-apărarea. Statul român, căruia îi place să pară naționalist și plin de valori religioase și patriotice, ajută, de fapt, uriașa corporație Chevron.
Guvernul român a dat ilegal companiei Chevron 10 000 de hectare de teren în Pungești pentru a începe exploatare gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Guvernul a oferit companiei Chevron drepturile de a explora gazele de șist în încă trei locații aflate în sud-estul țării, în județul Constanța: Vama Veche, Adamclisi și Costinești.
Guvernul corupt
Înainte de alegerile din 2012, actualul Prim-ministru, Victor Ponta, s-a opus acestor afaceri. Acesta l-a acuzat pe fostul Premier, Mihai Răzvan Ungureanu- fostul șef al unui serviciu secret- de încheierea unei afaceri misterioase și a promis să se opună acesteia.
Dar, odata ajuns Prim-ministru, Ponta și-a exprimat brusc susținerea pentru Chevron și le-a dat undă verde să înceapă exploatare. Credem că omul din spatele acestei schimbări este fostul general militar american, Wesley Clark, prezentat drept un „excelent economist”, care este noul consilier pe probleme de strategii economice al lui Ponta.
După ce jandarmeria a impus blocaje militare împotriva oamenilor din Pungești în urma opoziției acestora, Primul-ministru român a felicitat brutalitatea poliției ce i-a bătut pe protestatari: „Felicit forțele de ordine pentru acțiunile lor la Pungești”. În vreme ce tensiunile escalează pe zi ce trece, localnicii sunt hotărâți să se opună companiei Chevron, Guvernului și jandarmeriei.
Continuăm lupta!
În altă parte, primarul județului Oradea din nord-vestul României a refuzat o cerere a unei companii ungurești subcontractată Gazprom-ului rusesc de a începe explorarea gazelor de șist. Presa locală a felicitat refuzul primarului menit a le apăra resursele de apă.
Sătenii din județul Sibiu, oraşul meu natal, situat în centrul țării, au oprit operațiuni similare desfășurate de o companie românească. Opozanții au luat echipamentul companiei și i-au alungat pe repreyentanţii acesteia de pe pământurile lor, în ciuda atacurilor și amenințărilor poliției.
Cu toții știm dezastrul ecologic cauzat de Chevron în Ecuador și noi, românii, trebuie să împiedicăm un astfel de lucru în țara noastră. În locuri ca Pungești depindem de pământul nostru, de pădurile, pajiștile, câmpurile, izvoarele, fântânile și animalele noastre- ele sunt tot ce avem. Nu avem salarii sau investiții financiare. De aceea, trebuie să ne luptăm cu Chevron, pentru că suntem conștienți că înfrângerea noastră va avea ca efect distrugerea zonei, iar și animalele noastre nu vom mai putea supraviețui.
De asemenea, știm că putem învinge numai dacă luptăm destul de tare. Senatul nostru a respins proiectul Roșia Montană din Transilvania pe 2 decembrie, după o luptă de 14 ani. Acolo voia compania Gabriel Resources să creeze cea mai mare mină de aur din Europa și să folosească cianură pentru a extrage aurul.
Dacă putem învinge la Roșia Montană, putem învinge și la Pugești.
Articol original de Alex Summerchild. Alex Summerchild este o apărătoare a mediului din România.
Traducere de UVT
Bejegyezte: dátum:

România e ţara în care guvernul supraimpozitează munca şi nu taxează barbutul

Vlad Petreanu | marți, 10 decembrie 2013
Guvernul Ponta e totalmente uluitor prin imbecilitatea de care dă dovadă. Îmi pare rău pentru cuvintele tari, dar nimic mai puţin nu se mai potriveşte acestei adunături de ageamii răuvoitori ajunși la Palatul Victoria. În cazul cabinetului dlui Ponta, înjurătura a devenit o reacţie rezonabilă.
Mediafax a obţinut un proiect de ordonanţă de urgenţă potrivit căruia”veniturile obţinute de către persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor şi cluburilor de poker nu vor mai fi impozitate de Guvern, cu argumentul că autorităţile nu pot afla câştigul acestora.”
