Locul din România în care lalelele cresc în copaci

http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/15320371-locul-din-romania-in-care-lalelele-cresc-in-copaci?ref=yfp

05.14.2016 

Unul dintre oraşele din vestul ţării devine foarte popular zilele astea datorită unei atracţii mai puţin obişnuite: lalele crescute în copac.

Copacii tulipani, adică arborii de lalea (liriodendron tulipifera), înfloresc zilele acestea în Lunca Pomostului, un cartier din Reşiţa.

Florile lor sunt foarte asemănătoare cu lalele, însă acestea cresc pe crengi şi nu în grădini, aşa cum suntem obişnuiţi.

Arborele e originar din America de Nord şi e foarte rezistent. Acesta ajunge la maturitate la 20-30 de metri şi poate trăi şi până la 300 de ani. 

Florile acestuia au 4-5 cm, iar culorile variază de la galben la galben-verzui cu o dungă de portocaliu intens, scrie opiniatimisoarei.ro.

Dragnea şi Ponta, jaf în tandem la Ministerul Dezvoltării Regionale

http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-dragnea-ponta--jaf-intandem-ministerul-dezvoltarii-regionale-1_5730c5945ab6550cb8b3a80b/index.html

10 mai 2016, 

Sorin Ghica

 Imediat după ce Liviu Dragnea a ajuns ministrul Dezvoltării, premierul Ponta a dat o ordonanţă prin care i-a permis acestuia să aloce fonduri în cadrul unui program naţional de dezvoltare prin simple ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum era până atunci. Ce s-a întâmplat cu banii o arată un raport al Curţii de Conturi, ţinut la secret.

Năravul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, de a construi în neştire săli de sport doar pentru a da de lucru firmelor de partid s-a perpetuat şi în ministeriatul lui Liviu Dragnea. O dovedeşte un raport al Curţii de Conturi, finalizat încă din primăvara anului trecut, dar ţinut la secret de actuala conducere a instituţiei. Asta cu toate că normele interne ale Curţii prevăd obligativitatea publicării constatărilor. În aprilie 2015, Curtea de Conturi a finalizat auditul performanţei Programului naţional de dezvoltare locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi derulat prin autorităţile locale. Controlul a vizat perioada 2013 – 2014. Concluziile raportului ar da mult de lucru DNA dacă documentul va ajunge pe masa procurorilor, aşa cum, de altfel, a propus Departamentul Juridic al Curţii de Conturi, care a emis un punct de vedere în favoarea sesizării organelor de urmărire penală. Potrivit unor surse din Ministerul Dezvoltării Regionale, raportul arată că prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, au fost date contracte grase firmelor satelite ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. 

Cele mai multe contracte nu au fost date prin licitaţie, ci prin încredinţare directă. 

Decontări duble, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active din evidenţele ministerului şi chiar evapoarea din contabilitate a 46 milioane de lei sunt lucruri care completează lista constatărilor cu iz penal făcute de auditori. În total, în 2013 şi 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat PNDL 531 de milioane de euro. 

Cum să dai de lucru la sponsorii de partid 

În 2011, pe când era ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea inventa Programul naţional de construcţie săli de sport, săli polivalente şi bazine de înot, aprobat prin hotărâre de Guvern, prin care au fost sifonate către firmele de partid milioane de euro. 

Doi ani mai târziu, după ce a preluat MDRAP, Liviu Dragnea a năşit şi el un program similar: Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin OUG 28/2013. 

Concret, PNDL a integrat toate celelalte programe care vizau obiective de interes local, cum ar fi modernizare de drumuri, alimentare cu apă, canalizare etc. Programul a fost făcut însă pe genunchi, acesta neavând nici până în prezent o strategie elaborată, potrivit raportului de control. 

Astfel, prin actul normativ de aprobare, nu s-au stabilit niciun fel de obiective pentru PNDL, ceea ce a condus la imposibilitatea evaluării gradului de realizare a acestora. ”Prin OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările şi completările ulterioare nu au fost definite obiectivele urmărite prin aprobarea PNDL”, se arată în document. 

Mai mult, ministrul Dragnea avea obligaţia ca, după intrarea în vigoare a OUG 28/2013, să iniţieze proiectul de lege care să aprobe ordonanţa de urgenţă, acesta să fie însuşit de Guvern şi trimis în Parlament pentru aprobare. Cât a fost însă ministru, Dragnea nu a făcut-o. 

Raportul Curţii de Conturi relevă un adevărat haos la MDRAP: lipsa monitorizării contractelor de finanţare, nerezilierea contractelor în care beneficiarii nu nu şi-au respectat atribuţiile şi responsabilităţile, capacitate redusă de identificare şi diminuare a riscurilor de fraudă în cadrul PNDL etc. 

Contracte grase pe bani publici 

Printre beneficiarii contractelor finanţate de MDRAP se regăsesc firme cunoscute, ale căror legături cu fostul partid de guvernământ sunt de notorietate. ”Regina” contractelor prin încredinţare directă, în perioada în care Liviu Dragnea a condus acest minister, a fost celebra Tel Drum SA, în spatele căreia s-ar afla chiar liderul PSD, deşi social-democratul a negat mereu evidenţele. 

