Dragnea: „PSD nu va face alianţă cu PNL cât timp voi fi eu preşedinte”

http://adevarul.ro/news/politica/dragnea-psd-nu-alianta-pnl-timp-presedinte-1_577ffbf45ab6550cb8aee6e6/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Cum+i-a+acoperit+T%C4%83riceanu+pe+recuperatorii+de+terenuri+ai+Prin%C8%9Bului+Paul+%2F+Cum+a+ajuns+UNPR+la+un+pas+de+dezintegrare+%2F+Prietenii+lui+Putin+din+Italia%2C+%C3%AEn+ofensiv%C4%83+-+09.07.2016&utm_content=Newsletter-362269-20160709&utm_medium=email

8 iulie 2016, News.ro

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, vineri, la Antena 3, că social-democraţii nu vor încheia alianţe cu PNL pentru a forma Guvernul atât timp cât el este preşedintele partidului, oricât de "dezamăgiţi" ar fi Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, fără a explica însă de ce susţine că decizia i-ar afecta pe cei doi. 

Chiar dacă este dezamăgit şi domnul Ponta, chiar dacă este dezamăgit şi domnul Tăriceanu, PSD nu face cu PNL. Aş vrea să închidem subiectul ăsta din punctul de vedere al PSD", a spus Dragnea, cu privire la strategiile social-democraţiilor pentru perioada de după alegerile parlamentare, adăugând că este "exclusă" o alianţă PSD-PNL cât timp el conduce partidul. Întrebat de ce spune că Victor Ponta ar putea fi "dezamăgit" de această afirmaţie, 

Dragnea nu a oferit un răspuns clar. "S-a tot spus că eu vreau să rup alianţa cu ALDE şi m-am cam săturat să tot spun, să dau răspunsuri la breaking news-uri de nimic sau pe nimic, pe ştiri de nimic, pe minciuni", a spus liderul PSD. Social-democratul a adăugat, făcând referire la postările lui Ponta prin care fostul premier cita informaţii apărute în presă potrivit cărora Dragnea l-ar fi numit pe el şi pe liderii ALDE drept duşmani ai PSD, că toţi colegii săi trebuie să înţeleagă că adversarii sunt în afara partidului. "Dacă colegii mei, prietenii mei, înţeleg că adversarii sunt cu totul alţii, nu noi între noi, atunci vom câştiga cu mult peste 50%, PSD şi ALDE, la alegerile parlamentare", a spus Dragnea, la Antena 3. 

 „Guvernarea este una foarte proastă, iar de vină este Dacian Cioloş; mai trebuiau schimbaţi 2-3 miniştri” Preşedintele PSD a mai declarat, tot vineri că actuala guvernare este "foarte proastă", iar vina o poartă prim-ministrul Dacian Cioloş, care şi-a ales echipa, fiind de părere că mai trebuiau schimbaţi "doi sau trei" miniştri, printre care şi Achim Irimescu, cel care deţine portofoliul Agriculturii. "Este o neperformanţă serioasă. Noi vorbim practic de un act de guvernare foarte slab, o guvernare foarte proastă. Acest Guvern s-a remarcat prin nişte afirmaţii ale unor miniştri cum n-a mai îndrăznit nici un ministru în România (...) 

Pentru faptul că Guvernul are o prestaţie aşa proastă înseamnă că de vină este prim-ministrul", a spus Dragnea. Liderul PSD a adăugat că ar mai fi trebuit schimbat "doi sau trei miniştri", dându-l ca exemplu pe şeful Agriculturii, Ichim Irimescu. "În agricultură, în acest an Ministerul Agriculturii a făcut foarte mult rău", a spus Dragnea, afirmând că el nu a acordat subvenţii la timp în domeniu, iar în privinţa fondurilor europene "lucrurile sunt aproape blocate". Dragnea a spus că acum parlamentarii care au susţinut Guvernul la învestitură regretă acest lucru, pentru că decizia a fost luată "la cald", la presiunii străzii şi a unor instituţii. "Este o dezamăgire foarte mare pentru toţi cei 389 de senatori şi deputaţi care au votat acest Guvern (...) 

Presiunile erau foarte mari pentru a veni tehnocraţii. S-a luat această decizie. Cu toţii avem ceva de învăţat de aici", a spus liderul PSD.

Citeste mai mult: adev.ro/oa0g82

Rolul jucat de Dragnea, Blaga & Co. in referendumul Brexit

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-21113267-rolul-jucat-dragnea-blaga-referendumul-brexit.htm?ref=yfp

de Vlad Mixich HotNews.ro  27 iunie 2016, 

Să vă povestesc pe scurt despre rolul important jucat de Liviu Dragnea, Vasile Blaga & Co. în rezultatul Brexitului. Și nu e deloc o glumă.

Ieri am cunoscut-o pe Mirela, 27 de ani născută în Teleorman, o fată care muncește cinstit într-un restaurant chinezesc din Anglia. A plecat din țară cu un deceniu în urmă, împreună cu părinții care s-au dus la muncă în Spania. Apoi a venit criza și au fost nevoiți să se mute în Anglia. Acum a venit Brexit-ul și au început să facă planuri să plece în Germania. La doar 27 de ani, Mirela e în fața celei de-a treia mutări majore într-o țară nouă și o cultură diferită. Are ochi triști Mirela și când o întreb unde-i acasă ezită mult până să răspundă.

Acum câteva minute am auzit la BBC (radio), la oră de mare audiență, un englez din Birmingham spunând că s-a săturat de țiganii, românii și polonezii care lucrează la el în oraș și de aia a votat împotriva UE. Și că e cazul să nu mai vină esticii ăștia să-i ia locurile de muncă.

Migrația europenilor din est a fost principalul subiect al campaniei din Marea Britanie. Mirela mi-a spus că dacă ar fi avut un salariu cât de cât decent și un loc de muncă, toată familia ei ar fi rămas bucuroasă acasă, în Teleorman. Englezul din Birmingham a spus că în afară de migranți, n-are nimic cu UE, chiar îi place că are vacanțe ieftine și poate călători ușor.

După miliarde de Euro infuzate de Uniunea Europeană în țări ca România, după sprijin instituțional, politic și economic, după aproape un deceniu de la legalizarea intrării noastre în UE, oamenii noștri continuă să fugă din România.

Pentru că la sate, acolo unde (încă) trăiește jumătate de țară, e rău. Pentru că e sărăcie. Pentru că munca cinstită e semn de prostie. Pentru că învățătura pe brânci e doar pentru fraieri. Și regulile la fel. Pentru că să-ți faci o fermă la tine în sat fără să șpăguiești e mult mai greu decât să te urci în avion și să culegi căpșune în Spania sau să cureți mese în Anglia.

