2014-08-17

DNA „dezgroapă morţii” în judeţul lui Ponta

Autor: Gabriela Mladin | 00:10, 14.08.2014 

Dan Şova şi Dumitru Cristea, urmăriţi penal pentru a se ajunge la premier

Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut, ieri, cunoscut faptul că procurorii din această structură au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, şeful de campanie al lui Victor Ponta, şi fostul director general de la Complexul Energetic Turceni, Dumitru Cristea. Pentru fostul ministru, acuzaţiile sunt de complicitate la abuz în serviciu, în timp ce Cristea este anchetat pentru cinci infracţiuni de abuz în serviciu pentru contractele de consultanţă juridică încheiate cu firma de avocatură a lui Dan Şova. Faptele pentru care sunt cercetaţi s-ar fi petrecut în 2007, adică acum 7 ani, iar la vremea respectivă firma de avocatură „Şova şi asociaţii” a avut un contract de colaborare şi cu Victor Ponta. De fapt, acesta este numele care a declanşat, în acest moment, „trezirea” procurorilor.
Au trecut 7 ani de când Complexurile Energetice Turceni şi Rovinari au încheiat contracte de consultanţă juridică cu firma de avocatură a lui Dan Şova. De atunci şi până în 2011 nu a existat jurnalist care să nu fi dezbătut acest subiect pe toate televiziunile şi ziarele la care lucrau. Toţi se întrebau dacă afacerea este una legală. Răspunsul anchetatorilor a venit acum, cu doar două luni înainte de alegerile prezidenţiale. Evident, acesta a fost dat de instituţia condusă de Codruţa Kovesi şi fără niciun fel de legătură cu campania electorală.
Interesul poartă fes prezidenţial
Interesul unui astfel de dosar a apărut în momentul în care Victor Ponta a anunţat că vrea locul lui Traian Băsescu la Cotroceni, iar Dan Şova a devenit şeful campaniei liderului PSD. Abia, în acest moment, în opinia procurorilor anticorupţie s-au conturat faptele penale în care apare „agăţat” şi numele lui Ponta.
Ieri, DNA a anunţat ferm că Dan Şova şi fostul director al Complexului Turceni, Dumitru Cristea, sunt urmăriţi penal pentru fapte de corupţie, în legătură cu contractele de consultanţă juridică încheiate între „Şova şi asociaţii” şi Complexurile Energetice Turceni şi Rovinari. Tot procurorii au mai anunţat că „în cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane”. Iar din această comunicare nu e greu deloc să ghiceşti care persoane vor urma.

Dumitru Cristea, acuzat de 5 abuzuri

„În calitate de director general şi ordonator de credite al Complexului Energetic Turceni CET, suspectul Cristea Dumitru a încheiat cu SCA «Şova şi Asociaţii», la data de 23 iulie 2007, un contract de asistenţă juridică şi la data de 29 decembrie 2007, un act adiţional la acel contract, prin încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi a celor privind buna gestiune financiară, astfel încât SCA «Şova şi Asociaţii» a reprezentat CER în litigii de drept comun, conduită care a prejudiciat CET cu suma de 644.075,60 lei prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiţii, proporţional cu sumele plătite nelegal şi corelativ obţinerii de foloase necuvenite de către SCA «Şova şi Asociaţii», comunică DNA. Mai sunt reţinute alte patru fapte de încheiere de astfel de contracte, printre ele şi tranzacţia pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA şi cea privind un litigiu comercial cu Electrica. Prejudiciul cauzat Complexului Energetic Turceni prin aceste activităţi se ridică la suma de peste 71 milioane lei”, susţine DNA.
Pentru Şova, trei fapte penale

Pentru purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, procurorii DNA reţin că acesta ar fi insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică privitor la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA „Şova şi Asociaţii” şi, de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract. În acelaşi comunicat, procurorii mai reţin că „în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la data de 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari CER şi SCA «Şova şi Asociaţii»”. Pentru Şova, prejudiciul calculat de procurori pentru ambele complexuri se ridică la 3.455.754 de lei.
Băsescu „ştia” de acum 3 ani ce vor descoperi procurorii
Social-democratul Dan Şova a fost chemat ieri la DNA unde a declarat că Ponta nu are nicio legătură cu acest dosar: „Selecţia firmei a fost transparentă. Nu s-a pus problema unei presiuni politice. Procurorii vor să înţeleagă cum s-au încheiat aceste trei contracte pentru că exista un contract-cadru. E o practică obişnuită încheierea unor astfel de dosare. Nu s-a pomenit numele lui Victor Ponta”.
Legătura pe care se merge este că premierul a fost senior partner la firma de avocatură a lui Dan Şova chiar în perioada derulării unor contracte cu Turceni şi Rovinari. În 21 iunie 2011, la întâlnirea de la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu i-a spus liderului PSD, Victor Ponta, că l-ar putea întreba despre banii de la Mintia şi Rovinari. „Am o rugăminte. Încerc să nu fiu ironic şi să vă întreb de banii de pe la Mintia sau Rovinari”, a spus Băsescu, Ponta răspunzând că poate să-l întrebe orice. „Pot să răspund la toate întrebările”, a adăugat preşedintele PSD.
Şova: „Am adus beneficii companiilor”
Potrivit lui Şova, firma sa de avocatură a reuşit reducerea cu 6 milioane de euro a unei datorii de 821 miliarde lei pe care Rovinari o avea la ICM, beneficiul total, prin eşalonarea pe cinci ani şi neplata de dobânzi şi penalităţi, fiind de 8 milioane euro. La Turceni, complexul a obţinut un beneficiu de cinci milioane euro, prin negocierea unei creanţe, precum şi recuperarea unei datorii de 12 milioane de euro de la Termoelectrica.
El a mai afirmat că onorariul perceput în cele două contracte era de 40 euro pe oră, în timp ce, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Rovinari şi Turceni au încheiat în 2009 şi 2010 contracte de asistenţă juridică la 180 euro/oră, una dintre firmele respective aparţinând fostului preşedinte PNL Valeriu Stoica.
Senatorul PSD a mai afirmat că a solicitat celor două complexuri să îi precizeze dacă au existat controale financiare ANAF, răspunsul fiind negativ.
Bejegyezte: dátum:

Grajdul "inteligent" al lui Franc are senzori pentru vant, pentru ploaie si pentru temperatura