Tel Drum nu a avut cele mai multe contracte finanţate de Ministerul Dezvoltării, dar cu siguranţă a încasat cei mai mulţi bani. Astfel, numai în perioada 2013 – 2014, controversata firmă a primit nu mai puţin de 41,2 milioane de lei. Locul al doilea este ocupat de o altă firmă celebră de partid, Tancrad SRL. 

Firmă de casă a lui Gheorghe Bunea Stancu în perioada în care acesta a fost preşedinte al CJ Brăila, Tancrad a încasat de la MDRAP 33 de milioane de lei în perioada menţionată. Lista ”ruşinii” este completată de zeci de firme ale căror patroni au, în prezent, dosare penale tocmai pentru legăturile cu baronii locali care le dădeau contracte din bani publici. 

Decontări duble 

Potrivit MDRAP, atunci când ministrul Liviu Dragnea a iniţiat Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), Ministerul Dezvoltării avea obligaţia de a verifica stadiul celelorlalte programe vechi integrate în PNDL. Astfel, MDRAP a uitat să inventarieze obiectivele de investiţii preluate în programul centralizat. 

Asta a permis ca proiecte demarate în cadrul altor programe (Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii - PNDI), decontate deja în cadrul acestui mecanism, să mai fie plătite încă o dată prin programul PNDL. 

„S-a constatat că MDRAP, în unele cazuri, pentru aceleaşi obiective de investiţii, a decontat proiecte tehnice atât prin Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI) cât şi prin Programul naţional de dezvoltare Locală (PNDL)”, se precizează în raportul de control. În total, au fost descoperite 12 proiecte care au fost finanţate de două ori. 

În cele 12 cazuri de plăţi duble, au fost implicate aceleaşi firme: Primacons Group SRL, Vega 93 SRL, Arcada Company SA, Aquaform SRL şi Romstrade SRL. 

* Proiectul ”Modernizare DC 157 Valea lui Lalu, Com.Pardoşi (Buzău)” a primit prin PNDI 41.540 de lei, iar prin PNDL – 91.414 lei. 

* Proiectul ”Modernizare drumuri Comuna Moviliţa, Judeţul Vrancea” a fost finanţat prin PNDI cu 50.000 de lei, iar prin PNDL cu 90.936 lei. 

* ”Modernizare DC 36 KM 0+000-3+600,Ilişua (DJ171) – Uriu Hăşmaşu Ciceului, Judeţul Bistriţa Năsăud”: 77.500 lei (PNDI) şi 103.804,51 lei (PNDL) 

* ”Modernizare străzi Comuna Vinga Judeţul Arad”: 100.000 lei (PNDI) şi 168.919,15 lei (PNDL). 

Lista ruşinii 

Firmele care au primit sume însemnate prin încredinţare directă: 

• SC Tel Drum SA, firmă abonată la contracte pe bani publici, controlată pe hârtie de foştii colegi de liceu ai liderului PSD. 

• SC Tancrad SRL, reprezentată de Cristian Cătălin Stăncic, este firma de casă a CJ Brăila, inculpată în dosarul lui Gheorghe Bunea Stancu. 

• SC Zeus SA apare în două din cele trei dosare în care fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost pus sub învinuire. Proprietarul companiei de contrucţii Zeus SA a fost implicat şi în dosarul Trofeul Calităţii în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare. 

• SC Gecor Gecor SRL Gurgiu. Numele acestei firme a fost asociat cu cel al lui Cătălin Voicu - mama fostului senator PSD deţinea jumătatea din părţile sociale. 

• SC Selina SRL Oradea. Patronul firmei, Beniamin Rus, este cercetat de DNA pentru prejudicierea CJ Bihor cu 6 milioane de euro. În 2013, Rus ar fi încercat să-l mituiască pe ministrul Dan Şova, în timpul unei vizite în China. 

• SC Vega 93 SRL este controlată de milionarul Corneliu Istrate, sponsor recunoscut al PSD. Istrate are o relaţie specială cu Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea. 

• SC Darcons SRL Neamţ este patronată de Romică Rotaru, membru PSD Neamţ, fost vicepreşedinte al CJ şi subprefect, tatăl preşedintelui filialei judeţene a TSD Neamţ, Alexandru Rotaru. În ultimii ani, Darcons a câştigat milioane de euro din asfaltări şi reparaţii de drumuri dar şi construcţii civile. 

• SC Lemacons SRL Tuluceşti este administrată de Alin Constantinescu, nepotul milionarului Corneliu Istrate, patronul Vega ’93, apropiat PSD. În 2015, împreună cu Vega ’93, Lemacons SRL a pus mâna pe lucrări de 40 milioane de euro la autostrada Braşov-Oradea. Tot în 2015, Lemacons a prins un contract de 5 milioane de euro pentru întreţinerea pe timp de vară a drumurilor din judeţul Tulcea. 

• SC Samus Construcţii SRL Dej este patronată de Ioan Tecar, lider al comunităţii penticostale din România. Numele lui Tecar apare în dosarul mitei de la CJ Cluj. Conform DNA, omul de afaceri ar fi trimis un plic cu bani pentru fostul şef al CJ, Horea Uioreanu, prin intermediul fiului său, Cristian Tecar. 