La finalul unuia dintre cele mai favorabile decenii din istoria de un secol a României (suntem protejați de cele mai importante alianțe militare și economice din lume), oamenii noștri continuă să fugă din județele conduse de peste un deceniu de Dragnea & Co. sau de Blaga & Co.

Mirela nu are nicio vină că a venit la muncă în Anglia. Și nimeni nu-i poate reproșa englezului din Birmingham că-și apără prin vot anti-UE salariul. Dar ca întotdeauna, continentul nostru este construit din reacții în lanț.

Lăcomia rapace a baronilor politici care conduc România de peste un deceniu au împins milioane de români să-și caute norocul în celălalt capăt al Europei, generând presiuni economice și sociale care ar putea fi suportate de autohtoni un an sau doi, dar nu zece. Și fără existența unui orizont al normalizării.

Unul dintre motivele importante pentru care englezii au votat anti-UE și anti-imigranți poate fi găsit în județele din estul îndepărtat al UE, acolo de unde oamenii fug, fug și tot fug de peste un deceniu. Nimeni nu pleacă de acasă de prea mult bine și prea multă guvernare înțeleaptă.

Analiza: Cum s-au format majoritatile in consiliile judetene. PMP si UDMR, cele mai castigate

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21110592-analiza-cum-format-majoritatile-consiliile-judetene-pmp-udmr-cele-mai-castigate.htm

de V.M. HotNews.ro 26 iunie 2016, 

Rezultatele alegerilor locale pe judete - harta

Foto: Hotnews

Majoritatile in consiliile judetene sunt formate la trei saptamani dupa alegeri, iar in urma negocierilor PMP a intrat in conducerea a noua judete - la egalitate cu PNL -, in vreme ce UDMR a facut opt majoritati si a obtinut cinci presedinti de CJ - cu doi mai putin decat PNL, se arata intr-o analiza realizata de Mediafax. 

Desi au obtinut scoruri modeste, partidele mici - PMP, UDMR, ALDE - au fost esentiale pentru formarea majoritatilor in consiliile judetene. In vreme ce ALDE, in virtutea unei intelegeri cu social-democratii, a constituit majoritati doar alaturi de PSD, in schimb PMP si UDMR si-au maximizat castigurile mergand cand cu PSD, cand cu PNL.

Astfel, PMP a reusit sa constituie nu mai putin de noua majoritati in Consiliile judetene - Constanta, Prahova, Neamt, Caras Severin, Timis si Maramures alaturi de PSD si Alba, Arad si Ilfov alaturi de PNL.

La randul lor, maghiarii de la UDMR au castigat singuri doua judete - Harghita si Covasna -, dar au intrat in alte sase majoritati - Bihor, Salaj si Mures alaturi de PSD si Arad, Brasov si Satu Mare alaturi de PNL. Spre deosebire de PMP, maghiarii au obtinut si cinci presedinti de Consilii judetene - in Harghita, Covasna, Bihor, Mures si Satu Mare.

"Rezultatele pentru noi sunt multumitoare. Am tinut cont de rezultatul alegerilor, am tinut cont de specificul fiecarui judet, de capacitatea de a colabora cu unii sau cu altii si de traditia de a colabora cu unii sau cu altii", a declarat pentru Mediafax presedintele UDMR, Kelemen Hunor.

"Sunt judete unde am mers cu liberalii si sunt suparati pesedistii si sunt judete unde am mers cu PSD si sunt suparati liberalii. Daca toata lumea este suparata, asta inseamna ca pana la urma e bine. Sau nu e bine", a mai spus liderul UDMR.

Referindu-se la situatia speciala de la Bihor, unde liberalii au pierdut majoritatea in CJ lipsindu-le un singur om, dupa ce UDMR a ales sa mearga alaturi de PSD, Hunor a explicat: "Liberalii nu ne-au oferit prea multe solutii pentru consiliul judetean si bineinteles ei au castigat orasul cu 70%, n-au nevoie de noi, am fi doar cireasa pe tort si cum este un caracter extrem de puternic primarul Bolojan, langa el e greu sa muncesti cand nu are nevoie de tine, e o meserie cinica aceasta pe care o practica si suntem convinsi ca ne-au oferit viceprimar in Oradea ca sa obtina ei presedintele de consiliu judetean. (...) Colegii mei au mers mai mult pe varianta de a conduce judetul, de a fi in fruntea judetului si de a fi parteneri egali cu primarul municipiului Oradea, fiindca un presedinte de CJ este un partener egal, daca nu va supara aceasta sintagma, cu primarul resedintei de judet".

Dupa principii similare - maximizarea interesului partidului - s-a ghidat si Traian Basescu in negocierile pentru formarea majoritatilor judetene. "Daca ramanem sa privim la luna, sa facem opozitie, aceasta bruma de consilieri pe care am obtinut-o nu ne va folosi la nimic in alegerile legislative si vom participa la formarea de majoritati acolo unde sunt conditii", declara liderul PMP pe 15 iunie. Miscarea Populara s-a dovedit un bun instrument pentru PSD de a-i lasa pe dinafara pe uneperisti, care au inceput negocieri cu PNL, in cel putin trei judete: Caras Severin, Timis si Maramures. Asta cu toate ca, a doua zi dupa alegeri, Liviu Dragnea anunta exact contrariul. "Avem sanse ca PSD sa formeze majoritate impreuna cu alte partide, cu exceptia PNL, cu exceptia PMP", promitea liderul PSD pe 6 iunie.

Asadar, daca vom compara procentele obtinute de partide la alegeri si procentele in care respectivele formatiuni se regasesc in conducerile judetelor, observam ca diferenta este majora.

Astfel, desi PSD a obtinut 42,29% din voturi, prin aliante cu ALDE, UNPR si PMP a ajuns sa controleze 31 de judete, inclusiv Capitala (73,8%) si are 29 de presedinti de Consilii judetene (69,04%).

La randul lor, liberalii, desi au obtinut un scor de 30,64% la alegrile locale, au reusit sa faca majoritati abia noua judete - in trei singuri si in sase in aliante cu UDMR, PMP si FDGR -, ceea ce inseamna un procent de 21,4%. In ceea ce priveste sefia judetelor, PNL a obtinut abia sapte presedinti de CJ, adica 16,6%.

In schimb PMP, cu un scor de 4,4% in alegeri a constituit noua majoritati in Consiliile judetene, ceea ce corespunde unui procent de 21,4%.