Ceva mai idiot nu mi-aş fi imaginat că poate ieşi din capetele seci ale guvernanţilor.
Păi toate păcănelele astea, care au împânzit oraşele şi satele patriei, sunt electronice şi înregistrează precis câştigurile oferite – că altfel n-ar fi o afacere, pentru numele lui Dumnezeu! Să scuteşti de taxare o activitate înregistrată pe computer, sub motivul că “nu se poate determina câştigul” este ceva de domeniul bancurilor cu proşti.
Şi toată povestea asta se petrece în ţara în care munca cinstită este impozitată cu aproape 80% şi în care guvernul a ajuns să taxeze stâlpii şi metrii de cablu ca să mai stoarcă un ban de la cei care încă mai produc ceva.
Întrebat ce-i cu ordonanţa asta de urgenţă, Ponta a declarat că nu ştie nimic despre ea. Sigur că da. A mai minţit în acest mod de nenumărate alte ori. Nu-l mai credem.
Cred că a venit momentul să declarăm război cuiva serios, care să ne ocupe şi să ne administreze ca pe o colonie de sălbatici incapabili să se auto-guverneze. Ultima noastră şansă.
Cred că şi bulgarii sunt buni, la cât de rău am ajuns.
Sursa: petreanu.ro
Bejegyezte: dátum:

Nu mai injurati jandarmii! Erau JANDARMERITE!

Cristina Pinzaru | marți, 3 decembrie 2013 
Imaginile cu femeia de la Pungesti luata pe sus de Jandarmerie, in ciuda faptului ca spunea ca va merge singura, sunt intr-adevar socante. Ca si ideea de a ataca cu brutalitate si o forta disproportionata, in zorii zilei, o mana de tarani neajutorati.
Lasand impactul emotional de-o parte si privind din nou imaginile la rece pot intelege ca jandarmii au actionat la ordin. Si cum se spune in armata “ordinul se executa, nu se discuta”. Intorcandu-ne cu 24 de ani in timp, in Decembrie ‘89 au fost si militari care au refuzat sa execute ordinele impotriva propriilor frati. Astazi la Pungesti, jandarmii executa ordinele orbeste in folosul unei companii private, in ciuda juramantului de credinta pe care l-au depus. “Jur sa-mi apar tara” nu prea mai are valoare cand tara e calcata in picioare nu numai de excavatoare ci si cu ajutorul bocancilor grei din cazarmamentul din dotare.
Mai toata lumea a trecut macar odata printr-un aeroport sau o zona securizata unde esti supus unui control. Autoritatile au personal specializat in functie de sexe, pentru a nu fi acuzate de abuzuri sexuale.
Socant nu este ca la Pungesti jandarmii au avut grija sa respecte ordinele si regulamentul: ci ca femeile s-au ocupat de femei.


Ma intreb daca aceste jandarmerite zeloase au mame, surori sau fiice acasa. Daca le-ar fi tratat la fel la ordin. Sau cum s-ar fi simtit chiar ele daca ar fi fost in locul femeii pe care o tarau, fara urma de compasiune, intr-o situatie similara.
Jandarmeria unisex a devenit robotizata, iar scuzele ca membrii institutiei au si ei familii acasa si guri de hranit nu mai au nicio valoare cand umanitatea inceteaza sa mai fie un reper.
Bejegyezte: dátum:

Ziua cea mai neagră a luptei anticorupţie

Ondine Ghergut | miercuri, 11 decembrie 2013
Pe motiv că nu sunt funcţionari publici, parlamentarii au modificat Codul Penal astfel încât să nu mai poată fi anchetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru o serie de infracţiuni grave cum ar fi abuzul în serviciu, conflictul de interese, primirea de foloase necuvenite, falsul şi uzul de fals, trafic de influenţă şi nici să nu mai poată fi verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru incompatibilitate sau conflict de interese.
Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a lucrat, pe ascuns, în noaptea de luni spre marţi atât la modificările Noului Cod Penal, cât şi la modificarea proiectului Legii amnistiei şi graţierii.