• SC Cast SRL, controlată de Costin Palada, a fost trimisă în judecată în dosarul fostului preşedinte la CJ Prahova, Mircea Cosma, pentru spălare de bani. 

• SC Citadina 98 SA Galaţi (fosta societate de Drumuri şi Spaţii Verzi a Primăriei Galaţi). A fost preluată de Corneliu Istrate şi integrată în grupul de firme Vega 93. 

• SC Dinamic Construct SRL Tulcea, patronată de fostul senator PNL Daniel Iluşcă. Dinamic Construct a a proiectat toate lucrările de infrastructură finanţate de UE în Tulcea. 

• SC Alma Consulting SRL, una dintre firmele de casă ale CJ Vrancea, condus de Marian Oprişan (PSD). În 2007, când Iulian Matache (PSD) şi-a construit casa, a apelat la serviciile Alma Consulting pentru a-i întocmi documentaţia necesară. În aceiaşi perioadă, firma avea în derulare contracte cu Consiliul Judeţan, unde Matache era şef al Direcţiei Tehnice. 

• SCADT SA Slatina, controlată de fostul senator PSD Ion Toma, a obţinut contracte de milioane de euro de la autorităţile centrale şi locale. Firma este clientă fidelă a consiliilor judeţene, prefecturilor, primăriilor, ba chiar şi a Bisericii. 

• SC Drusal Construct SA, sponsor al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş (fost PSD şi UNPR), cercetat penal pentru corupţie.

Citeste mai mult: adev.ro/o6xs2u

Scamatoriile păstorite de Liviu Dragnea la Ministerul Dezvoltării

http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-scamatoriilepastorite-liviu-dragnea-ministerul-dezvoltarii-1_5731f9405ab6550cb8c0bf7e/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Scamatoriile+p%C4%83storite+de+Liviu+Dragnea+la+Ministerul+Dezvolt%C4%83rii+%2

11 mai 2016, 

Sorin Ghica

Liviu Dragnea a condus Ministerul Dezvoltării Regionale în perioada 2012-2015 

Jaf ca-n codru la Ministerul Dezvoltării Regionale, în perioada în care instituţia a fost condusă de Liviu Dragnea. Funcţionarii lui Dragnea au făcut adevărate scamatorii cu fondurile, risipind banii publici pe ajutoare „de urgenţă“ pentru Biserică sau pe proiecte tehnice inutilizabile. 

Decontări duble, lucrări supraevaluate, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active importante din evidenţele ministerului şi chiar evaporarea din contabilitate a 46 milioane de lei, sunt doar câteva dintre constatările cu iz penal făcute de auditorii Curţii de Conturi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Aşa cum a dezvăluit, marţi, „Adevărul“, experţii Curţii de Conturi au finalizat, în aprilie 2015, auditul performanţei Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării şi derulat prin autorităţile locale (UAT). Controlul a vizat perioada 2013 – 2014, în care PNDL a înghiţit 531 milioane de euro. Nici până în prezent raportul de control nu a fost supus aprobării Plenului Curţii de Conturi, în vederea sesizării organelor de urmărire penală. Terenuri subevaluate cu zeci de milioane de euro Raportul arată că şefii Ministerului Dezvoltării nu au luat nicio măsură pentru protejarea bunurilor din domeniul public al statului şi au subevaluat patrimoniul în mod flagrant. Astfel, în 2014, MDRAP a modificat substanţial valoarea de inventar a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea ministerului. Potrivit Curţii de Conturi, „Patrimoniul privat al statului a fost subevaluat şi diminuat, ca valoare de inventar, cu suma de 85.613.231 lei (20 de milioane de euro), pentru terenurile aflate în administrarea MDRAP“. Este vorba, printre altele, de terenul Centrului de creaţie şi cultură Cântarea României – Esplanada, a cărui valoare de inventar a fost diminuată cu 76 de milioane de lei. Evaluatorul a determinat o valoare de 615 €/mp, în condiţiile în care un teren similar din zona Unirii se vinde cu circa 2.400 €/mp. 

Un alt teren valoros, situat lângă Dâmboviţa Center, a fost subevaluat cu 9,6 milioane de lei, iar 15,49 hectare, din Alexeni (Ialomiţa), cotat iniţial la peste 10 milioane de lei, a fost trecut în scriptele MDRAP cu 2 milioane de lei. 

Cea mai drastică subevaluare a suferit-o însă un lot de 117,25 de hectare, din aceeaşi localitate (Aerodromul Alexeni), care de la 66,7 milioane de lei a ajuns să fie cotat de conţopiştii Ministerului Dezvoltării la puţin peste 15 milioane de lei, adică o diferenţă de peste 51 milioane de lei. Mai mult, la reinventariere au fost omise bunuri în valoare de circa 1,7 milioane de lei, precum staţie hidrofor, centrală termică, grup electrogen, punct comandă balizaj, depozite, crematoriu gunoi, ateliere, magazii, clădire, punct control carburanţi / lubrefianţi etc. 