Maghiarii de la UDMR au fost, in schimb, cei mai castigati. Cu un scor in alegeri de 4,9%, ei au intrat in 8 majoritati judetene (19,04%) si au obtinut cinci presedinti de CJ, adica 11,9% din total.

"Daca facem o simulare pe rezultatele din 5 iunie, vedem ca din cele 312 locuri (de deputati, n.r.), fara minoritati, PSD ar fi castigat 153 de mandate, iar cu ALDE ar avea majoritate in ambele camere fara sa aiba nevoie de nimeni. Daca lucrurile raman asa, PSD va guverna singur sau aproape singur, nu va avea nevoie de noi, deci nu am tinut cont de ce se va intampla la toamna pentru ca atunci ar fi trebuit sa mergem peste tot cu PSD sau peste tot cu PNL", a fost raspunsul lui Kelemen Hunor la intrebarea daca la baza negocierilor pentru CJ-uri a fost si un calcul de oportunitate in perspectiva alegerilor parlamentare de la finalul anului.

4 tipuri de referendum care pot sfâşia Europa. Dar şi România. Asta ne dorim?

Intrebarea autorului domnu Unteanu este una retorică dar și una care are nuanțe de instigare a populației să nu-și exercită dreptul de exprimare prin referendum popular. Dorește să introducă un fel de frică al celor care așa ar putea exprima nemulțumirea impotriva unor hotăriri ale politicienilor corupți sau incapabili.

Ideea referendumului popular nu ar trebui să fie devalorizată dar autorul articolului nu este deranjat și își arată colții atunci când este vorba de naționalitîți conlocuitoare mai ales cel maghiar. 

Nu poate înțelege că intr-o democrație normală referendum național este o acțiune normală de exprimare! (Civicul Ardelean) 

http://adevarul.ro/international/europa/4-tipuri-referendum-sfasia-europa-romania-dorimo-1_576e4b8e5ab6550cb8466ce6/index.html

Pericolul este deja definit. Este aici. Este indiscutabil. Pe plan politic, este cea mai gravă situaţie de tip pericol intern la nivel continental cu care se confruntă Europa de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. 

Ameninţând să ne arunce direct în situaţia debandadei tragice din anii 1933, în momentul în care, după dispariţia imperiilor, Europa era divizată într-o multitudine de state, fiecare cu apetit de revanşă, pe măsura ambiţiilor lor istorice şi revendicărilor teritoriale subsecvente, cu războiul ca singură perspectivă de afirmare a controlului. Proiectul european a fost ceea ce „părinţii Europei“ au imaginat drept cea mai bună soluţie pentru evitarea repetării monstruoasei tragedii care redusese continentul nostru la un câmp de luptă pe care avuseseră loc atrocităţi inimaginabile. S-a crezut atunci, iar iluzia a durat mai mult de jumătate de secol, că răspunsul de înţelepciune avea să fie un continent unit prin interesele comune, mai întâi cele economice, cele care aveau, mai apoi, să genereze o conştiinţă comună a “cetăţeanului european”. 

Vis la care s-au alăturat, cu entuziasmul generat de ieşirea din lumea comunistă, toate statele din centrul şi estul Europei. Numai că visul s-a osificat sub forma unei birocraţii bruxelleze, din ce în ce mai izolată de procesele sociale care curgeau nestigherite urmându-şi propria lor logică de sistem. Şi nu numai că s-au osificat, ci au început să genereze soluţii din ce în ce mai teoretice, complicate şi generale, încercând să le impună prin deciziile luate de şefii de state şi de guverne. Fără să fie însă atente la semnalele puternice venite din teritoriu, evidente în momentul crizei migraţiei când nici măcar cei care semnaseră la Bruxelles documentele de angajament elaborate de Comisia Europeană nu au ajut nici apetitul şi nici curajul să le aplice odată întorşi acasă. De teama unei opinii publice din ce în ce mai ostilă, cea care, normal, nu pricepe nici măcar o parte din politicile elaborate de la Bruxelles şi trimise în ţările membre pentru aplicare. Nepricepând deoarece nu sunt nici măcar explicate corect....iar asta a dus la o ostilizare treptată dar fermă, proces care a culminat acum cu BREXIT-ul. Iar lucrurile sunt într-adevăr pe marginea prăpastiei, căci starea de spirit a unei părţi importante a populaţiei s-a schimbat dramatic, aşa cum o demonstredază datele dintr-un sondaj realizat în luna mai de Ipsos MORI . 

Realitatea dezvăluită era atât de cumplită încât, la momentul respectiv, oficialii pe care i-am contactat la Bruxelles, au încercat constant să minimalizeze gravitatea lucrurilor. Fiind perfect convinşi că totul avea să fie ca mai înainte. Nu a fost să fie aşa. Deci iată cum arată Europa în ochii cetăţenilor săi şi a unora care trăiesc în principalele ţări partenere ale UE. Prima întrebare: ar trebui ca ţara dvs. să organizeze un referendum privind apartenenţa la UE? A doua întrebare: aţi vota în favoarea ieşirii din UE? 

Jumătate dintre cei chestionaţi au spus că se aşteaptă ca BREXIT-ul să genereze un efect de domino, iar 4 din 10 dintre cetăţenii europeni au spus că se aşteaptă ca, până în 2020, Uniunea Europeană să arate mai mică decât este acum... 

Drept pentru care, post-BREXIT, să vedem ce a apărut în materie de oferte de organizare de referendum. 

Avem 3 tipuri diferite, fiecare cu propriul său potenţial de explozie şi care, separat sau în combinaţie, pot genera situaţii tensionate şi posibil conflictuale, antrenând eventual explozii de violenţă socială internă sau între diverse state.

 Referendum pentru ieşirea din UE organizat într-un Stat Membru. Sunt deja anunţate intenţii de acest fel în Franţa, Danemarca, Olanda, Suedia, Republica Cehă. 

Referendum asupra dobândirii independenţei organizat într-o parte componentă a unui stat suveran, în ideea aderării ulterioare la UE. Cazul Scoţiei. 

Referendum pentru unificarea cu „ţara-mamă”: cazul Irlandei de Nord (posibil de a fi reunită cu Republica Irlanda) şi al Gibraltarului (posibil de reunit cu Spania). 

Referendum separatist organizat într-o ţară membră UE, de tip stat unitar definit constituţional, care să ducă la naşterea unui stat independent care fie să dorească să adere la UE (ICatalonia), fie să părăsească UE (Italia de Nord). 