Claudiu Franc a construit la Seini, Maramures, un grajd gandit de el in cele mai mici detalii. Mai intai, s-a documentat in America, Ungaria, Cehia, Olanda, Austria, apoi a ridicat un grajd perfect aerisit si luminat, unde poti sa citesti ziarul la o cafea. A accesat un proiect SAPARD. Cheltuielile totale s-au ridicat la 3 milioane de euro. 
"Toata partea de tehnologie am conceput-o singur, spune Claudiu Franc. Dupa 2001, cand am cumparat societatea, aveam miliarde de lei datorii. Pana in 2007, am platit toate datoriile ca sa pot accesa banii. Am umblat prin Europa si am vazut multe ferme. In Ungaria, am gasit cele mai mari ferme bine organizate de 200-300 de vaci. Apoi am fost in statul Wisconsin, SUA. Asa am cunoscut firma Boumatic de unde am luat sala de muls. 
Am vazut cat de simple sunt constructiile americanilor. Ei stiu ca fiecare etapa tehnologica nu poate dura mai mult de 20-30 de ani. Daca in 1990 s-a terminat modernizarea grajdurilor IAS, cu zid de beton, cu alee centrala, cu iesle, pat de caramida si racleti, in 2008, am spart toata ferma si am aplicat tehnologia noua. Fara pereti. Am preferat un sincretism de tehnologie americana si tehnologie europeana. Are foarte multe elemente gandite de mine.". 
Rentabilizarea adapostului pentru vaci cu lapte 
In 2009, cand a terminat investitia, a venit ministrul Ilie Sirbu. A venit si Gheorghe Neata, de la ANARZ, cu el. Nu seamana cu grajdurile romanesti, au constatat ei. 
Este un grajd deschis cu pereti din cortina, care trebuie sa opreasca vantul si ploaia. Claudiu Franc a participat la foarte multe cursuri cu specialisti in domeniul constructiilor, inainte de a incepe. A invatat cum poate fi rentabilizat un grajd pentru vacile cu lapte. 
Peretele grajdului are 4,5 m inaltime pana la stresina. Daca nu ajungi la aceasta inaltime, atunci ai obligatoriu nevoie de tabla izolata pentru ca, pana la 1,6 - 2 m, functioneaza efectul reflectorizant al caldurii sau al gerului de la tabla. 
"Cand se incalzeste tabla, vara, pana la 2 metri e foarte cald. Mai jos, nu coboara. Animalul, cand sta in picioare, ajunge la cel mult 2 metri inaltime. Rezulta o protectie de jumatate de metru pentru confortul animalului. Daca nu am aceasta inaltime, trebuie sa pun termoizolant. Tabla simpla este in jur de 6 euro metrul patrat, iar cealalta cu trei straturi costa 26 de euro. Putem calcula cat economisim daca facem grajdul la aceasta inaltime", explica fermierul. 
A respectat un principiu foarte clar: cantitatea de aer care intra in adapost, cand sunt trase toate perdelele, trebuie sa fie egala cu cantitatea care iese. Suma inaltimilor de la lemn pana sus, de o parte si de alta, este egala cu mijlocul grajdului. 
Sub 7 metri inaltime nu se poate face ventilatie 
Stalpii noi sunt din tabla ambutisata, usoara, nu profile laminate, grele, care sa incarce scheletul. Rezulta o incarcatura de maxim 8 kg pe metru patrat. Suruburi au fost mai multe. Nu trebuie o constructie pentru 100 de ani pentru ca, in 20 de ani, trebuie sa schimbi tehnologia. 
Prelatele sunt actionate automat in partea de jos. Partea de sus se ridica in decembrie si se coboara in februarie. Prelata are senzor de vant, senzor de ploaie si de temperatura. La 10°C, se inchide singura. Cand bate ploaia, prelata se ridica atat cat sa nu intre apa in grajd. Daca se starneste vantul, prelata se ridica numai in partea de unde bate vantul. Cealalta parte ramane deschisa. 
Este un sistem din Wisconsin, de constructie germana. Si de aceea, inaltimea la coama este de 11,5 metri. Distanta pana acolo este dublul distantei pana la streasina. 
Fermierul are si... lipsuri. "Eu nu trebuia sa pun cupolina la coama. Trebuia sa pun tabla care se intoarce perfect vertical la 90 de grade cand bate vantul la nivelul acoperisului, curentul se loveste de tabla si aspira aerul viciat din adapost". 
Sistemul de adapat: apa nu ingheata niciodata 
Sistemul de adapat l-a adus tot din SUA. "Toate fermele au sisteme contra inghetului: rezistente pentru incalzire. Vaca bea apa iarna la 20°C. Chiar daca afara ar fi minus 30 de grade. Scot apa din pamant la 12°C. Am un turn, castel de apa si pompe care duc apa la vaci. In sala de muls, laptele ajunge la 38-39°C. Am un schimbator de caldura cu laptele. Trec apa prin sistem pana ajunge la 20°C. Se raceste laptele si fac economie de energie. Toata apa incalzita - 2 litri de apa racesc 1 litru de lapte - o depozitez intr-un bazin subteran de 50 de metri cubi. De acolo, functioneaza sistemul de recirculare. In mijlocul adapatorii, am o teava care intra si iese. Pe timpul iernii, functioneaza mereu recircuitarea. Apa calda trece prin adapatoare, incalzeste apa de baut pentru vaci si se duce inapoi si se incalzeste in pamant. Niciodata apa nu ingheata la mine. Vara este inchisa. Tehnolog am fost tot eu. Am stat langa proiectant si el a facut exact ce i-am spus eu". 
Doctorul Franc a invatat temeinic lectia si o poate transmite oricarui fermier interesat. El stie ca vaca traieste prin microflora, prin acei infuzori ruminali. Ei se inhiba cand temperatura scade sub 20 de grade Celsius. Vaca bea 60 de litri de apa. "Puneti un cazan de 60 l pe aragaz cu apa la 12-14 grade si veti vedea ce energie consumati ca sa urcati la 20 de grade. Nu se mai blocheaza infuzorii si vaca lucreaza in sistem continuu. Acea perioada moarta de 10-20 de minute pana se incalzeste toata apa din stomac inseamna pierdere. Nu fermierii trebuie sa stie aceste lucruri. Noi nu avem tehnologi. S-au facut grajduri de vaci pe SAPARD, la care s-au pus geamuri termopan in 2008-2010. Numai in Maramures sunt vreo 7 grajduri cu termopane pentru bovine de carne. Asa spuneau marii nostri specialisti". 
Vacile dorm pe saltele 
Cusetele au saltele continue. Un sistem german. Sub saltelele matlasate, este un fel de mocheta. Se vad dungile ca la plapuma. Este foarte moale si confortabila. Animalul trebuie sa faca diferenta de confort intre locul de odihna si restul grajdului. Altfel, se culca in mizerie. Se reazema cu picioarele pe margine ca pe o perna. Cusetele exterioare au 2,80 m lungime si 1,10 m latime. Nu provoaca prolapsuri. Separatorul este foarte important. Nu trebuie sa se loveasca de el. 
Sistemul de evacuare a dejectiilor 
Grajdul are 436 de locuri efective. Consumurile au scazut radical. Inainte de 1990, avea o putere instalata de 9 kW pentru sistemul de dejectii. Acum are nevoie doar de 2 motoare de 1,2 kW, la un efectiv de patru ori mai mare. 
Plugurile de curatare se comanda automat, la viteza foarte mica, sa nu loveasca animalele. Omul doar supravegheaza. Dejectiile se aduna la mijlocul grajdului. Plugurile pleaca deci singure, o data la trei ore. Sunt sinergice doua cate doua. Doua vin si doua pleaca. Animalele s-au obisnuit. 
Are un bazin de 70 mc; trebuie sa acopere o saptamana. 
De la sala de muls, bazinul de 50 de metri cubi preia apa de spalare. De acolo se pompeaza in bazinul cu dejectii, unde este un mixer care le amesteca. 
Dejectiile merg intr-un bazin de 10.000 de metri cubi, sapat in pamant si imbracat in folie. O firma ungureasca l-a facut. Amesteca totul si duce cu cisterna pe camp. 
"Am dat bani ca sa vad un asemenea grajd. Acum, il avem in Romania. Ii invit pe fermierii nostri sa preia ideea. Aerul nu miroase a amoniac", spune fermierul cu un fel de mandrie simpla de om gospodar. Claudiu Franc face toata munca cu doar 6 oameni. Unul din ei este chiar el. 
Are si aici o idee interesanta. Cei de la MADR ar trebui doar sa-si noteze si sa promoveze aplicarea. "Le-am spus ca fermierii nu trebuie sa rezolve probleme de mediu cu banii pentru dezvoltare, iar banii de mediu sa ramana nefolositi. In sistemul de management al dejectiilor, eu am bagat 120.000 de euro. Puteam folosi banii pentru utilaje, pentru achizitionare de animale". Iata deci o idee creativa pentru utilizarea fondurilor. Cine aude? 
Sala de muls Boumatic 
A cumparat o sala de muls Boumatic , cu 2x12 posturi, cu posibilitatea de extindere la 2x16. Capacitatea de intrare si de evacuare a animalelor este rapida. Tot panoul se roteste si animalele ies usor. Cele care nu ies sunt impinse lent. Este o instalatie robusta, care rezista mult la manipulare. Operatorul nu are ce butona fiindca serverul nu-i permite. 
In sala exista numai unitatea, cu furtune. Fara nicio teava. Toata instalatia de compresoare, de pompe care fac zgomot, se afla in subsolul tehnologic. Sus trebuie sa fie liniste pentru a nu stresa animalele. Daca e nevoie de o interventie in timpul mulsului, fermierul poate lucra linistit la subsol, nu deranjeaza fluxul. 
"Este o investitie in plus, dar merita. Toata instalatia electronica, senzorul de conductivitate a laptelui se protejeaza perfect la subsol. Daca animalul are o problema de sanatate, cand ajunge prima picatura de lapte la subsol, il depisteaza imediat si unitatea se blocheaza. Chiar si mamitele subclinice pot fi depistate asa". 
Viorel PATRICHI
Bejegyezte: dátum:

Un pic de istorie recentă: Fermierii acuza procesatorii ca vor reducerea pretului la lapte cu 30%

22 Martie 2013, 
Presedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Franc, a declarat, vineri, ca "isteria" privind aflatoxina a fost "artificial creata" de multinationale din Romania "prin incalcarea teritoriului lor de interese economice".
"Am incercat sa finalizam nebunia si isteria cauzate de asa-zisa problema a aflatoxinei din Romania. Toata aceasta isterie este artificial creata de catre niste multinationale din Romania prin incalcarea teritoriului lor de interese economice. 
Inainte cu trei saptamani de izbucnirea scandalului, s-a discutat de problema laptelui cu aflatoxina in Serbia, in care se face referire de catre o persoana ca sunt informatii ca si in Romania ar fi probleme cu lapte contaminat cu aflatoxina. In Serbia functioneaza doua multinationale procesatoare de lapte care sunt si in Romania", a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, intr-o conferinta de presa, Claudiu Franc, la finalul unei intalniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Franc a spus ca pericolul contaminarii laptelui cu aflatoxina a fost insuficient explicat de autoritati, in conditiile in care si daca ar fi fost inregistrata o prezenta a aflatoxinei de zece ori peste limitele admise de normele UE "ar fi fost nevoie ca o persoana sa consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca sa aiba probleme".
Procesatorii cer reducerea pretului laptelui cu 30%
Claudiu Franc a precizat ca, in urma scandalului, procesatorii de lapte au solicitat reducerea pretului laptelui cu 30 la suta, ceea ce nu este de acceptat.
La randul sau, Otvos Moise, presedintele unei asociatii de crescatori de bovine din judetul Covasna, a declarat ca laptele din Romania "este cel mai bun din UE si nimeni nu s-a imbolnavit".
"Daca se reduce pretul pe litrul de lapte, ramanem fara efectivele de animale. Nu permitem reducerea pretului la lapte", a mentionat Otvos.
In prezent, fermierii mari vand laptele la procesatori cu 1,30 - 1,40 de lei pe litru, in timp ce micii fermieri vand cu un leu litrul.

Claudiu Frânc (FCBR): Ajutorul de minimis pentru tancurile de răcire, un prim pas, dar nu este suficient
Adriana Toma19 Noi 2013
Ajutorul de minimis pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui, adoptat recent de Guvern, este o măsură utilă pentru fermierii de lapte, dar nu una suficientă, crede președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Claudiu Frânc. În opinia lui, această măsură reprezintă un prim pas, dar trebuie continuată.
„Sunt câteva aspecte, dar sperăm că acest prim ajutor să fie urmat imediat de altul. Și pe urmă de altul, în așa fel încât să completăm cu timpul aceste neajunsuri în sat. Să fie continuat. Aici trebuie neapărat lucrat. În ceea ce privește fermierii care merg pe piață, acolo trebuie să vedem cum vom găsi o metodă de sprijin care să certifice calitatea laptelui măcar pe acel program strategic unde sunt obligatorii acele probe de lapte pentru fiecare fermă. Și-atunci, măcar acolo să le reducem o parte din costuri pentru că, altfel, acelor oameni le închidem becul. Le stingem becul acasă, nu mai au de unde plăti taxe și impozite, și așa mai departe. Sunt multe aspecte pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare, și pentru cei mici, care merg spre vânzarea directă, în piață, sau n-o să-i mai lăsăm în piață, și atunci vedem ce se întămplă. Sunt multe de discutat aici. Dar este un pas. 
(...) sunt multe aspecte care vor mai urma după acest lucru. Dar vom rezolva o parte din ele cu această măsură și care va trebuie să continue și în viitor. Pentru că mai e un aspect: fermierii mici se găsesc în zonele montane, în zonele defavorizate. Acolo nu există infrastructură de transport, d-aia nici procesatorii nu se înghesuie să meargă să ia lapte d-acolo, că rup mașinile. Și-atunci, în aceste zone, nu poți să pui tancul în centrul comunei pentru că, automat, satul este la 10 kilometri. N-ai rezolvat nicio problemă. Și o comună care are șapte sau zece sate... Sigur, este o primă fază și nu știu cine a făcut un studiu de piață pe cât costă tancurile astea, care este structura (...)? Pentru că acum am convenit cu ministerul că se pot cumpăra trei tancuri, sau cinci tancuri. La 5 tancuri nu mai ajung 5.000 de euro pentru că, cu cât bazinul este mai mic, cu atâta prețul este mai mare pe litru. Pentru că sunt agregate tablouri electrice, care, de fapt, încarcă. Bazinul de inox nu este atât de scump, dar toate aceste agregate de frig, toate celelalte elemente care intră acolo, robinete, și tot ce intră acolo, alea încarcă valoarea pe tanc. Și la un tanc de 2.000 de litri, sigur că prețul este undeva de 2 euro. Dar la un tanc de 200 de litri, prețul ajunge la 5 euro. Și-atunci ce facem cu el?”, a declarat Claudiu Frânc pentru Recolta.eu.
Scopul ajutorului de minimis, de a facilita reducerea costurilor pentru micii fermieri
Cât despre obiectivul acestui ajutor de minimis, Frânc spune că nu este cel anunțat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, care spunea că, astfel, producția de lapte neconform va fi diminuată cu 10%. Ci, mai degrabă, a continuat președintele FCBR, scopul măsurii este să faciliteze reducerea costurilor pentru micii fermieri.
”Eu cred că scopul nu este acesta (de reducere a producției de lapte neconform – n. red.). Scopul este a facilita reducerea costurilor pentru micii fermieri pentru obținerea acelui certificat care să-i ateste conformitatea. Și gândiți-vă că, dacă ar merge fiecare să-și vândă singur producția de lapte, fermierii aceștia mici, până la cinci capete, care să spunem că vând, pe zi, până la 20-30 de litri de lapte, ar merge fiecare să-și obțină certificat ca fiecare să vândă, pe lună, 100 și ceva de litri de lapte numai să obțină certificat. În momentul în care li se va da posibilitatea ca tot laptele să fie pus într-un bazin în care se va face o singură probă pe bazinul respectiv, iar dacă laptele din acel bazin este conform, toți vor avea asigurată conformitatea și cheltuielile se vor reduce simțitor pentru toți membrii acelei structuri asociative.
Eu cred că aici este și ar trebui să fie, și asta a fost, de fapt, și solicitarea noastră de găsire de măsuri pentru a putea să le asigurăm facilitatea acestor fermieri mici de a merge să-și desfacă în continuare laptele pe piață. Nu faptul că laptele este neconform. Lapte neconform, sigur, mai este lapte neconform, și sunt și accidente, inclusiv în ferme mari, în care mai pot să mai apară aceste lucruri. De aia am și cerut o derogare de la Uniunea Europeană, nu de 5%, ci de 10%, în prima fază, până când ajungem să ne armonizăm toate aspectele acestea, și cu fermierii mai mari, și cu fermierii mai mici, încât să nu rămânem cu laptele în ferme Deci aici văd eu mai mult. Sigur, că reducerea laptelui neconform, având posibilitatea de răcire, va fi mult mai mare. Și am avut câteva puncte de vedere vizavi de acel act normativ, pe care ni l-am exprimat și la București, în întâlnirea la minister, și care sper să fie înțeleasă și adoptată”.
Punerea în aplicare a ajutorului de minimis, îngreunată de câteva aspecte
Claudiu Frânc a adăugat că punerea în aplicare a acordării ajutorului de minimis pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui este îngreunată de câteva aspecte, inclusiv precizarea că tancurile trebuie achiziționate pentru laptele care trebuie vândut la procesare, ceea ce îi elimină din start pe fermierii care își vând laptele în piețe.
„La ora actuală, din păcate, așa cum am spus-o și noi, este o măsură bună, dar, sigur, va trebuie să lucrăm foarte repede. Acolo s-au strecurat câteva aspecte care vor îngreuna punerea în aplicare a acestei măsuri. Unu, modificarea actelor constitutive la asociațiile fermierilor existente, prin obligativitatea ca în statut să aibă achiziția și comerțul cu lapte. Aceasta incumbă un act adițional, care trebuie dus și depus în instanță, care are un termen de rămânere definitiv și așa mai departe. Dacă se va merge pe principiul că se fac asociații noi, atunci tărăgănarea acestui lucru se va face mult mai mult, iar 1 ianuarie este imediat peste o lună de zile.
Mai era un aspect acolo care spunea că aceste tancuri se dau pentru a colecta lapte pentru a fi vândut la procesare. Or avem foarte mulți fermieri mici care se duc și au vânzare directă în piață. Cu ăia ce facem, îi eliminăm? Nu le dăm voie să pună laptele în tanc, ca să îl avem răcit? (...) Trebuie să găsim soluția de a disciplina fermierii, pentru că și aici vor apărea, la început, probleme. Pentru că fermierul zice ‘Domne, dacă îl răcesc, pot eu să-l mulg cum oi vrea și l-oi pune acolo’. Eh, nu e așa. Că, dacă unul greșește, strică tot. Va trebui și o disciplină. Acest lucru să știți că se realizează și avem exemplul începutului cooperativelor de colectare a laptelui în România, care, la fel, la început s-a crezut că merge și așa. Și a fost prins unul și a trebuit să plătească cu laptele pe care l-a avut pe o lună de zile pierderile celorlalți fermieri și să știți că de atunci încolo n-a mai greșit nimeni. Deci, până la urmă, sunt niste chestiuni care trebuiesc duse până la capăt. Trebuie început de undeva”, a explicat Frânc.
Ce măsuri trebuie luate pentru micii fermieri?
În acest context, președintele FCBR crede că o soluție ar putea fi înființarea unei cooperative a asociațiilor, care să beneficieze de ajutorul de minimis pentru tancurile de răcire, și care să se ducă să colecteze laptele, în special pe cel din zonele defavorizare.
„Eu mai văd încă o problemă care va fi în continuare pentru mici fermieri, care nu au acces la tancurile de răcire, nu au procesatori în zonă – că degeaba punem laptele în tanc, dacă nu avem procesatorul care să se ducă în vârful muntelui, după lapte, degeaba îi punem acolo tancul, că n-am rezolvat problema. Am putea să găsim altă variantă, ca să facem o cooperativă a asociațiilor care vor fi beneficiare de aceste tancuri și care să colecteze laptele și să se ducă să-l coboare din vârful muntelui la vânzare, în oraș, la un procesator”, a mai declarat Claudiu Frânc.