Neglijenţă sau tentativă de tun imobiliar 

Toate rapoartele de evaluare a imobilelor au fost întocmite de firma Mediator Group SRL, în urma unui contract încheiat prin încredinţare directă. Poate nu întâmplător a apelat Liviu Dragnea la serviciile acestei firme. Mediator Group SRL este controlată de un coleg de partid, Gabriel Tufeanu, fost consilier al premierului Ponta. „Expertul nu a ţinut cont de destinaţia terenului situat în Comuna Alexeni (Aerodrom) şi a luat ca bază de comparaţie alte terenuri cu suprafeţe mult mai reduse“, se arată în raport. Auditorii arată că în rapoartele de evaluare „nu se face referire la modalitatea de stabilire a valorii juste a terenurilor, în funcţie de inflaţie, de utilitatea bunului, de starea acestuia şi de preţul pieţei“. Mai mult, în niciuna dintre situaţii evaluatorul nu a făcut referire la „preţul zonei“, practicat de societăţile/filiale de imobiliare – vânzări/cumpărări terenuri. La fel de suspectă este şi omisiunea MDRAP de a intabula imobilele subevaluate pe care le administrează. CNI, căpuşa de la Ministerul Dezvoltării Controalele experţilor au mai scos la lumină modul în care Compania Naţională de Investiţii SA (CNI), aflată sub autoritatea MDRAP, şi-a tras ilegal „adaos comercial“ la operaţiunile pe care le derulează pentru Ministerul Dezvoltării. Concret, este vorba de o cotă de 5% din valoarea lucrărilor de construcţii şi montaj, pentru asistenţa tehnică asigurată de CNI. Aceste cote forfetare de 5% au fost încasate în baza prevederilor OG nr. 25/2001. Deşi din aprilie 2011, odată cu aplicarea OUG nr. 35/2011, nu mai avea dreptul să încaseze aceste venituri, CNI a continuat să ceară, iar MDRAP să plătească „adaosul comercial“ ilegal. Din valoarea totală a lucrărilor decontate de către MDRAP, în 2014, pentru intervenţii de urgenţă, CNI a încasat ilegal 967.283 lei. 

CNI s-a comportat astfel ca o veritabilă căpuşă. 

Deşi era obligată să asigure asistenţă tehnică la contractele respective, compania nu a prestat nimic, mulţumindu-se doar să încaseze bani. „În fapt, CNI a îndeplinit rolul de intermediar în derularea fondurilor între MDRAP şi beneficiari, pentru care s-a considerat îndreptăţită să încaseze 5% din valoarea devizelor de lucrări“, au precizat auditorii. 

„Urgenţa“ MDRAP: Ajutor pentru Biserică 

Din veniturile proprii ale MDRAP, în 2014, au fost virate către CNI 19,3 milioane de lei, pentru finanţarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi/sau care prezintă pericol public. Este vorba, în general, de lucrări de intervenţii la construcţii amplasate în zone de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii sau alunecări de teren şi care prezintă pericol de prăbuşire. 

Modul în care MDRAP a cheltuit însă aceşti bani este revoltător. În 2014, Ministerul Dezvoltării a finanţat lucrări de consolidare la Catedrala Mitropolitană „Întâmpinarea Domnului“, de la Iaşi, considerate „lucrări de intervenţie în primă urgenţă“, precum şi servicii de proiectare la alte obiective de investiţii. „Finanţarea acestor intervenţii de către MDRAP prin CNI nu justifică celeritatea cu care ar fi necesar să se demareze lucrările la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public“, se arată în raportul de control. Proiecte tehnice pentru lucrări inexistente În perioada 2012 – 2014, MDRAP a făcut plăţi pentru 285 de proiecte tehnice aferente unor obiective de investiţii, în vederea realizării unor lucrări ulterioare de execuţie. 

Astfel, la finele anului 2013, MDRAP figura în evidenţa contabilă cu 60 de proiecte tehnice , în valoare totală de 10.232.384 lei. Rectificarea bugetară din noiembrie 2013, prin ordonanţă de urgenţă, a eliminat baza legală a MDRAP pentru executarea de lucrări de investiţii noi sau începute prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). 

Cu toate acestea, subordonaţii lui Liviu Dragnea, care era şi vicepremier, au continuat să comande proiecte tehnice cu o frenezie de neoprit. Aşa că, la finele anului 2014, în evidenţa contabilă figurau nu mai puţin de 225 de proiecte, în valoare de 44.364.969 lei (un milion de euro). 

În total, MDRAP a aruncat pe fereastră 54,6 milioane de lei, pentru 285 de proiecte tehnice care nu vor fi valorificate niciodată. 

Au dispărut 10 milioane de euro 

Funcţionarii MDRAP nu au putut să explice, la control, cum s-a volatilizat din contabilitate mai bine de un milion de euro. Banii ar fi trebuit să se regăsească în „Contul de execuţie bugetară cheltuieli“, întocmit la 31 decembrie 2013. În anul respectiv, Ministerul Dezvoltării derulase contracte de finanţare în cadrul PNDL în valoare totală de 206.117.930 lei, creditele bugetare definitive fiind însă doar în valoare de 160.456.000 lei. Rezultă o diferenţă de 46.407.400 lei, care a fost de negăsit. „Angajamente legale care s-au încadrat în creditele bugetare definitive au fost în sumă de 160.456.000 lei, dar nu s-a putut identifica diferenţa de 46.407.400 lei, reprezentând angajamentele legale încheiate în cursul anului 2013 şi achitate în perioada ianuarie - martie 2014“, se arată în raportul de control. 