Din acest moment, haosul care se poate instala poate fi de tip multiplex, ducând la posibila constituire a noi entităţi statale, fiecare în căutare de soluţii de supravieţuire şi, mai ales, de alianţe care să le asigure o formă de coeziune pe plan regional. Fără să existe, tehnic, conform Cartei ONU, posibilitatea ca cineva să poată nega dreptul oricărui popor la autodeterminare, drept extins la cel pe care-l au populaţiile majoritare pe un anume teritoriu de a-şi decide singure destinul. Chiar dacă, în unele cazuri, cum ar fi spre exemplu cel al României, vorbim despre state definite prin constituţie drept unitare... 

Închipuiţi-vă dimensiunea coşmarului care are de acum porţile larg deschise pentru a se instala în Europa, realizând ce se poate întâmpla dacă se vor organiza în perioada următoare referendumuri pentru autonomie (cu finalitate înspre sau în afara UE) pentru ceea ce figurează pe această hartă drept “Naţiuni fără stat în Europa” . Şi, doar ca un exerciţiu de imaginaţie în continuare, imaginaţi-vă o Românie care, în urma unui referendum (invocat deja de un partid parlamentar), să decidă ieşirea ţării noastre din UE, situaţie în care este aproape logică presupunerea (despre care am auzit deja vorbe, aseară, la Bruxelles) ca o regiune ca Transilvania, spre exemplu, să poată organiza un al referendum, de data asta pro-UE, cu rezultate uşor de presupus....

Vedem, de ieri dimineaţă, care sunt pierderile enorme pe toate bursele lumii provocate de BREXIT precum şi “gaura” de sute de miliarde provocată deja Regatului Unit în mai puţin de 24 de ore, unii analişti economici echivalând ieşirea Marii Britanii din UE cu un nou moment de tip “Lehman Brothers”, cel care a declanşat precedenta criză globală. Noi, desigur, ne bazăm pe asigurarea dată de Preşedintele Iohannis spre ştiinţa populaţiei, cum că efectele BREXIT asupra României vor fi limitate şi foarte uşor de gerat. Dar cât timp situaţia va rămâne aşa? 

Să vedem ce teme de negociere îşi propune să aibă România în momentele imediat următoare, după ce azi, la Berlin, acum când citiţi aceste rânduri, au fost convocaţi miniştrii de Externe din cele 6 ţări fondatoare pentru a discuta despre proiectul franco-german asupra unei “Uniuni flexibile”, cea care, foarte probabil, va instituţionaliza realitatea unei Europe cu mai multe viteze. Şi a unui centru de putere care să fie echivalent cu acceptarea continuării unei politici euruopene de integrare foarte rapidă, urmând ca celalalte ţări să poată vieţui conform propriilor lor apetenţe şi posibilităţi pe ceea ce va fi o Uniune Europeană desigur flexibilă, dar mult mai puţin permisivă şi decisă să supravieţuiască. Ideea aceasta a supravieţuirii pur şi simplu este acum la ordinea zilei şi se va găsi un răspuns. Sper. 

Pentru că, între timp, să consemnăm starea de ieri a băncilor europene în cădere uluitor de mare într-un răstimp de 12 ore: Banco Santander -,19,89%, Deutsch Bank -13,92%, Commerz Bank -12,81%. Stoxx Europe a înregistrat o scădere de 7.03%, indicele FTS UK are un -3,15%, indicele Barclays are -17,68%. Şi, prin contaminare, indicii americani au fost şi ei în scădere: DOW cu -3,39%, S&P500 cu -3,59%, NASDAQ cu -4,12% şi GlobalDow cu -5,49%. 

Dacă mai durează în aceşti parametri, efectul BREXIT poate să se transforme în criză globală majoră. Timp în care, după cum vedeţi, există o singură explozie de bucurie, cea a partidelor naţionalist extremiste care-şi văd nestingherite de proiect. Într-o teribilă bătălie pentru cucerirea puterii. restul, fie ce-o fi, se va petrece ulerior, într-o Europă care este neaşteptat de aprope de a se transforma într-un câmp de luptă. Din nou.

Citeste mai mult: adev.ro/o9bm4k

Problema placutelor bilingve de la Cluj, folosită de extremiștii din Olanda, care cer iesirea României din UE

Știrea de mai jos a apărut în stiridecluj.ro și are o nuanță tendențioasă de ațâțare a spiritelor. Dacă însă ne uităm la site-ul expus chiar de dânșii se poate observa că există foarte multe argumente ce sunt afișate de cei care sunt criticați de site-ul român. Față de argumentele respective stiridecluj.ro lasă pe cititori și comentatori consacrați doar să vorbească urât la adresa unora care nu sunt de etnie majoritară și să-și exprime - în termeni necorespunzători - duhul și off-ul fiindcă U Cluj nu mai este echipa din Liga I. Poate pe stadion ar fi fost permis șirul de expresii și fraze jignitoare la adresa conlocuitoarelor, dar într-o publicație dintr-un oraș european nu ar avea loc sau cel puțin ar trebui oprite comentariile celor care nu respectă normele de conviețuire. (Civicul Ardelean)
http://www.stiridecluj.ro/social/problema-placutelor-bilingve-de-la-cluj-folosita-de-extremistii-din-olanda-care-cer-iesirea-romaniei-din-ue

Extremiștii din Olanda cer excluderea României din UE, invocând problema plăcuțelor bilingve de la Cluj.

În Eindhoven au fost postate afișe cu mesajul ”Cine a făcut visul european un coșmar? România ar trebui să plece, nu Marea Britanie”.

”Cei care au lipit afisele au si o pagina de internet pe care vorbesc despre acelasi lucru http://language-rights.eu/brexit/ , merita ca o tara intreaga sa fie blamata pentru doua cuvinte scrise pe o placuta la intrarea in Cluj ?

Extremistii din Olanda se folosesc de problema placutelor bilingve de la Cluj ca sa ceara iesirea din UE a Romaniei. Fotografia de mai jos e din Eidhoven”, ne-a transmis un cititor.

Redăm mai jos ce a apărut în publicația - de altfel deloc extremist - criticată de stiridecluj.ro:

WHO MADE THE EUROPEAN DREAM A NIGHTMARE ?

The foundation European Language Rights launched its “Who made the European Dream a Nightmare” campaign. The foundation has previously been campaigning with a vote against campaign against the association agreement with Ukraine, based on its report Treason to Law. At the referendum on the 6th of April 2016 61 % of the Dutch population voted No. In this report, the foundation points out, that the European Integration of Central Europe is impossible, without respecting the treaty of Strasbourg. Since this treaty guarantees the language rights of autonomous people and makes bilingual signs obligatory. After the ethnic failure of Yugoslavia ratification of this treaty was an entry requisite for Romanian to become EU and NATO member.