Potrivit proiectului legii amnistiei şi graţierii, ar urma să fie salvaţi de puşcărie cei anchetaţi sau condamnaţi deja pentru diverse fapte penale pedepsite.
Amnistia îi salvează în special pe politicieni de dosare penale aflate în anchetă sau în faza judecăţii în care sunt incriminaţi pentru fapte penale pedepsite cu până la 6 ani închisoare , iar pentru graţiere îi salvează în special pe politicienii condamnaţi deja cu pedepse până la 7 ani închisoare.
Proiectul Legii amnistierii şi a graţierii nu a mai fost votat în Camera Deputaţilor ( cameră decizională) din cauza scandalului declanşat în jurul parlamentarilor care scapă de puşcărie sau de dosare penale. Între aceştia figurează Adrian Năstase (DOSARUL Zambaccian II) , Dan Voiculescu (dosarele ICA şi şantajul Antenelor), Cătălin Voicu, Dan Pasat, Traian Decebal Remeş, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, mulţi alţii , între care şi Bogdan Ciucă, membru al Comisiei Juridice (cea care a făcut modificările), învinuit în dosarul imobiliar în care e implicat fostul deputat Mihail Boldea.
Dacă apar în Monitorul Oficial aceste două proiecte de modificări legislative – scoaterea aleşilor şi a profesiilor liberale din categoria funcţionarilor publici şi eliminarea anchetării acestora pentru conflict de interese, trafic de influenţă. alte infracţiuni de corupţie, precum şi modificările proiectului legii amnistiei şi graţierii – , parlamentarii, aleşii locali, poliţişti, magistraţi şi alte categorii de funcţionari, deja condamnaţi, părăsesc puşcăriile, iar celor anchetaţi sau aflaţi în stare de judecată li se închid automat dosarele.
Se poate spune că USL, majoritar în Parlament, a dat liber la corupţie. Proiectul legii amnistiei şi graţierii a fost iniţiat de parlamentarii Nicolae Păun (minoritatea rromă) şi Mădălin Voicu (PSD).
Cum şi-au propus parlamentarii să scape de dosarele penale
Iniţial, proiectul legii amnistiei şi graţierii, promovat de parlamentarii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, viza iertarea pedepselor de până la 4 ani închisoare. Membrii comisiei juridice au extins iertarea astfel: amnistierea faptelor penale care pot fi pedepsite cu până la 6 ani închisoare şi graţierea persoanelor condamnate definitiv cu până la 7 ani închisoare.
Amnistierea- înseamnă iertarea acelor învinuiţi sau inculpaţi care sunt anchetaţi sau judecaţi ( fără hotărâre judecătorească definitivă) pentru fapte penale ce pot fi pedepsite cu maximum 6 ani închisoare. Acestora li se închid automat dosarele penale, iar infracţiunile pentru care erau cercetaţi sau judecaţi NU sunt înscrise în cazierul judiciar. De asemenea, nu li se aplică nici pedepse complementare sau accesorii de genul că nu mai pot fi vota sau candida la alegeri pe o perioada de ani.
Graţierea funcţionează pentru cei condamnaţi deja definitiv până la maximum 7 ani închisoare.
Din dosarele de pe rolul instanţelor sau în cele în care s-au pronunţat deja condamnări definitive se observă că cei mai importanţi beneficiari ai legii amnistierii şi graţierii sunt cei acuzaţi sau condamnaţi pentru corupţie, mulţi parlamentari, aleşi locali, magistraţi, poliţişti, vameşi etc.
Deşi în proiectul legii amnistierii şi graţierii există o precizare potrivit căreia darea şi luarea de mită nu se iartă, există un principiu de drept care anulează acest articol din proiect şi anume: în penal se beneficiază de legea cea mai favorabilă, iar amnistierea şi graţierea sunt mai favorabile. În plus, instanţele au dat pedepse uşoare pentru corupţie de până la 7 ani închisoare. Cu alte cuvinte, vor scăpa de puşcărie aproape toţi cei condamnaţi până acum pentru corupţie.