Contracte pentru sponsorii de partid 

Potrivit Curţii de Conturi, prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, Ministerul Dezvoltării a finanţat contracte grase pentru firmele-satelit ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene, care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. 

Printre beneficiarii contractelor finanţate de MDRAP se regăsesc firme cunoscute, ale căror legături cu fostul partid de guvernământ sunt de notorietate. 

Culisele controlului 

Poate mai interesante decât constatările auditorilor sunt culisele acestui caz. Deşi controlul a fost finalizat în urmă cu mai bine de un an, raportul întocmit pentru valorificarea constatărilor nu a ajuns nici până în prezent în plenul Curţii de Conturi, care să dispună sesizarea organelor de cercetare penală. 

O posibilă explicaţie ar putea fi legăturile dintre Liviu Dragnea şi Cosmin Nicula. Nicula a fost senator PSD până să renunţe în favoarea fotoliului mai confortabil de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, unde a fost numit pe linie politică. O altă explicaţie, care ar putea avea conotaţii penale, conduce tot spre Nicula. Pe lista „ruşinii“, cu firmele de partid care s-au bucurat de contracte grase de la MDRAP, prin încredinţare directă, se numără şi Viva Construct SRL Hunedoara, care are puternice legături cu actualul vicepreşedinte al Curţii. 

Astfel, Nicula deţine o casă ridicată de Viva Construct, în baza unui împrumut acordat chiar de antreprenor. Nicula a menţionat împrumutul în declaraţia de avere, nu însă şi casa. Valoarea creditului menţionat în declaraţie este de aproximativ 281.191 de lei, acesta fiind contractat în 2013, an în care Nicula era deja mutat în noua sa locuinţă. 

La rubrica din declaraţia de avere referitoare la scadenţa împrumutului nu este trecută nicio dată. 

Patronul firmei, Vasile Axinte, este cercetat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ. Potrivit DNA, Moloţ ar fi tras sforile pentru ca Viva Construct să primească mai multe contracte de la autorităţile judeţene.

Citeste mai mult: adev.ro/o6zmp2

Ce este Indicele Glicemic?

http://yve.ro/diete-fitness/nutritie/indicele-glicemic-tabel-complet-alimente/?ref=yfp

Indicele glicemic (IG) este un sistem de masurare al carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahar din sange. Indicele glicemic (IG) este un indicator care masoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange si influenteaza nivelul de zahar.

Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt mai usor de digerat si de absorbit in sange; fapt care duce la cresterea nivelului de zahar din sange sau la aparitia unor fluctuatii ale nivelului de zahar in sange. Alimentele cu un indice glicemic scazut sunt mai greu de digerat si de absorbit in sange si conduc la cresterea treptata a nivelului de zahar si a nivelului de insulina.

Alimentele cu indice glicemic scazut imbunatatesc nivelul de glucoza si de lipide, ajuta la mentinerea greutatii corporale. Indicele glicemic scazut al alimentelor controleaza apetitul alimentar si ofera senzatia de satietate.Alimentele cu indice glicemic reduc riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare.