De altfel publicația, numită de stiridecluj.ro, "extremistă", are mai multe articole critice la adresa guvernelor, care nu oferă egalitate în drepturi minorităților conlocuitoare, Vezi harta de mai jos unde se v-a putea observa că cei care elaborează site-ul criticat luptă pentru drepturile tuturor minorităților - printre care și cea românească - din afară țării mamă. Atunci ne punem întrebare - de altfel firească - și problema drepturilor românilor din altă țară este o problemă extremistă?  

Premierul bulgar îl ia peste picior pe Iohannis: Vrem iahturi, turişti şi dragoste, nu fregate la Marea Neagră

http://www.gandul.info/stiri/premierul-bulgar-il-ia-peste-picior-pe-iohannis-vrem-iahturi-turisti-si-dragoste-nu-fregate-la-marea-neagra-15500448

Gafa diplomatică a administraţiei Iohannis nu rămâne netaxată de bulgari

După ce Bulgaria a refuzat să participe la o flotă comună cu România, Turcia şi Ucraina în Marea Neagră, premierul de la Sofia ia peste picior ideea românilor: "Vreau să văd iole, iahturi, turişti, dragoste şi pace în staţiunile noastre de la Marea Neagră, nu vreau fregate care să brăzdeze marea", potrivit realitatea.net.

Prim-ministrul bulgar Boyko Borissov a confirmat, într-o declaraţie pentru jurnalişti la Sofia, că se opune ideii de creare a unei flote comune a Bulgariei, României, Turciei şi Ucrainei, vizând contracararea prezenţei navale a Rusiei în Marea Neagră, transmite BTA.

Potrivit cotidianului bulgar "24 Ceasa" ("24 de ore"), Borissov a dezaprobat iniţiativa preşedintelui român Klaus Iohannis, prezentată la Sofia, în timp ce şeful statului bulgar, Rosen Plevneliev, a susţinut-o. Publicaţia a mai scris că, în urma reacţiei lui Borissov, Turcia a suspendat unilateral acordul de readmisie a migranţilor.

"Susţin NATO şi UE, susţin interesele economice ale Bulgariei, dar această linie nu trebuie încălcată. Dacă bulgarii gândesc altfel, mă vor înlocui cu altcineva", a declarat Boiko Borissov. El a precizat că aşteaptă revenirea ministrului de externe, Daniel Mitov, din Bosnia şi a ministrului apărării, Nikolai Nencev, de la Bruxelles. "Voi fi foarte nemulţumit dacă ei şi-au asumat angajamente. Dacă au dat speranţe zadarnice fără să mă informeze, vor avea o problemă cu mine. Îi voi trimite să lupte pe mare", a afirmat premierul bulgar.

"Vreau să văd iole, iahturi, turişti, dragoste şi pace în staţiunile noastre de la Marea Neagră, nu vreau fregate care să brăzdeze marea. Putem ţine exerciţii bulgaro-române oricând vrem, dar cealaltă variantă ar fi optarea pentru un conflict militar", a comentat el.

Cum e afectată imaginea Casei Regale de asocierea cu PSD şi care e miza acestei amiciţii neobişnuite

http://adevarul.ro/news/politica/cum-e-afectata-imaginea-casei-regale-asocierea-psd-e-miza-acestei-amicitii-neobisnuite-1_576417a75ab6550cb80ae9c9/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Cum+e+afectat%C4%83+imaginea+Casei+Regale+de+asocierea+cu+PSD+%2F+Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C5%9Fanul+va+fi+deschis+circula%C5%A3iei+mai+devreme+%2F+Serviciile+de+care+rom%C3%A2nii+asigura%C5%A3i+vor+beneficia+gratuit+de+la+1+iulie&utm_content=Newsletter-354594-20160618&utm_medium=email

17 iunie 2016, Mădălina Mihalache

Regaliştii au primit cu multă indignare întâlnirea dintre Principesa Margareta şi preşedintele PSD Liviu Dragnea, politician condamnat penal, considerând-o drept un gest de abdicare a Custodelui Coroanei de la ideea de monarhie. Nici un interes personal al familiei regale nu justifică asocierea Principesei Moştenitoare cu un condamnat penal, arată specialiştii.

Liviu Dragnea s-a fotografiat cu Principesa Margareta în faţa tabloului Regelui Mihai FOTO Facebook

Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi Principesa Margareta au avut, ieri, o discuţie, la Palatul Elisabeta, în urma căreia Dragnea a spus că va pleda pentru ca statutul Casei Regale să fie mult mai bine reglementat. „Punctul meu de vedere, pe care l-am transmis Alteţei sale Regale şi pe care îl spun şi public şi o să-l spun şi colegilor mei, este că statutul Casei Regale din România trebuie mult mai bine reglementat. Trebuie ca această instituţie fundamentală, importantă pentru societatea românească să aibă un statut foarte clar, să poată să fie ajutată şi cred că acest lucru poate fi reglementat prin lege. Din discuţiile pe care le-am avut acum, am înţeles că nu există o reglementare legală prin care statutul Casei Regale să fie clarificat şi eu cred că acest lucru trebuie rezolvat şi o să facem tot ce e posibil să rezolvăm lucrul acesta“, a spus Dragnea. 

În urma acestei întâlniri, Liviu Dragnea a purtat discuţii şi cu partenerii politici ai PSD – Călin Popescu Tăriceanu şi Valeriu Steriu -, care sunt de acord să susţină propunerea Principesei Margareta. „Subiectul discuţiei este de-a dreptul penal. O reprezentantă a Casei Regale stă de vorbă cu un condamnat penal. Mi se pare un lucru care nu este de demnitatea unui cap încoronat. Îi cere şefului de partid să reglementeze situaţia Casei Regale. Noi suntem o republică. Casa Regală nu poate să aibă decât un statut simbolic. Dincolo de funcţia simbolică a Casei Regale într-o republică, nu ar trebui să existe niciun fel de reglementare referitoare la această instituţie“, a comentat sociologul Mircea Kivu. „Pentru Dragnea a fost un succes“ În schimb, Liviu Dragnea a rămas cu fotografia făcută alături de Principesa Margareta în faţa portretului Regelui Mihai, pozând într-un lider politic frecventabil inclusiv de Casa Regală, care se bucură de foarte multă încredere. 

„Comuniştii se laudă când întâlnesc capete încoronate. Cred că îi face onorabili. Pentru Dragnea a fost un succes“, a arătat istoricul Stelian Tănase. 