Pe deasupra, darea de mită, şantajul, abuzul în serviciu, primirea de foloase necuvenite şi alte infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora ca falsul în declaraţiile de avere si interese ca si conflictul de interese sunt sancţionate cu pedepse mai mici de 6 ani, aşa că aceste infracţiuni se şterg automat din cazier.
Cine scapă de puşcărie şi cazier dacă legea amnistierii şi a graţierii va fi votată
Adrian Năstase, fost premier, condamnat la doi ani cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii” şi condamnat pentru şantajarea unui fost consul la trei ani cu suspendare de primă instanţă în dosarul „Zambaccian II”, scapă de această ultimă condamnare (care s-ar fi transformat în executare, fiind al doilea dosar de condamnare). Şantajul este pedepsit cu mai puţin de 6 ani închisoare. Dosarul se închide. De asemenea, condamnarea cu executare se graţiază.
Dan Voiculescu scapă de ambele dosare, atât de de dosarul ICA unde este acuzat de folosirea funcţiei politice pentru a obţine foloase şi unde prima instanţă de judecată la condamnat la 5 ani închisoare, precum şi de dosarul „Şantajul Antenelor”, unde a fost trimis în judecată pentru complicitate la şantaj.
Cătălin Voicu, fost senator PSD condamnat la 7 ani închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Gigi Becali, aflat în inchisoare pentru condamnare la 3 ani şi şase luni închisoare în dosarul schimburilor de terenuri cu MapN. El mai scapă de un dosar –sechestrarea celor care i-au furat maşina- dosar în care a fost condamnat cu suspendare, ca şi de dosarul „Valiza”.
Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, condamnat la 3 ani închisoare în dosarul în care a fost condamnat şi Becali.
Relu Fenechiu, parlamentar, condamnat la 5 ani închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.
Bogdan Ciucă, parlamentar PC, membru al comisiei care a făcut modificările, anchetat în dosarul fostului deputat Mihail Boldea.
Foştii parlamentari Monica Iacob Ridzi, Tudor chiuariu, Codruţ Sereş, Zsolt Nagy, Eugen Bădălan, Virgil Pop, Vasile Duţă, Emil Cutean şi mulţi alţii vor scăpa de dosare penale, de condamnări, iar cei aflaţi în detenţie vor fi eliberaţi.
Incă nu există o evaluare a numărului celor care vor ieşi din puşcărie, dar specialiştii apreciază ca ar fi de ordinul câtorva mii, majoritatea politicieni.
Motivele- paravan ale proiectului amnistierii şi graţierii invocate de parlamentarii USL sunt : condiţiile grele din puşcăriile româneşti şi condamnările CEDO pentru aceste condiţii „inumane”, scăderea pedepselor în noul Cod Penal şi armonizarea cu vechiul cod penal, cheltuielile de milioane de euro cu deţinuţii.
Modificările Codului Penal făcute de USL pe ascuns anulează lupta anticorupţie.
Citeşte şi: Antonescu: Parlamentarii nu au superimunitate
Cea mai brutală modificare este restrângerea infracţiunii de conflict de interese care NU se mai aplică parlamentarilor, miniştrilor, aleşilor locali-primari, consilieri locali, judeţeni, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene- şi al şefilor de instituţii ca regiile autonome, societăţile comerciale la care statul are pachete majoritare sau profesiile liberale ca avocaţi, notari , executori, experţi, care NU au carte de muncă. Aceştia NU mai sunt consideraţi funcţionari publici şi nu pot fi cercetaţi.
Cu alte cuvinte, se goleşte de conţinut Agenţia Naţională de Integritate, care NU mai poate face investigaţii pentru conflicte de interese, cnu mai poate verifica emiterea de acte normative administrative , cum ar fi, spre exemplu, contractele încheiate de autorităţile locale alese sau ordinele de ministru .