Numele alimentului	Indicele Glicemic (IG)	Nivel indice glicemic
Vanilie	5	IG mic
Scortisoara	5	IG mic
Oregano	5	IG mic
Busuioc	5	IG mic
Patrunjel	5	IG mic
Otet	5	IG mic
Crustacee	5	IG mic
Avocado	10	IG mic
Paste Montignac (spaghetti)	10	IG mic
Tempeh	15	IG mic
Nuci	15	IG mic
Seminte germinate	15	IG mic
Macris	15	IG mic
Varza murata	15	IG mic
Fasole Italiana plata	15	IG mic
Ridichie	15	IG mic
Seminte de pin	15	IG mic
Agave	15	IG mic
Sparanghel	15	IG mic
Tarate	15	IG mic
Varză de Bruxelles	15	IG mic
Pudra de roscova	15	IG mic
Conopida	15	IG mic
Muguri de cereale (soia sau germeni de fasole mung, etc)	15	IG mic
Chili	15	IG mic
Castravete	15	IG mic
Ghimbir	15	IG mic
Ceapa verde	15	IG mic
Praz	15	IG mic
Masline	15	IG mic
Coacaze	15	IG mic
Varza	15	IG mic
Cas (din soia)	15	IG mic
Ceapa	15	IG mic
Ciuperci	15	IG mic
Nuci Barcelona	15	IG mic
Alune de padure	15	IG mic
Chimen dulce	15	IG mic
Zucchini	15	IG mic
Dovlecei	15	IG mic
Andive	15	IG mic
Cicoare	15	IG mic
Pesto	15	IG mic
Muraturi	15	IG mic
Fistic	15	IG mic
Germeni de grau	15	IG mic
Tofu	15	IG mic
Paprika	15	IG mic
Ardei gras (rosu, verde, galben)	15	IG mic
Spanac	15	IG mic
Soia	15	IG mic
Esalota	15	IG mic
Salata verde	15	IG mic
Migdale verzi	15	IG mic
Telina	15	IG mic
Nuci Caju	15	IG mic
Broccoli	15	IG mic
Coacaze negre	15	IG mic
Migdale	15	IG mic
Arahide	15	IG mic
Rubarba	15	IG mic
Suc de lamaie (neindulcit)	20	IG mic
Gem Montignac fara zahar	20	IG mic
Inima de palmier	20	IG mic
Soia (crema)	20	IG mic
Cirese Acerola	20	IG mic
Ciocolată, simpla (> 85% din cacao)	20	IG mic
Anghinare	20	IG mic
Ratatouille	20	IG mic
Lamaie	20	IG mic
Iaurt de soia (fara arome)	20	IG mic
Cacao pudra	20	IG mic
Vanata	20	IG mic
Fructoza	20	IG mic
Muguri de bambus	20	IG mic
Sos Tamari (neindulcit)	20	IG mic
Mazare (boabe)	25	IG mic
Zmeura (fructe proaspete)	25	IG mic
Fasole Mung	25	IG mic
Linte verde	25	IG mic
Fasole Fayot	25	IG mic
Fasole Flageolet	25	IG mic
Visine	25	IG mic
Cirese	25	IG mic
Orz	25	IG mic
Pasta de alune (neindulcita)	25	IG mic
Afine	25	IG mic
Ciocolata neagra (mai mult de 70% cacao)	25	IG mic
Mure	25	IG mic
Dude	25	IG mic
Coacaze	25	IG mic
Nap (crud)	25	IG mic
Agrisa	25	IG mic
Hummus	25	IG mic
Pasta de arahide (neindulcita)	25	IG mic
Coacaze rosii	25	IG mic
Capsune	25	IG mic
Faina de soia	25	IG mic
Vermicelli (din fasole Mung)	30	IG mic
Noodles (din soia)	30	IG mic
Vermicelli (din soia)	30	IG mic
Morcovi (cruzi)	30	IG mic
Sfecla de zahar (cruda)	30	IG mic
Lapte de migdale	30	IG mic
Rosii / Tomate	30	IG mic
Usturoi	30	IG mic
Marmelada (neindulcita)	30	IG mic
Lapte de ovaz (nefiert)	30	IG mic
Pere (proaspete)	30	IG mic
Branza de vaci proaspata**	30	IG mic
Lapte de soia	30	IG mic
Linte galbena	30	IG mic
Noodles (din fasole Mung)	30	IG mic
Grapefruit	30	IG mic
Linte bruna	30	IG mic
Caise	30	IG mic
Naut (boabe)	30	IG mic
Fasole pastai	30	IG mic
Fasole verde	30	IG mic
Pommelo	30	IG mic
Grapefruit roz	30	IG mic
Granadilla	30	IG mic
Maracuja	30	IG mic
Mandarine	30	IG mic
Clementine	30	IG mic
Scorzoneras	30	IG mic
Lapte praf**	30	IG mic
Lapte**	30	IG mic
Fructul pasiunii	30	IG mic
Rodie (proaspata)	35	IG mic
Quinoa	35	IG mic
Seminte de floarea soarelui	35	IG mic
Tomate uscate	35	IG mic
Sos de tomate (natural, fara ados de zahar)	35	IG mic
Nuca de cocos	35	IG mic
Migdale (pasta, neindulcit)	35	IG mic
Migdale (piure, neindulcit)	35	IG mic
Orez salbatic	35	IG mic
Piersici (proaspete)	35	IG mic
Nectarine (proaspete)	35	IG mic
Fasole Pinto	35	IG mic
Mere deshidratate	35	IG mic
Vermicelli (grau dur)	35	IG mic
Noodles (grau dur)	35	IG mic
Faina de naut	35	IG mic
Amaranth, seminte	35	IG mic
Fasole Adzuki / azuki	35	IG mic
Falafel (din boabe de naut)	35	IG mic
Mazare verde (proaspata)	35	IG mic
Inghetata (cu fructoza)	35	IG mic
Iaurt**	35	IG mic
Mere	35	IG mic
Smochine	35	IG mic
Porumb indian	35	IG mic
Susan	35	IG mic
Paine cu cereale incoltite	35	IG mic