Producatori din Ardeal nevoiti sa dea la porci sute de mii de litri de lapte, dupa ce au fost refuzati de un procesator din tara
17 iulie 2014 | autor: Camelia Tocaci
Sute de mii de litri de lapte de la centrele de colectare din Ardeal vor ajunge la porci. Producatorii vor recurge la o astfel de masura dupa ce una din firmele multinationale cu capital olandez a anuntat ca renunta la contractele incheiate cu acestia. Semnalul de alarma a fost tras de presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Frânc, care a motivat ca societatea prefera sa importe lapte mai ieftin din tarile vecine in defavoarea laptelui livrat de fermierii romani. 
De la 1 ianuarie 2014, normele europene au impus ca pe piata sa ajunga doar lapte conform. Pentru a se incadra in aceste cerinte, fermierii romani au facut investitii costisitoare. Acum, insa, fermierii din Ardeal au ajuns in situatia de a le fi refuzat laptele livrat catre firma Friesland Campina, proprietarul marcii Napolact. Presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Franc, sustine ca printre cei afectati se numara si producatori din Maramures. Totusi, problemele mari se inregistreaza in principal in judetele vecine. 
„In Maramures nu avem probleme deosebite, pentru ca Maramuresul nu prea a avut centre de colectare ale Frieslandului in judet. Necazul mare e in judetele vecine si din Ardeal unde Friesland are influenta si arealul de colectare a laptelui, respectiv Satu Mare, Bihor, Salaj, Mures, Arad si Timis. Acolo sunt problemele foarte mari, pentru cadin data de 15 iulie Friesland nu mai ridica laptele din centre, nu de la ferme. Numai in Mures e vorba de o cantitate de aproape 100.000 de litri de lapte/zi, in Satu Mare vreo 20.000 de litri. Fermierii sunt chiar disperati si ne-au cerut sprijinul”, a explicat Claudiu Franc. 
Reprezentantul fermierilor spune ca s-a ajuns la aceasta situatie din cauza ca productia de lapte din acest an a fost mult mai mare decat in anii precedenti. Pe de alta parte, producatorul sustine ca firma multinationala cu capital olandez e interesata sa cumpere lapte mai ieftin din tarile vecine. In timp ce laptele livrat de producatorii din Ardeal are un pret cuprins intre 90 de bani si pana la 1,10 lei, de pe piata libera din alte state produsul poate fi procurat la costuri mai mici cu 10%. Fermierii considera ca problemele se vor accentua de anul viitor, atunci cand se va da liber la importurile de lapte, iar cotele impuse la nivel european vor fi eliminate. 
„Mai este o situatie, pentru ca laptele are doua componente, e o piata contractata care are un pret stabil si exista piata libera, unde pretul laptelui e sub piata contractata. Si atunci merg si cumpara lapte mai ieftin cu circa 10% de pe aceasta piata din tarile vecine”, a adaugat Claudiu Franc. 
De cealalta parte, reprezentantii firmei au declarat pentru dailybusiness.ro ca in aceasta perioada, productia de lapte crud a fost mai mare cu 30%, iar compania nu poate absorbi decat o parte din aceasta cantitate. Din cauza acestei cresteri s-a decis in ultimele luni sa fie oprita colaborarea „cu 50 de puncte de colectare mici, dintre care doar unul in Maramures”. Totodata, directorul de vanzari, Cornel Caramizaru a precizat ca din martie 2014 n-a fost folosit lapte din alte tari, ci doar din Romania.