Afectată este şi Direcţia Naţională Anticorupţie, care nu mai poate ancheta conflictul de interese, abuzul în serviciu, falsul, uzul de fals, nu mai poate ancheta emiterea unor acte nelegale de către aleşi. Nu mai poate ancheta nici ordinele miniştrilor ( spre exemplu în legătură cu achiziţiile publice), nici traficul de influenţă.
Citeşte şi: Legea anticorupţie NU se mai aplică parlamentarilor! Aceştia pot face trafic de influenţă cât vor, fără teama de a fi arestaţi
Prin aceste modificări ale Codului Penal se acordă protecţie pentru fapte penale aleşilor şi şefilor de instituţii care NU lucrează cu carte de muncă.
Un alt amendament la Codul Penal reduce termenul de prescripţie specială care poate înlătura răspunderea penală.
Culmile aberaţiei sunt prevederi care scapă de răspunderea penală pe aceia care fură din banii publici.
Spre exemplu, cei care fură 500.000 de euro, dacă sunt prinşi şi dacă returnează banii nu mai merg la puşcărie, ci primesc o amendă administrativă. Cei care sunt prinşi cu furtul a 100.000 de euro, dacă îi returnează NU PĂŢESC NIMIC!
In schimb, pentru jurnalişti ( tot profesie liberală) s-au reintrodus ca fapte penale pedepsite cu închisoarea insulta şi calomnia, precum si obligativitatea de a face proba verităţii celor scrise sau filmate .
Reacţii la iniţiativele Comisiei Juridice
# Europarlamentarul Monica Macovei: „Efectul proiectului privind graţierea şi amnistia şi al modificărilor aduse Codului penal privind infracţiunile economice, prin care poţi fura 100.000 de euro şi primeşti doar cu o menţiune în cazier. PSD şi PC fac orice să-şi salveze hoţii şi să poată fura mai departe din banii noştri”.
# Deputatul PDL Adrian Gurzău: "Acest proiect (n.r. amnistia şi graţierea) il face pe preafericitul Nastase să scape de toate dosarele penale, il absolvă. Aveţi majoritate, asumaţi-vă transparent această decizie, PDL nu votează."
# Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru: "Din punct de vedere al PNL, aceasta legea (n.r. amnistia) nu este oportună şi nu o vom vota", a susţinut Scutaru.
# Cristi Dănileţ, judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: „Este inoportună o lege a amnistierii şi graţierii, mai ales în situaţia în care România este monitorizată inclusiv pe anticorupţie de Comisia Europeană în cadrul MCV. Opinia mea este că se duce o luptă împortiva acţiunilor anticorupţie ale instituţiilor statului lăudate pentru eficienţa lor în condamnarea coruptiei în ultimele rapoarte de ţară”, a declarat Dănileţ.
Citeşte şi: CSM constată golirea de conţinut a luptei anticorupţie. Proiectele de lege afectează activitatea judecătorească
# Horia Georgescu, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (despre modificările la Codul penal):"Conflictul de interese pentru membrii parlamentului urmează sa fie dezincriminat. Parlamentarii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective si nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de Parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati. Se va crea o super-imunitate. Este o initiativa care daca va fi adoptata, da o lovitura grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene si NATO" scrie Georgescu pe Facebook.
În legătură cu proiectul legii amnistiei şi graţierii care anuleaza întreaga activitate ANI de până acum, Horia Georgescu a declarat pentru România Liberă că "ANI şi-a făcut datoria. A trimis Parchetului tot ce a descoperit legat de falsul în declaraţii şi conflictul de interese. Vom vedea reacţia Parchetului".
# Tiberiu Niţu, procurorul general al României a declarat pentru RL că : “proiectul legii amnistiei si gratierii este neinspirat şi inoportun".
CSM şi DNA consideră că modificările Codului Penal golesc de conţinut lupta anticorupţie şi că modificările legislative s-au făcut fără a se respecta procedurile care prevăd că orice proiect de lege care afectează activitatea judecătorească trebuie avizat de CSM.