Portocale	35	IG mic
Prune	35	IG mic
Mustar Dijon	35	IG mic
Gutui	35	IG mic
Iaurt de soia (aromat)	35	IG mic
Caise uscate	35	IG mic
Suc de rosii	35	IG mic
Fasole neagra	35	IG mic
Telina, radacina de telina, tije de telina (crude)	35	IG mic
Naut (boabe, conservat)	35	IG mic
Tulpini de Ale	35	IG mic
Fasole Romana	35	IG mic
Paine Montignac	35	IG mic
Drojdie	35	IG mic
Fasole boabe	35	IG mic
Wasa™ continut de fibre 24%	35	IG mic
Fasole Fava (cruda)	40	IG mediu
Paine Pumpernickel Montignac	40	IG mediu
Spagetti al dente (fierte 5 min)	40	IG mediu
Cidru brut	40	IG mediu
Grau egiptean	40	IG mediu
Kamut	40	IG mediu
Serbet (fara adaos de zahar)	40	IG mediu
Faina Quinoa	40	IG mediu
Pepino dulce	40	IG mediu
Ovaz	40	IG mediu
Lactoza	40	IG mediu
Paste integrale al dente (fierte 5 minute)	40	IG mediu
Smochine uscate	40	IG mediu
Suc de morcov (neindulcit)	40	IG mediu
Tahin	40	IG mediu
Piscoturi (faina integrala, fara zahar adaugat)	40	IG mediu
Farro	40	IG mediu
Paine integrala 100%	40	IG mediu
Hrisca (integrala)	40	IG mediu
Kasha (integrala)	40	IG mediu
Saracen (integral)	40	IG mediu
Lapte de cocos	40	IG mediu
Prune uscate	40	IG mediu
Falafel (fasole Fava)	40	IG mediu
Fasole Pinto (din conserva)	40	IG mediu
Fulgi de ovaz (negatiti)	40	IG mediu
Paine Matzo (faina integrala)	40	IG mediu
Gutui (conservanti/gelifianti, neindulcite)	40	IG mediu
Unt de arahide (fara adaos de zahar)	40	IG mediu
Gem (neindulcit)	45	IG mediu
Banana cruda	45	IG mediu
Paine integrala de secara	45	IG mediu
Patlagina cruda	45	IG mediu
Fresh de portocale	45	IG mediu
Faina Kamut (integrala)	45	IG mediu
Struguri negri (proaspeti)	45	IG mediu
Struguri albi (proaspeti)	45	IG mediu
Faina Farro (integrala)	45	IG mediu
Orez brun Basmati	45	IG mediu
Faina de secara	45	IG mediu
Afine	45	IG mediu
Alac, einkorn (integral)	45	IG mediu
Paste Capellini	45	IG mediu
Suc de grapefruit (neindulcit)	45	IG mediu
Mazare verde (conservata)	45	IG mediu
Paine Kamut	45	IG mediu
Muesli Montignac	45	IG mediu
Ananas (fructul proaspat)	45	IG mediu
Paine Pumpernickel	45	IG mediu
Sos de tomate (cu zahar)	45	IG mediu
Semolina integrala	45	IG mediu
Couscous integral	45	IG mediu
Paine integrala prajita	45	IG mediu
Bulgur din grau integral (gatit)	45	IG mediu
Baton energetic de cereale (fara adaos de zahar)	50	IG mediu
Cartofi dulci	50	IG mediu
Wasa™ secara	50	IG mediu
Suc de ananas (neindulcit)	50	IG mediu
Muesli (fara indulcitori)	50	IG mediu
Macaroane (grau dur)	50	IG mediu
Kiwi*	50	IG mediu
Suc de afine (neindulcit)	50	IG mediu
Paine cu quinoa (aproximativ 65% quinoa)	50	IG mediu
Cereale integrale (fara zahar adaugat)	50	IG mediu
Paste integrale	50	IG mediu
Orez Basmati	50	IG mediu
Curmale Japoneze	50	IG mediu
Mango (proaspat)	50	IG mediu
Litchi (proaspete)	50	IG mediu
Trufe albe	50	IG mediu
Chayote, chocho, pear squash, christophine	50	IG mediu
Orez brun, nerafinat	50	IG mediu
Biscuiti (faina integrala, neindulciti)	50	IG mediu
Suc de mere (neindulcit)	50	IG mediu
Mustar (cu adaos de zahar)	55	IG mare
Papaya (proaspat)	55	IG mare
Orez rosu	55	IG mare
Sushi	55	IG mare
Tagliatelle (bine gatite)	55	IG mare
Nutella®	55	IG mare
Piscoturi	55	IG mare
Rădăcini de manioc, mandioca, yucca, Cassava (dulce)	55	IG mare
Prune japoneze, loquat	55	IG mare
Suc de mango (neindulcit)	55	IG mare
Rădăcini de manioc, mandioca, yucca, Cassava (amar)	55	IG mare
Ketchup	55	IG mare
Suc de struguri (neindulcit)	55	IG mare
Bulgur (gatit)	55	IG mare
Piersici (conservate, cu sirop)	55	IG mare
Fursecuri	55	IG mare
Spaghetti (bine gatite)	55	IG mare
Paine alba cu lapte	60	IG mare
Cacao indulcita (instant)	60	IG mare
Miere	60	IG mare
Ovomaltine®	60	IG mare
Orez parfumat	60	IG mare
Pudra de ciocolata (cu adaos de zahar)	60	IG mare
Castane	60	IG mare
Paste din faina alba/grau moale	60	IG mare
Banane (coapte)	60	IG mare
Semolina (grau dur)	60	IG mare
Inghetata (indulcita)	60	IG mare