Cu toate astea, interesele financiare ale Custodelui Coroanei au contat mai mult decât imaginea prejudiciată a Casei Regale. „Există o siutaţie a proprietăţilor, titlurilor, a bugetului. Se alocă o sumă de bani pentru cheltuielile Casei Regale. Aceste lucruri încearcă să le reglementeze. Satutul Palatului Elisabeta este în joc“, a mai arătat Stelian Tănase 

Palatul Elisabeta a fost atribuit Regelui Mihai de statul român, în 2001, ca locuinţă pentru un fost şef de stat pe durata vieţii sale, în baza legii care reglementează drepturile foştilor şefi de stat. 

După moartea Regelui, ceilalţi membri ai Familiei Regale nu mai sunt acoperiţi de o bază legală pentru a locui în continuare în Palatul Elisabeta şi riscă să fie evacuaţi oricând.

 „Nu poate fi scuzată“ 

Monarhiştii nu au înţeles deloc motivele pentru care Principesa Margareta a făcut lobby la Liviu Dragnea, criticând-o pentru asocierea cu un condamnat penal. „Complicităţile Casei Regale a României cu PSD-ul lui Ion Iliescu nu fac decât să reconstituie şi să consfinţească abdicarea din 30 decembrie 1947 a Regelui Mihai. 

Cum să se supună Moştenitorul Coroanei celor care în 1990 îl urmăreau pe Regele Mihai cu armele pe şoselele ţării, celui care a chemat acum 26 de ani minerii şi a declanşat război civil? 

Nici o negociere care ar subordona Coroana republicii ilegale şi ilegitime nu poate fi explicată şi, mai ales, scuzată!“, se arată într-o scrisoare publică a Marilenei Rotaru, realizatoarea emisiunii „Ora Regelui“, de la TVR, adresată Principesei Margareta. 

Jurnalistul Marius Ghilezan arată că singurii care pierd din aceast înţelegere sunt monarhiştii. „Alteţele lor vor avea 3-4 milioane de Euro de la buget pentru pensii şi plata valeţilor curţii. Trei câştigători: reprezentanţii Casei Regale şi staff-ul tehnic (care se vor finanţa de la buget), 

PSD care a luat caimacul monarhist al PNL, Republica, instituţie care se legitimează cu simbolul coroanei. Practic, s-a făcut un transfer de legitimitate. Trei câştigători. Doar monarhiştii sunt liberi să fugă în munţi“, a opinat jurnalistul monarhist Marius Ghilezan.

Rezultatele finale obtinute in Cluj Napoca la alegerile locale din 2016

http://www.stiridecluj.ro/politic/date-finale-cate-voturi-a-obtinut-emil-boc-in-cluj-napoca-avem-rezultatele-tuturor-candidatilor-1-1

Emil Boc a câștigat autoritar alegerile în Cluj-Napoca, fiind numai 3000 de voturi anulate.

Conform datelor finale, din cele 102.205 voturi exprimate, 99.296 au fost validate.

Lista cu voturile obținute de fiecare candidat: 

1. Boc Emil - Partidul National Liberal - 64311

2. Horváth Anna - UDMR - 12573

3. Octavian Buzoianu - independent - 8721

4. Alexa Liviu-Doru-Alin - Partidul Miscarea Liberala - 3496

5. Giurgiu Mircia - Partidul Social Romanesc - 3184

6 Ille David - Partidul Uniunea Crestin Democrata Din Romania - 2119

7 Roschnafsky Marius-Bruno - Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) - 1776

8. Gurzau Adrian - Partidul Miscarea Populara - 1289

9. Pop Irina-Maria - M10 - 1253

10. Fancsali Ernő - Partidul Popular Maghiar Din Transilvania - 574 

În privința alegerilor la Consiliul Local Cluj-Napoca, din cele 102.205 voturi exprimate, 98.704 au fost validate.

PNL a obținut 49.218 voturi

UDMR a obținut 16.490

Alianța PSD + ALDE a obținut 13.955

M10 - 2946 voturi

PMP - 2834 voturi

Partidul Mișcarea Liberală - 2.974 voturi

PPMT 881 voturi

Numai partidele care au obținut minim 5% din voturi au obținut un mandat de consilier local. 

Astfel, PNL a obținut inițial 16 mandate de consilieri, UDMR 5 mandate și Alianța PSD + ALDE 4 mandate. În urma redistribuirii voturilor de la partidele care nu au obținut 5% din voturi, PNL a mai câștigat un mandat, iar Alianța PSD + ALDE încă unul.

Componența Consiliului Local Cluj-Napoca va fi următoarea: PNL 17 consilieri, PSD și Alde 5, iar UDMR 5.

O tornada cu latimea de 60 de metri a lovit o localitate din Romania. Prapadul lasat in urma

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-tornada-cu-latimea-de-60-de-metri-a-lovit-o-localitate-din-romania-prapadul-lasat-in-urma.html

Un fenomen rar intalnit la noi in tara a facut ravagii intr-o localitate din judetul Tulcea.

O tornada cu latimea de 60 de metri a maturat tot ce a gasit in cale pe o distanta de cativa kilometri. In doar cinci minute, 12 case din comuna Niculitel au fost distruse. Furtuna violenta a afectat si farmacia, dar si scoala de acolo.

O parte dintre locuinte sunt asigurate, dar oamenii se tem ca nu isi vor putea acoperi toate pagubele produse. De frica ploii, multi dintre ei au inceput deja sa isi repare casele.

Cod Portocaliu de inundatii pe rauri din 10 judete, pana sambata la pranz. Zonele care vor fi afectate de viituri

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cod-portocaliu-de-inundatii-pe-rauri-din-10-judete-pana-sambata-la-pranz-zonele-care-vor-fi-afectate-de-viituri.html

Hidrologii au emis un Cod Portocaliu de inundatii pentru mai multe rauri din 10 judete, incepand de joi, de la ora 16:00, pana sambata, la ora 12:00.

Potrivit Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), in intervalul mentionat vor fi afectate raurile din bazinele hidrografice: Olt superior si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna si Brasov, Buzau bazin superior (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Ramnicu. Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Barlad superior si afluentii sai din judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati, Bahlui - bazin superior - judetul Iasi, afluentii mici aferenti cursului inferior al Siretului si cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Vrancea, Galati si Vaslui).

In acelasi interval, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenti de grad inferior ai raurilor mentionate.

De asemenea, de joi, de la ora 3:00, a intrat in vigoare o avertizare Cod Galben de inundatii valabila pana sambata, la ora 18:00, pe rauri din 17 de judete.