Citeşte şi: Citeşte şi: Şeful ANI : Parlamentarii îşi construiesc super-imunitate
Băsescu: „USL continuă lovitura de stat“
Modificările aduse de Parlament Codului Penal, precum şi prevederile din Legea amnistiei sunt cu dedicaţie pentru clientela politică şi reprezintă zece ani de regres în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, a avertizat preşedintele Traian Băsescu.
„Politicienii se ridică din nou deasupra legii“, a apreciat şefului statului, subliniind că atât Legea amnistiei, cât şi modificările aduse Codului Penal nu au avut nici un fel de aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele a explicat că măsura reducerii la jumătate a perioadei de prescripţie este destinată demnitarilor care au procese în derulare şi că de ea vor beneficia şi alte persoane, dacă este vorba de un grup infracţional din care face parte şi un demnitar.
Citeşte şi: Băsescu: USL continuă lovitura de stat. Voi trimite modificările Codului Penal înapoi la Parlament
În ceea ce priveşte decizia ca preşedintele şi parlamentarii să nu mai fie asimilaţi funcţionarilor publici, Traian Băsescu atrage atenţia că aceştia nu vor mai putea fi astfel anchetaţi de DNA şi nici verificaţi de ANI.
„Când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie buticari“, a apreciat ironic şeful statului, adăugând că peste 30 de senatori şi deputaţi „ar răsufla uşuraţi“ dacă ar intra în vigoare modificările aduse Codului Penal.
„Astăzi, Parlamentul a greşit fundamental şi a compromis România“, a mai arătat şeful statului, atenţionând că raportul Comisiei Europene pe justiţie va fi „foarte prost“ în ceea ce priveşte Legislativul.
Preşedintele a mai precizat că va retrimite Parlamentului modificările aduse Codului Penal, iar în ultimă instanţă ar putea sesiza Curtea Constituţională. (Andreea Nicolae)
Bejegyezte: dátum:

Ciocniri între forțele de ordine și protestatari în Kiev

UVT | miercuri, 11 decembrie 2013
Protestele îndreptate împotriva actualilor guvernanți continuă în Kiev, Președintelui Viktor Ianukovici și Guvernului ucrainean fiindu-le cerută demisia. Manifestațiile, determinate de decizia conducerii statului de a se apropia de Rusia în detrimentul Uniunii Europene, au întâmpinat în această noapte represalii sub forma intervenției trupelor speciale.
Jandarmii au încercat, după miezul nopții, să preia controlul clădirii primăriei în care se află protestatari. Ca răspuns, manifestanții au format lanțuri umane în fața trupelor de intervenție și s-au apărat cu ajutorul jeturilor de apă. Opozanții Guvernului s-au adunat în jurul forțelor de ordine și au scandat slogane împotriva acțiunilor agresive.
Potrivit Kyiv Post, unii protestatari au fost bătuți cu pulanele în mod repetat. Catherine Ashton, reprezentantul UE delegat pentru a media criza politică din Ucraina, a declarat: “Observ cu tristețe că poliția folosește forța pentru a îndepărta oamenii pașnici din centrul Kievului. Autoritățiile nu aveau nevoie să acționeze sub adăpostul nopții, prin poliție, pentru a comunica cu societatea. Dialogul cu forțele politice și societatea prin folosirea argumentelor este întotdeauna mai bun decât argumentul forței”.
John Kerry, secretarul de stat al SUA, a spus că “Statele Unite ale Americii își exprimă dezgustul față de decizia autoritățiilor ucrainene de a îmtâmpina protestele pașnice din Piața Independenței a Kievului cu jandarmerie, buldozere și pulane, în loc de respect pentru drepturile democratice și umane.” 
Zilele trecute, forțele de ordine au descins în sediul partidului opozant Patria și au distrus computerele și echipamentul agenției media „Vechrny Visti”. În același timp, societatea civilă ucraineană a lansat un apel către SUA și UE prin care se cere blocarea conturilor bancare ale familiei Ianukovici, susținând că „regimul autoritar al președintelui Victor Ianukovici a fost susținut prin spălare de bani efectuat cu ajutorul unor companii off-shore și intermediari profesioniși”.
Bejegyezte: dátum:
Abonați-vă la: Postări (Atom)