Orez cu bobul lung	60	IG mare
Pepene galben*	60	IG mare
Terci de ovaz	60	IG mare
Fulgi de ovaz	60	IG mare
Arpacas	60	IG mare
Pizza	60	IG mare
Ravioli (grau dur)	60	IG mare
Caise conservate	65	IG mare
Gem (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Fava bean, broad bean, horse bean (cooked)	65	IG mare
Noodles (din faina de orez)	65	IG mare
Vermicelli (din faina de orez)	65	IG mare
Sfecla rosie (gatita)	65	IG mare
Sfecla (gatita)	65	IG mare
Pain au chocolat	65	IG mare
Faina de castane	65	IG mare
Marmelda (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Sneakers®	65	IG mare
Nuts®	65	IG mare
Mars®	65	IG mare
Sirop de artar	65	IG mare
Gris	65	IG mare
Couscous	65	IG mare
Paine neagra	65	IG mare
Muesli (cu adaos de zahar sau miere)	65	IG mare
Panapen, breadfruit, breadnut	65	IG mare
Ananas din conserva	65	IG mare
Gutui (conservanti/gelifianti, indulcite)	65	IG mare
Paine din faina de secara (30% secară)	65	IG mare
Alac, einkorn	65	IG mare
Tamarind, curmale Indiene (dulci)	65	IG mare
Cartofi fierti in coaja	65	IG mare
Porumb fiert	65	IG mare
Paine din grau integral	65	IG mare
Porumb tanar	65	IG mare
Tropical yam -US-, yam	65	IG mare
Cartofi fierti in coaja	65	IG mare
Maioneza (indulcita, la borcan)	65	IG mare
Lasagna (grau dur)	65	IG mare
Serbet (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Stafide	65	IG mare
Gnocchi	70	IG mare
Croissant	70	IG mare
Bauturi carbogazoase dulci	70	IG mare
Racoritore	70	IG mare
Cola	70	IG mare
Biscuiti	70	IG mare
Covrigi pufosi (covrigi americani)	70	IG mare
Banana coapta	70	IG mare
Terci	70	IG mare
Mei	70	IG mare
Zahar brun	70	IG mare
Cartofi fierti (fara coaja)	70	IG mare
Mamaliga	70	IG mare
Malai	70	IG mare
Amaranth expandat	70	IG mare
Sorg	70	IG mare
Cereale rafinate (cu adaos de zahar)	70	IG mare
Risotto	70	IG mare
Special K™	70	IG mare
Tacos	70	IG mare
Radacinoase	70	IG mare
Curmale uscate	70	IG mare
Patlagina (gatita)	70	IG mare
Bagheta paine alba	70	IG mare
Brioche	70	IG mare
Baton de ciocolata (cu adaos de zahar)	70	IG mare
Paine Matzo	70	IG mare
Melasa	70	IG mare
Noodles (faina de grau)	70	IG mare
Chips de cartofi	70	IG mare
Zahar alb (sucroza)	70	IG mare
Ravioli (faina moale)	70	IG mare
Paine de orez	70	IG mare
Orez rafinat	70	IG mare
Pesmet	70	IG mare
Lapte de orez (cu zahar adaugat)	75	IG mare
Dovleac	75	IG mare
Gogosi	75	IG mare
Lasagna (grau moale)	75	IG mare
Vafe (cu zahar adaugat)	75	IG mare
Tartacuta	75	IG mare
Dovleac (diverse sortimente)	75	IG mare
Pepene rosu*	75	IG mare
Piure de cartofi	80	IG mare
Telina, radacina de telina, tije de telina (gatite)	85	IG mare
Budinca de orez	85	IG mare
Paine alba pentru sandwich	85	IG mare
Tapioca	85	IG mare
Chifla pentru hamburger	85	IG mare
Pop corn (fara adaos de zahar)	85	IG mare
Amidon de porumb	85	IG mare
Arrow-root	85	IG mare
Orez expandat	85	IG mare
Covrigei (uscati)	85	IG mare
Faina alba de grau	85	IG mare
Nap (gatit)*	85	IG mare
Lapte de orez	85	IG mare
Pastarnac*	85	IG mare
Orez prefiert	85	IG mare
Orez instant	85	IG mare
Fulgi de porumb	85	IG mare
Morcovi (gatiti)	85	IG mare
Gulie*	85	IG mare
Orez lipicios	90	IG mare
Paine din faina alba fara gluten	90	IG mare
Cartofi prajiti	95	IG mare
Cartofi copti	95	IG mare
Maltodextrina	95	IG mare
Faina de orez	95	IG mare
Amidon	95	IG mare
Faina de cartofi	95	IG mare
Sirop de orez	100	IG mare
Glucoza (dextroza)	100	IG mare
Amidon modificat	100	IG mare
Sirop de grau	100	IG mare
Sirop de glucoza	100	IG mare
Bere*	110	IG mare
Sirop de porumb	115	IG mare

* Alimente care au indicele glicemic ridicat, dar au un continut de zaharuri pure (glucoza pura) foarte scazut (aproximativ 5%). Aceste alimente nu afecteaza nivelul zaharurilor din sange.

** Nu exista o diferenta la indicele glicemic intre lactatele din lapte integral si intre cele degresate. Chiar daca lactatele au indicele glicemic scazut, cresc secretia de insulina.