Producerea de biogaz in Romania

15/04/2011

În data de 28 martie a.c., Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a organizat cel de-al III-lea workshop al programului Farmagas, cofinanțat de Comisia Europeană, cu scopul promovării producției de biogaz din surse agricole în țări cu potențial ridicat, dar neexploatat, precum România, Polonia și Ungaria.
Evenimentul s-a desfășurat la hotelul Golden Tulip Times din București și a reunit reprezentanți ai Autoritații Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și ai Asociației Fermierilor din România. În deschiderea workshop-ului, a luat cuvântul dl Daniel Botănoiu, director executiv al FNPAR, care a subliniat importanța producției de biogaz, care ar trebui să devină o prioritate pentru România. În opinia dânsului, micii investitori au temeri legate de producția de bioenergie din cauza faptului că nu există o rețea bine dezvoltată, însă această teamă este doar una fals indusă de către marile companii, care au început deja să facă investiții. Din partea ANRE, a participat dl Zoltan Nagy Bene, director general în cadrul Departamentului de reglementare în domeniul eficienței energetice. Acesta a prezentat schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, care a beneficiat de unele îmbunătățiri. „Au fost aduse modificări Legii 220/2008 privind sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Unele modificări prevăd și majorarea certificatelor verzi. În prezent, legea, republicată cu modificările și completările ulterioare, este în proces de autorizare de către Comisia Europeană. Până la obținerea autorizării din partea CE, se aplică în continuare HG nr. 1892/2004”, a afirmat dl Zoltan Bene. Potrivit directorului general de la ANRE, sunt șanse ca în luna iunie legea să primească aprobarea de la CE și să fie aplicată schema de sprijin. Sistemul de promovare a energiei din surse regenerabile se aplică pentru energia electrică livrată în rețeaua electrică și/sau la consumatori, produsă din: energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW; energie eoliană; energie solară; energie geotermală; biomasă; biolichide. În cazul instalațiilor noi de producere a energiei din biomasă, biogaz, biolichide, numărul certificatelor verzi (CV) acordate pentru fiecare MWh este de 3 (CV), la care se mai adaugă 1 CV dacă se aplică și tehnologii de cogenerare de înaltă eficiență. În cazul producerii energiei eoliane, sprijinul se acordă, de asemenea, pentru centralele noi, iar numărul certificatelor verzi care se oferă
este de 2 CV până în 2017 și de 1 CV din 2018. Durata de acordare a sprijinului financiar pentru producerea de energie din sursele regenerabile anterior amintite este de 15 ani. Valoarea unui certificat verde se stabilește pe piața energetică și poate varia între 27 și 55 euro. Furnizorii care nu realizează cota obligatorie anuală plătesc contravaloarea CV neachiziționate la valoarea de 110 euro pentru fiecare CV neachiziționat. În prezent, numărul beneficiarilor care au licențe și care pot primi sprijin este de 168 în cazul celor care produc energie eoliană, dintr-un total de 10.683, și de 23 pentru cei care folosesc biomasă sau biogaz. Bugetul estimat de aplicare a schemei de sprijin pentru perioada 2010-2020 este de 10 mld. euro. Comisia Europeană a aprobat posibilitatea cumului de ajutoare de la bugetul de stat și cel provenit din fonduri europene. „După 2014, am cerut CE să avem dreptul de a modifica schema de sprijin în funcție de rezultatele obținute”, a mai adăugat dl Zoltan Bene. În privința prețului energiei electrice la consumatorul final, reprezentantul ANRE a precizat că există posibilitatea ca acesta să crească în urma producerii de energie din surse regenerabile. „Estimările noastre arată o creștere a prețului energiei electrice la consumatorul final între 2,5 euro și un maximum de 33 euro/MWh în 2017. Aceste creșteri sunt date de obligația furnizorului de a cumpăra CV, iar ei trebuie să-și recupereze costurile. Orice energie provenită din surse regenerabile este mai scumpă decât cea obținută prin procedee clasice, deoarece investițiile în noile tehnologii sunt foarte scumpe”, a precizat dl Zoltan Bene. România are obligativitatea ca până în 2020 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să crească eficiența energetică cu 19%, iar ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final să fie de 24%. „La nivelul CE, deja sunt discuții despre Europa anului 2050 și se propune ca energia utilizată să provină în proporție de 100% din surse regenerabile”, a declarat directorul general al ANRE. În cadrul evenimentului, dl Dan Ionescu, director general al Trinergi Grup, a vorbit despre rolul biogazului în viitoarea piață a energiei din România. În opinia dânsului, 63% din resturile provenite din agricultură pot fi folosite ca biomasă pentru producerea de energie regenerabilă. Pe lângă producerea de biogaz, în urma procesului rezultă și digestul, din fermentarea anaerobă a substratului organic folosit ca materie primă. Acesta reprezintă un îngrășământ valoros, datorită omogenității și accesibilității mai mari a nutrienților. Digestul este bogat în azot, fosfor, potasiu și microelemente, putând fi folosit ca substituit al îngrășămintelor sintetice. „Acest lucru contribuie la respectarea directivei Uniunii Europene pentru nitrați”, a precizat dl Ionescu. În unele țări europene, piața de biogaz din surse agricole este bine dezvoltată. În Germania sunt 4.900 de instalații biogaz agricol, dintre care 44 sunt modernizate, în Italia sunt 150 de instalații, iar în Olanda 90. „În aceste țări, există stimulente pentru producția de energie din surse regenerabile, sunt tarife fixe, autorizațiile se obțin ușor și există și scutiri de impozite”, a afirmat dl Ionescu. Potrivit dlui Ionescu, piața de biogaz din România încă mai prezintă unele dezavantaje: „Nu există legislație dedicată biogazului, nu este prevăzut separat biogazul în sistemul de cote obligatorii și sistemul de certificate verzi și există doar un tarif general pentru toate sursele de energie regenerabilă.”Potențialul real pentru biogaz al României este de 10-15 TWh/an. Această energie reprezintă 20% din energia electrică consumată la nivel național. „Calculul potențialului real s-a bazat pe următoarele materii prime disponibile: reziduuri organice din agricultură (atât din producția primară, cât și din cea secundară) și alte reziduuri organice, cum sunt deșeurile urbane”, a precizat directorul Trinergi Grup. În ultimul timp, a crescut interesul pentru modernizarea instalațiilor vechi și construirea de noi instalații, îndeosebi pentru tratarea nămolurilor de la stațiile de epurare, pentru colectarea biogazului de la gropile de gunoi, dar și instalații de biogaz agricol. Transpunerea legislației europene prevede și o serie de completări în ceea ce privește strategiile pentru SRE și pentru biogaz, inclusiv pentru simplificarea procedurilor de autorizare și finanțare a proiectelor de biogaz. Directorul Trinergi Grup a dorit să precizeze că investițiile în producerea energiei regenerabile nu se amortizează repede. „În cazul acestor investiții, avantajele economice nu sunt imediate și evidente. Doar cele de mediu, de reducere a poluării cu nitrați și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Amortizarea nu se face în mai puțin de 10 ani, însă depinde în mare măsură și de nivelul subvențiilor care se acordă în acest domeniu. Cei care au ferme zootehnice și fac astfel de instalații au avantajul că, pe lângă gestionarea dejecțiilor, pot produce și energie electrică și termică, pe care o pot folosi în fermă și chiar la încălzirea unei sere. Pentru zona rurală, avantajul este crearea locurilor de muncă. De regulă, forța de muncă este destul de mare, necesitând minimum 20 de angajați”, a spus dl Ionescu. La finalul workshop-ului Farmgas, au fost prezentate două studii de caz ale partenerilor europeni ai proiectului, și anume: „Biogazul în Europa”, susținut de dna Pilar Zapata Aranda, Project Manager Biogazul S.L (Spania), și „Energiile regenerabile: prezent și viitor”, adus în fața participanților de către dna Valentina Bordei, coordonator proiect, TTZ - Bremerhaven (Germania). 
Aurel Damian, director executiv al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România
„Am început să ne interesăm de producerea biogazului încă din anul 1995, însă atunci, ca și acum, costurile sunt foarte mari. Mai mult de cât atât, dejecțiile de la fermele avicole nu sunt cele mai bune materii prime folosite pentru producerea de biogaz. Ne interesăm de acest domeniu în ideea presiunilor ce pot veni din partea Uniunii Europene, de a rezolva problemele de mediu și de a gestiona dejecțiile rezultate din fermele avicole. În mare parte, problema acestor dejecții s-a rezolvat, ca urmare a renunțării la creșterea păsărilor în baterii. Acum, creșterea puiului de carne se face la sol, în hale bine echipate, iar dejecțiile rezultate sunt uscate. În amestec cu așternutul de paie, aceste dejecții pot fi împrăștiate pe terenurile agricole. Societatea Avicola Transavia a construit un abator și, pentru rezolvarea problemei de mediu a unității, a cheltuit peste 3,7 milioane de euro.”
Claudiu Frânc, vicepreședinte al Federației Crescătorilor de Bovine
„Producerea de energie regenerabilă în România vine din două necesități: de gestionare a dejecțiilor din fermele de creștere a animalelor și de implementare a legislației europene de a crește ponderea producției de energie din surse regenerabile. În cadrul Federației, avem colegi care au început unele studii de fezabilitate, printre care mă număr și eu. Ferma proprie are un număr mare de animale, iar problema dejecțiilor este semnificativă Am realizat construcția unității prin Programul SAPARD, cu o valoare de circa 2 milioane de euro. Ferma este populată cu 400 de vaci de lapte, din fonduri proprii. De la aceste animale, cantitatea de dejecții rezultată este de 50 t/zi. Deocamdată, dejecțiile le aplic pe terenul agricol pe care-l administrez. Propunerea pe care o adresăm, ca Federație, Ministerului Agriculturii este următoarea: cei care fac proiecte de accesare a fondurilor europene și care includ investiții de mediu să beneficieze și de fondurile provenite de la Ministerul Mediului. Din banii de la MADR se pot face modernizări în exploatație, iar cu cei de la Ministerul Mediului să rezolvăm problema dejecțiilor. Am dori ca ambele ministere să facă un parteneriat, o întelegere, astfel încât să putem beneficia de cele două surse de finanțare. În ferma pe care am realizat-o cu fonduri SAPARD, am investit în gestiunea dejecțiilor peste 200 mii de euro. Aici este inclus sistemul de canalizări, pompe și bazin de dejecții impermeabil. Este destul de greu să facem alt proiect pentru a obține finanțare și de la Ministerul Mediului, care până acum, pe acest segment, nu știu dacă a cheltuit 11% din fondurile alocate. Nu înțeleg de ce nu facilitează accesul la fondurile europene, deoarece, până la urmă, beneficiarii am fi tot noi.”
Ana MUSTĂȚEA
Bejegyezte: dátum:

29 august – termen limită pentru înscrierea fermierilor în sistemul agricol ecologic

Ferma 11 august 2014 
Fermierii care vor să se înregistreze ca operatori în agricultura ecologică anul acesta mai au la dispoziţie două săptămâni, data limită anunţată de Asociaţia Bio România fiind 29 august 2014.
Aceştia trebuie să depună cereri pentru obţinerea sprijinului financiar care ar putea ajunge la peste 600 de euro în anul 2015 pentru fermierii aflaţi în perioada de conversie. „Asociaţia Bio România recomandă tuturor fermierilor, în special cei mici şi mijlocii, să se înregistreze ca operatori în agricultura ecologică în anul 2014, până la 29 august a.c., data limită până când mai pot depune cereri pentru obţinerea sprijinului financiar conform HG 759/2010, şi care va fi plătit până la 30 iunie 2015. La solicitarea repetată a Asociaţiei Bio România, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat şi obţinut de la Comisia Europeană o suplimentare a sumei ce va fi distribuită fermierilor care intră în conversie în anul 2014”, a declarat Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio România, potrivit unui comunicat de presă.
Sprijin pentru reconversie de până la 600 de euro
Potrivit Asociaţiei Bio România, fermierii aflaţi în perioada de conversie ar putea primi, în 2015, peste 600 de euro, conform HG 759/2010. De asemenea, reprezentanţii Bio România afirmă că pe lângă subvenţia pe care o vor primi pentru conversie, începând din 2015 până în anul 2020, prin Programul National de Dezvoltare Rurală, „agricultura ecologică va beneficia de sume record, pornind de la 250 euro/ha/an, până la 400 euro/ha/an, în funcţie de tipul de cultură”.
În viitorul Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, agricultura ecologică are alocată o sumă de 200 de milioane de euro, a anunţat la finele lunii aprilie secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la o dezbatere privind reducerea TVA la produsele ecologice.
România are un potenţial imens în agricultura ecologică, cu o suprafaţă de 300.000 de hectare de tern arabil certificat ecologic pentru producţie şi alte 500.000 de pajişti şi un număr de 15.000 de operatori înregistraţi în sistem la finele anului 2013. România exportă 80% din producţie, în special materie primă şi foarte puţine produse procesate.
Bejegyezte: dátum:

2014-08-15

România primeşte un „cartonaş roşu” de la UE pentru proasta gestionare a deşeurilor

8 august 2012, deNoémi Varga
Discrepanţele dintre ţările Uniunii Europene sunt vizibile de la evoluţia economică, la nivelul de salarizare şi până la cantitatea de gunoi de pe străzi. Un raport al UE atrage atenţia că state precum Cipru, Grecia, Bulgaria şi România nu au reuşit să-şi atingă tinţele impuse privind gestionarea deşeurilor. 
Mai multe ţări din sudul şi din estul Europei nu au atins obiectivele impuse privind gestionarea deşeurilor, cele mai grave încălcări ale protecţiei mediului fiind comise de Bulgaria, Cipru, Grecia şi România. În schimb, renumite pentru curăţenia lor sunt ţările nordice, arată un raport al Direcţiei Generale pentru Mediu a Comisiei Europene. „Multe state membre încă permit depozitarea unor cantitaţi enorme de deşeuri în zone neautorizate, în ciuda alternativelor pe care le au la dispoziţie”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik. 
Raportul intitulat „Mediu: un nou tabel cu medalii pentru gestionarea deşeurilor” dezvăluie situaţii îngrijorătoare în Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Malta şi România. Ţara noastră a primit un cartonaş roşu şi nota 11 în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, codaşa topului fiind însă Grecia. Statul elen s-a ales cu un cartonaş roşu şi nota 3. 
Fruntaşa clasamentului este Austria, cu 39 de puncte, urmată fiind de Ţările de Jos, Danemarca, Germania, Suedia şi Belgia. Aceste state „dispun de sisteme complexe de colectare a deşeurilor şi depozitează la gropile de gunoi mai puţin de 5 % din deşeurile pe care le produc”, se arată în raportul Direcţiei Generale pentru Mediu a Comisiei Europene. „Imaginea rezultată din acest exerciţiu îmi confirmă cele mai serioase preocupări. 
Multe state membre contină să depoziteze la gropile de gunoi cantităţi uriaşe de deşeuri municipale – cea mai nepotrivită opţiune de gestionare a deşeurilor –, în ciuda existenţei unor alternative mai bune şi în pofida disponibilităţii fondurilor structurale necesare pentru a finanţa opţiuni mai favorabile. Se îngroapă resurse valoroase, se pierd beneficii economice potenţiale, nu se creează locuri de muncă în sectorul gestionării deşeurilor, iar sănătatea umană şi mediul au de suferit. Este un lucru greu de justificat în condiţiile actuale ale economiei noastre”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik.
Bejegyezte: dátum:

2014-08-14

Descoperire revoluționară: Cânepa, folosită la stocarea electricității

Yahoo News – 4 ore în urmă
Yahoo News/Getty Images - Canepa poate inlocui grafenul

Cercetătorii americani de la Clarkson University au descoperit că fibrele de cânepă pot fi folosite pentru stocarea de energie electrică, înlocuind astfel grafenul, un material foarte scump. 
Soiul de canepă folosit pentru acest procedeu este cultivat la scară industrială în multe țări, fiind utilizat de industria textilă, și nu este același soi din care se produce marijuana.
Astfel, resturile de fire de cânepă, pe care industria textilă le aruncă, pot fi întrebuințate, cu costuri foarte scăzute, în cadrul unor super-condensatoare. 
Prin intermediul unui proces fizico-chimic nu foarte complicat, cercetătorii au prelucrat materialul organic în anumite condiții de temperatură și presiune, și în prezența unor compuși chimici. Ei au transformat astfel fibrele în fâșii de carbon foarte subțiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor, asemănătoare grafenului, potrivit incont.ro. 
Ulterior, fâșiile au fost utilizate la construirea unor super-condensatoare ale căror performanțe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conțin grafen și care sunt foarte eficiente în condiții de temperaturi extreme.
Bejegyezte: dátum:

3 orașe medievale superbe unde casele vechi de secole n-au îmbătrânit o zi

Se spune că există un farmec al ruinii, al clădirilor bătrâne și șubrede abandonate. Probabil că așa este, însă este clar că belgienii nu au fost de acord cu această idee: deși sunt vechi de sute de ani, mai toate casele, turnurile și clădirile din orașele medievale ale Belgiei sunt atât de bine întreținute încât îți vine să te întrebi dacă sunt într-adevăr cele originale. Va trebui să cauți serios case cu fațadele coșcovite sau crăpate în orașele-simbol din nordul Belgiei: Bruges, Ghent sau Antwerp. Cel mai probabil, în aceste locuri unde păstrarea patrimoniului cultural este cu adevărat prețuită, căutarea nu va avea succes.
Datorită curselor directe de avion București – Bruxelles, turiștii români pot ajunge foarte ușor și foarte ieftin în Belgia. În anumite perioade ale anului, un bilet de avion dus-întors ajunge să coste numai 55-65 de euro pentru un zbor low-cost.
Bruges, cel mai mic dintre cele trei orașe flamande, este considerat unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa. În multe orașe, arhitectura valoroasă se concentrează în piața centrală și pe câteva străduțe adiacente. Bruges este diferit. De formă ovală, miezul medieval al orașului se întinde pe o suprafață foarte mare, de 430 de hectare, și se află în întregime pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 2000.
„Oul”, așa cum mai este numit centrul medieval al Bruges-ului din pricina formei sale ovale, este cuprins de jur împrejur, ca de o centură, de unul dintre canalele principale din oraș. Dincolo de canal începe orașul nou, cu blocuri moderne și bulevarde largi.
Din cei 117.000 de locuitori din Bruges, o bună parte – 20.000 – locuiesc exact în centrul istoric, așa că o plimbare pe jos pe străduțe sau cu barca pe canale te va purta printre case vechi de sute de ani care încă sunt locuite. Datorită numeroaselor canale care fie înconjoară centrul istoric, fie îl împart în felii mai mici sau mai mari, Bruges a fost numit, precum Amsterdam, "Veneția nordului".
Cea mai cunoscută atracție turistică este turnul cu clopotniță din piața centrală. Construit în secolul al XIII-lea, în turn se află 48 de clopote. De sus vei vedea mare parte din Bruges: canale, terase, străduțe înguste sau frumoasele case cu fațade ascuțite în trepte și acoperișuri cărămizii. Totuși, urcușul până în vârful turnului înalt de 83 de metri este greu: nu există lift, iar turiștii urcă pe o scară micuță care șerpuiește până sus.
Alături de Piața Burgului și de turn, un alt obiectiv care merită o vizită este Catedrala Doamnei Noastre, care adăpostește lucrarea „Fecioara și pruncul”, singura sculptură a lui Michelangelo care a părăsit Italia în timpul vieții artistului.
Dincolo de atracțiile celebre, probabil că cel mai frumos obiectiv turistic din Bruges este orașul în sine, cu mulțimea de terase-grădină elegante pline de flori și de verdeață care se întind de-a lungul canalelor, cu locuințele medievale din cărămidă copleșite de iederă și podurile din piatră care se arcuiesc peste canale.
Cel mai bun mod de a explora centrul istoric este pe jos sau pe bicicletă, chiar dacă orașul nu are prea multe zone unde circulația mașinilor să fie total interzisă. Așa vei ajunge și în locuri mai puțin cunoscute de turiști, precum cele patru mori de vânt care se înalță chiar la marginea zonei istorice, de-a lungul canalului care înconjoară inima medievală a Bruges-ului. 
Mori de vânt în Bruges
1 / 28
Yahoo News | Fotografie de Andreea Dogar
Close
Previous image
Next image


Precum Bruges, și orașul Ghent a reușit să își păstreze în stare excelentă o mare parte din arhitectura medievală. Are chiar un avantaj. În Bruges mașinile au voie să circule aproape peste tot, chiar dacă traficul de pe unele străzi înguste a fost restricționat pentru a se desfășura într-un singur sens: autobuzele traversează inclusiv celebra piață centrală din Bruges. Însă centrul orașului Ghent este cea mai mare zonă pietonală din Belgia.
Centrul Ghent-ului este o frumoasă aglomerație de case, clădiri, catedrale și turnuri medievale. 
Dacă vrei să vizitezi orașul și să ai parte și de un ghid, poți încerca o plimbare cu o barcă motorizată de-a lungul celor mai importante canale. Dacă nu te deranjează un pic de efort și știi să vâslești, poți parcurge canalele într-un caiac (vâslele și caiacele cu un singur loc sau cu două se închiriază din centrul orașului).
Datorită canalelor, turnuilor și caselor cu fațade în trepte, orașul seamănă la prima vedere destul de mult cu Bruges. Dar Ghent ascunde propriile comori. Dacă la un moment dat te plictisești de prea multă arhitectură și artă medievală, atunci poți să dai o tură pe simpatica „stradă-graffiti”, unde artiștii stradali au libertate deplină și au voie să picteze și să coloreze cu spray toate zidurile și gardurile. 
Ghent are și cea mai mare zonă desemnată pentru bicicliști din Europa, cu aproape 400 de kilometri de piste și peste 700 de străzi cu un singur sens, unde bicicliștilor li se permite să meargă în sens opus traficului. 
Înainte de a părăsi orașul trebuie să vizitezi și mănăstirile de beghine. În Evul Mediu, beghinele erau femei necăsătorite sau văduve care voiau să îl slujească pe Dumnezeu fără să se retragă total din lume. Fără să fi pronunțat vreun jurământ de castitate sau de sărăcie, ele trăiau în niște așezăminte asemănătoare mănăstirilor pe care aveau voie să le părăsească după bunul plac în timpul zilei.
Un așezământ avea în centru o curte mare și o biserică, iar pe margine se succedau casele în care locuiau beghinele. Precum mănăstirile, și aceste așezăminte erau separate de oraș: erau încercuite de ziduri și aveau mai multe porți care se ferecau pe timpul nopții. 
Începând din secolele XIX-XX, așezămintele de beghine din regiunea flamandă s-au închis rând pe rând. Comunitățile de femei credincioase din interior au dispărut, dar complexele arhitecturale s-au păstrat și au devenit atracții pentru turiști. În Ghent s-au păstrat multe astfel de așezăminte care acum sunt înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Centrul orașului medieval Ghent
1 / 22
Yahoo News | Fotografie de Andreea Dogar
Close
Previous image
Next image


Față de Bruges și de Ghent, Antwerp este mai puțin spectaculos: a fost afectat de bombardamentele din război, dar și de incendii. Cu unul dintre cele mai mari porturi din Europa și o economie puternică, orașul este în mare parte unul modern, iar moștenirea medievală se limitează la piața centrală și la câteva străduțe. Totuși, s-au păstrat și aici catedrale și case impunătoare ale negustorilor bogați din trecut.
Acum, turiștii vizitează în principal centrul vechi și fortăreața medievală Steen – în prezent restaurată – ridicată chiar pe marginea râului Schelde. Așa cum Bruges și Ghent sunt faimoase pentru casele cu fațade în trepte, pentru Antwerp sunt tipice statuile cu sfinți sau cu Fecioara Maria construite la colțurile clădirilor: acoperite de baldachine aurite, Antwerp este plin de astfel de personajele biblice care se înalță deasupra capetelor trecătorilor. 
La plecare, nu uita să petreci puțin timp și în impresionanta gară centrală din oraș. Terminată în 1905, gara are interiorul din marmură, două fațade monumentale abundent decorate și un dom uriaș din metal și sticlă.

Castelul Steen din Antwerp
1 / 12
Yahoo News | Fotografie de Andreea Dogar
Close
Previous image
Next image


Bejegyezte: dátum:

2014-08-11

O locuinţă mică şi ieftină, cu camere organizate în cruce




O casă de 28 de metri pătraţi poate oferi mai mult confort decât una mult mai mare, dacă spaţiul este inteligent folosit. 
Este şi cazul acestei locuinţe ridicate în British Columbia, Canada. Casa mică şi prietenoasă cu mediul este compusă dintr-un spaţiu comun pentru living, bucătărie şi dormitor şi unul, mai mic, pentru baie. Casa, descrisă pe îndelete pe blogul adelaparvu.com, a fost gândită pentru o femeie aflată la vârsta pensionării, care şi-a dorit o locuinţă mică, ieftină şi uşor de întreţinut. 
Intrarea în casă se face printr-o verandă de 3,7 mp. Se intră direct în living, iar în stânga şi dreapta acestuia se află bucătăria, respectiv baia.Iniţial, având în vedere vârsta clientei, arhitectul a vrut să pună 
patul la parter, dar aceasta a decis că vrea să economisească spaţiu, aşa că acesta a fost montat, într-un final, într-o semimansardă construită deasupra intrării. Sub living se află şi un pivniţă, de 9,2 mp. Este turnată din beton şi astfel este stabilizată structura pe piloni a casei.
Casa a costat 28.000 de dolari canadieni (cca 19.000 de euro) şi a fost numită simbolic Quietude
Bejegyezte: dátum:

2014-08-07

Un crucișător american purtător de rachete a intrat în Marea Neagră

Ioana Raluca Niţu | Yahoo News 
Yahoo News/Wikimedia Commons - Crucișătorul american este dotat cu rachete şi echipamente de ultimă generație
Crucișătorul american purtător de rachete USS Vella Gulf a intrat joi în apele Mării Negre. Nava se află aici pentru a „asigura securitatea și stabilitatea în regiune”, a anunțat Comandamentul Flotei a VI-a americane, citat de agenţiile de presă ruse.
„Misiunea Vella Gulf este de a îmbunătăți cooperarea operațională pentru îndeplinirea unor obiective comune și de a demonstra angajamentul SUA privind întărirea securității colective a aliaților NATO și a partenerilor din regiune”, se arată într-un comunicat de presă al marinei americane citat de site-ul Ria Novosti.
Potrivit Convenției de la Montreux, din 1936, navele de război ale altor țări decât cele riverane Mării Negre nu pot rămâne aici mai mult de 21 de zile şi nu pot fi mai grele de 30.000 de tone. Agenţia de presă citată aminteşte că SUA a încălcat anterior prevederile convenţiei, depăşind perioada de staţionare cu 11 zile. În ultimele luni, USS Vella Gulf a staţionat de mai multe ori în Marea Neagră, în contextul situației tensionate din Ucraina , alături de alte nave de război.
Potrivit itar-tass.com, crucișătorul, lung de 172 de metri şi lat de 16, este dotat cu rachete Tomahawk, rachete anti-submarin, două elicoptere şi alte echipamente de ultimă generație.
Bejegyezte: dátum:

2014-08-05

Rozalia Ibolya Biro, bipedă dar incompatibilă

 Dan Constantin04 Aug 2014
CONSTANTIN DUMA/Agerpres

Rozalia Ibolya Biro este un Zăroni al zilelor noastre. Pentru cei tineri, să precizăm că Zăroni a fost ministru al Agriculturii în guvernul Petru Groza, instalat în 6 martie 1945 şi un campion al gafelor monumentale. Totul era pus pe instrucţia lui limitată la câteva clase. 
Doamna Biro are mai multe clase, este chiar cadru universitar, dar asta nu o ajută foarte mult. Este personajul unei farse celebre care a evidenţiat nu doar lipsa unor cunoştinţe elementare de limba română ci fracturi grave de logică. A rămas cu numele de “Bipeda”, titlu omolgat în “falş” (vorba Elenei Ceauşescu) pentru că doamna nu ştia de fapt, până la vârsta postuniversitară, ce-i vietatea cu două picioare.
Zăroni cu fustă contemporan ar urma să ocupe înalte demintăţi în Executiv: ministru al Culturii şi funcţia de vicepremier. Propunerea UDMR a fost luată ca o glumă dar a devenit o problemă serioasă şi de credibilitate pentru întregul Guvern. Echivalentul numirii Rozaliei Ibolya Biro ca ministru al Cultutrii în anul 2014 ar fi instalarea la Educaţie a unui ministru semianalfabet, care are greutăţi majore de lectură a textelor de clasa a IV-a.
Bipeda mai are o “bătătură” în mapa profesională; incompatibilităţi tranşate greu în instanţă. Jurnalul Naţional a semnalat că viceprimarul Rozalia Biro, ca viceprimar la Oradea şi acţionar la RCS-RDS a promovat hotărâri în favoarea companiei de cablu. Horică Georgescu a lăsat în nelucrare cazul respectiv şi este dator măcar cu un răspuns. Biro a luat dividende de peste 40.000 lei de la RCS-RDS anul trecut. 
Buzdugan a făcut-o celebră. Doamna Ibolya Rozalia Biro are credinţa de nestrămutat că bipezii sunt copiii cerşetori din Oradea. Nici întrebările ajutătoare nu i-au fost de folos vice-primăriţei. Înţelegea dar nu cuprindea!
Aceasta este pesoana desemnată de UDMR şi acceptată ca propunere de premier să fie ministru al Culturii! Unde merge mia, merge şi suta, aşa că Rozalia Biro ar urma să fie şi viceprim-ministru.
Dacă au fost rezerve în ultimi ani asupra capacităţii unor demnitari de a ocupa funcţiile, cazul Biro devine de-a dreptul periculos pentru credibilitatea actului de guvernare. “Bipeda” va fi o depăşire a liniei roşii, care odată trecută, va deschide calea unor “cete de bipezi” care să ducă în derizoriu nu doar limba oficială a României ci mai ales competenţa în instituţiile publice.
Au fost şi până acum cazuri grave de şcolarizări executate pe furiş şi strecurate în CV-uri, ale unor politicieni. Cu mult tupeu s-a descurcat şi Udrea, şi Ritzi, şi Ialomiţianu, şi Igaş, care a “branconat” bacalaureatul după universitate. Biro s-a remarcat şi la capitolul limbi străine unde menţionează româna. Credem că nivelul de cunoaştere al limbii române este A1 definit: utilizator elementar, înţelege expresii cunoscute şi propoziţii foarte simple referitoare la propria persoană, la familie şi împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate. 
Bipeda UDMR a dovedit talente manageriale mai ales în ograda proprie, plină de proprietăţi trecute într-o somptuoasă declaraţie de avere. Are şi mobilă antică, şi bijuterii şi multe alte acareturi. Şi-a dovedit fidelitatea faţă de etnie, partid şi mai ales faţă de Universitatea Partium şi operatorul de cablu RCS-RDS.
Pentru Partium, unde dezvolta propria carieră universitară, ajunsă la nivelul de lector, a închiriat un spaţiu al Primăriei Oradea. Contractul a declanşat o verificare ANI care s-a judecat până la Înalta Curte, instanţă chemată să decidă asupra incompatibilităţii doamnei devenită între timp senatoare. 
Jurnalul Naţional a sesizat ANI asupra conflictului de interese în care s-a aflat în toate mandatele de viceprimar Ibolya Rozalia Biro, acţionar la RCS-RDS, când firma de cablu a semnat cu autoritatea locală din Oradea numeroase contracte, asocieri şi parteneriate. Şeful ANI, Horia Georgescu, a uitat prin sertare sesizările noastre şi s-a ferit să dea un răspuns.
Declaraţiile de avere ale senatoarei, care poate ajunge, Doamne fereşte, mâine-poimâine ministrul Culturii şi vicepremier, arată că acest conflict de interese cade bine la buzunar. În 2014 declara vreo 8000 de euro dividende. Unde nu curge, pică!
Aşa stau lucrurile în ţara în care bipezii merg pe burtă şi multe decizii se iau cu fundul!
Bejegyezte: dátum:

2014-08-04

"Tunelul iubirii", din România, pe lista comorilor ascunse din Uniunea Europeană

Yahoo News
Yahoo News/agerpres.ro via wonderful-romania.com - "Tunelul iubirii", pe calea ferată abandonată dintre Oţelul Roşu şi Caransebeş
O cale ferată abandonată figurează pe o listă a comorilor ascunse din Uniunea Europeană. 
Linia ferată abandonată asigura, cândva, legătura dintre oraşele severinene Oţelul Roşu şi Caransebeş. Vegetaţia care s-a dezvoltat în jurul şinelor a transformat această linie ferată într-un adevărat obiectiv romantic. Internauţii l-au denumit "Tunelul iubirii". 
Acest obiectiv apare, anul acesta, pe lista cu 28 de locuri mai puţin cunoscute din Europa, câte unul pentru fiecare stat membru, întocmită de Parlamentul European. 
Proiectul de promovare a acestor locuri se numeşte "Descoperă Europa" şi a fost lansat anul trecut, cu ajutorul aplicaţiei mobile Foursquare. 
Noua listă, numită acum 'Re-descoperă Europa', include obiective despre care legislativul european ne asigură că este foarte probabil să nu fi auzit niciodată. Un castel de nisip, un buncăr sovietic secret, un sat muzeu, fenomene geologice — sunt câteva dintre propuneri, reprezentând atracții pentru toate gusturile, relatează agepres.ro.
Anul trecut, pe această listă a figurat Transfăgărăşanul.
Bejegyezte: dátum:
Abonați-vă la: Postări (Atom)