Fenomenele vizate sunt scurgeri importante pe versanti, torenti si paraie, viituri rapide pe raurile mici cu posibile efecte de inundatii locale si cresteri de debite si niveluri pe unele rauri din bazinele hidrografice mentionate, cu posibile depasiri ale Cotelor de Aparare.

Potrivit hidrologilor, bazinele hidrologice afectate sunt Bega superioara, Timis superior si mijlociu, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Desnatui, Jiu superior si afluenti, afluenti Mures inferior, Olt superior si mijlociu, Arges superior, Ialomita superioara si afluenti, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Rm. Sarat, Buzau - bazin superior si afluenti, Barlad, Jijia, Baseu, afluentii mici din bazinele inferioare ale Siretului si Prutului.

"Avand in vedere situatia hidrometeorologica actuala si prognoza meteorologica pentru urmatoarele 72 de ore se pot produce scurgeri importante pe versanti, torenti si paraie, viituri rapide pe raurile mici cu posibile efecte de inundatii locale pe unele sectoare de rau si cresteri de debite si niveluri pe unele rauri din bazinele hidrografice mentionate, cu posibile depasiri ale Cotelor de aparare", precizeaza INHGA.

Astfel, pana joi, la ora 14:00, este activ un Cod galben de inundatii pe raurile din bazinele hidrografice: afluentii Muresului inferior (judetele Alba, Hunedoara si Arad), Bega superioara, Timis superior si mijlociu, Barzava, Moravita, Caras, Nera (judetele Caras Severin si Timis), Cerna (judetele Gorj si Caras Severin), Desnatui (judetele Mehedinti si Dolj), Jiu superior si afluenti bazin mijlociu (judetele Hunedoara, Gorj, Mehedinti), afluentii Oltului inferior din judetele Valcea, Gorj si Arges.

De asemenea, de joi, de la ora 10:00 si pana sambata, la ora 18:00, va fi in vigoare Codul Galben de inundatii pe raurile din bazinele hidrografice: Olt superior si mijlociu si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea si Arges, Arges superior (judetele Arges si Dambovita), Ialomita - bazin superior si afluenti (judetele Dambovita si Prahova), Buzau - bazin superior si afluenti (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Suceava, Moldova, Bistrita (judetele Suceava, Harghita, Neamt si Bacau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Rm. Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Barlad (judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati), Jijia si Baseu (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursului inferior al Siretului si cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Vrancea, Galati si Vaslui).

Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri, o atentionare Cod Galben de ploi insemnate cantitativ, valabila in 14 judete, incepand de joi la pranz, pana vineri seara.

Potrivit meteorologilor, in intervalul 2 iunie, ora 12:00 - 3 iunie, ora 21:00, instabilitatea atmosferica va fi accentuata in toate regiunile, vor fi averse, descarcari electrice, intensificari ale vantului ce vor lua aspect de vijelie si izolat grindina.

Judetele atentionate sunt: Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau, Vaslui, Galati, Vrancea, Buzau, Prahova, Dambovita, Arges, Covasna si Harghita.

De asemenea, se vor inregistra frecvent cantitati de apa de 15 - 20 l/mp, iar in Moldova si in zona Carpatilor Orientali si Meridionali se vor cumula 40 - 80 l/mp.

ANM precizeaza ca ploi, in general, moderate cantitativ vor fi in noaptea de miercuri spre joi (1/2 iunie) si in prima parte a zilei de joi (2 iunie) in regiunile sud-vestice si in zona montana.

COD ROSU de inundatii in sase judete. Orasul in care nu se poate ajunge si din care nu se poate iesi

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/judetul-bacau-arata-ca-un-imens-lac-dupa-ploile-torentiale-orasul-in-care-nu-se-poate-ajunge-si-din-care-nu-se-poate-iesi.html

A turnat cu galeata in Bacau, care arata acum ca un imens lac. Sub ape, culturile agricole sunt total compromise. Oamenii abia au reusit sa-si salveze animalele. O persoana a murit, dupa ce a fost luata de viitura.

In orasul Moinesti nu se poate ajunge, dar nici nu se poate iesi. Retelele de telefonie mobila au cazut, asa ca spaima oamenilor este cu atat mai mare. La fel de afectate sunt si alte localitati din judetul Bacau. Potrivit autoritatilor, au ramas fara curent electric peste 8.000 de gospodarii.

Oamenii se roaga sa se opreasca ploaia, sa nu le distruga de tot casele.

Meteorologii au emis un cod portocaliu de ploi si vijelii pentru sapte judete si un cod galben tot de vreme rea pentru alte sapte pina maine seara. Aceleasi coduri alarmante de inundatii sunt date si de hidrologi pentru rauri din sase judete.

COD ROSU de inundatii

"In intervalul 02.06.2016 ora 22:00 – 03.06.2016 ora 18:00 pe raurile din bazinele hidrografice: R. Negru (judetele Harghita si Covasna), afluentii din bazinul superior si mijlociu al Bistritei (judetele Suceava, Harghita si Neamt), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea).

Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate si intensitate mai mare pe unele rauri din judetele: Neamt, Bacau, Vrancea si Covasna.

In intervalul 02.06.2016 ora 13:30 – 02.06.2016 ora 22:00, pe unele rauri mici din judetele Neamt si Bacau se pot produce cresteri rapide de debite si niveluri cu atingerea si depasirea cu 20-50 cm a COTELOR DE PERICOL.

Harta cu codurile si semnificatia acestora se anexeaza. Se mentioneaza ca fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenti de grad inferior ai raurilor marcate pe harta.

In functie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.

Se impune urmarirea evoluţiei situatiei hidrometeorologice, in conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluari accidentale pe cursurile de apa si poluari marine in zona costiera.", anunta INGHA.

COD PORTOCALIU si COD GALBEN de inundatii

In intervalul 02.06.2016 ora 16:00 – 03.06.2016 ora 16:00 pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Lapus (judetele Maramures si Satu Mare), Crasna (judetele Salaj si Satu Mare), Somesul Mare (judetul Bistrita Nasaud), afluentii Muresului inferior (judetele Alba, Hunedoara si Arad).

In intervalul 02.06.2016 ora 16:00 – 04.06.2016 ora 18:00 pe raurile din bazinele hidrografice: Mures superior, cursurile superioare si mijlocii ale Tarnavelor (judetele Harghita, Mures si Sibiu), Olt superior si mijlociu si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea si Arges, Arges superior (judetele Arges si Dambovita), Ialomita – bazin superior si afluenti (judetele Dambovita si Prahova), Siret si afluenti (judetele Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Iasi, Vaslui, Galati, Brasov, Covasna si Braila), Jijia si Baseu (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Iasi, Vaslui si Galati).

In intervalul 03.06.2016 ora 12:00 – 04.06.2016 ora 18:00 pe Prutul superior amonte acumularea Stanca Costesti (judetul Botosani).

In intervalul 02.06.2016 ora 16:00 – 04.06.2016 ora 12:00 pe raurile din bazinele hidrografice: Olt superior si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna si Brasov, Buzau bazin superior si afluenti curs mijlociu (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Suceava bazin superior si afluenti (judetul Suceava), Moldova bazin superior si afluenti (judetele Suceava si Neamt), Bistrita (judetele Suceava, Neamt, Harghita si Bacau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Rm. Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Buzau superior si afluenti (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Barlad (judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati), Jijia bazin superior si afluenti (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursurilor mijlocii si inferioare ale Siretului si Prutului (judetele Bacau, Vrancea, Vaslui si Galati).

Locul din România în care lalelele cresc în copaci

http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/15320371-locul-din-romania-in-care-lalelele-cresc-in-copaci?ref=yfp

05.14.2016 

Unul dintre oraşele din vestul ţării devine foarte popular zilele astea datorită unei atracţii mai puţin obişnuite: lalele crescute în copac.

Copacii tulipani, adică arborii de lalea (liriodendron tulipifera), înfloresc zilele acestea în Lunca Pomostului, un cartier din Reşiţa.

Florile lor sunt foarte asemănătoare cu lalele, însă acestea cresc pe crengi şi nu în grădini, aşa cum suntem obişnuiţi.

Arborele e originar din America de Nord şi e foarte rezistent. Acesta ajunge la maturitate la 20-30 de metri şi poate trăi şi până la 300 de ani. 

Florile acestuia au 4-5 cm, iar culorile variază de la galben la galben-verzui cu o dungă de portocaliu intens, scrie opiniatimisoarei.ro.

Dragnea şi Ponta, jaf în tandem la Ministerul Dezvoltării Regionale

http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-dragnea-ponta--jaf-intandem-ministerul-dezvoltarii-regionale-1_5730c5945ab6550cb8b3a80b/index.html

10 mai 2016, 

Sorin Ghica

 Imediat după ce Liviu Dragnea a ajuns ministrul Dezvoltării, premierul Ponta a dat o ordonanţă prin care i-a permis acestuia să aloce fonduri în cadrul unui program naţional de dezvoltare prin simple ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum era până atunci. Ce s-a întâmplat cu banii o arată un raport al Curţii de Conturi, ţinut la secret.

Năravul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, de a construi în neştire săli de sport doar pentru a da de lucru firmelor de partid s-a perpetuat şi în ministeriatul lui Liviu Dragnea. O dovedeşte un raport al Curţii de Conturi, finalizat încă din primăvara anului trecut, dar ţinut la secret de actuala conducere a instituţiei. Asta cu toate că normele interne ale Curţii prevăd obligativitatea publicării constatărilor. În aprilie 2015, Curtea de Conturi a finalizat auditul performanţei Programului naţional de dezvoltare locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi derulat prin autorităţile locale. Controlul a vizat perioada 2013 – 2014. Concluziile raportului ar da mult de lucru DNA dacă documentul va ajunge pe masa procurorilor, aşa cum, de altfel, a propus Departamentul Juridic al Curţii de Conturi, care a emis un punct de vedere în favoarea sesizării organelor de urmărire penală. Potrivit unor surse din Ministerul Dezvoltării Regionale, raportul arată că prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, au fost date contracte grase firmelor satelite ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. 

Cele mai multe contracte nu au fost date prin licitaţie, ci prin încredinţare directă. 

Decontări duble, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active din evidenţele ministerului şi chiar evapoarea din contabilitate a 46 milioane de lei sunt lucruri care completează lista constatărilor cu iz penal făcute de auditori. În total, în 2013 şi 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat PNDL 531 de milioane de euro. 

Cum să dai de lucru la sponsorii de partid 

În 2011, pe când era ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea inventa Programul naţional de construcţie săli de sport, săli polivalente şi bazine de înot, aprobat prin hotărâre de Guvern, prin care au fost sifonate către firmele de partid milioane de euro. 

Doi ani mai târziu, după ce a preluat MDRAP, Liviu Dragnea a năşit şi el un program similar: Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin OUG 28/2013. 

Concret, PNDL a integrat toate celelalte programe care vizau obiective de interes local, cum ar fi modernizare de drumuri, alimentare cu apă, canalizare etc. Programul a fost făcut însă pe genunchi, acesta neavând nici până în prezent o strategie elaborată, potrivit raportului de control. 

Astfel, prin actul normativ de aprobare, nu s-au stabilit niciun fel de obiective pentru PNDL, ceea ce a condus la imposibilitatea evaluării gradului de realizare a acestora. ”Prin OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările şi completările ulterioare nu au fost definite obiectivele urmărite prin aprobarea PNDL”, se arată în document. 

Mai mult, ministrul Dragnea avea obligaţia ca, după intrarea în vigoare a OUG 28/2013, să iniţieze proiectul de lege care să aprobe ordonanţa de urgenţă, acesta să fie însuşit de Guvern şi trimis în Parlament pentru aprobare. Cât a fost însă ministru, Dragnea nu a făcut-o. 

Raportul Curţii de Conturi relevă un adevărat haos la MDRAP: lipsa monitorizării contractelor de finanţare, nerezilierea contractelor în care beneficiarii nu nu şi-au respectat atribuţiile şi responsabilităţile, capacitate redusă de identificare şi diminuare a riscurilor de fraudă în cadrul PNDL etc. 

Contracte grase pe bani publici 

Printre beneficiarii contractelor finanţate de MDRAP se regăsesc firme cunoscute, ale căror legături cu fostul partid de guvernământ sunt de notorietate. ”Regina” contractelor prin încredinţare directă, în perioada în care Liviu Dragnea a condus acest minister, a fost celebra Tel Drum SA, în spatele căreia s-ar afla chiar liderul PSD, deşi social-democratul a negat mereu evidenţele. 

Tel Drum nu a avut cele mai multe contracte finanţate de Ministerul Dezvoltării, dar cu siguranţă a încasat cei mai mulţi bani. Astfel, numai în perioada 2013 – 2014, controversata firmă a primit nu mai puţin de 41,2 milioane de lei. Locul al doilea este ocupat de o altă firmă celebră de partid, Tancrad SRL. 

Firmă de casă a lui Gheorghe Bunea Stancu în perioada în care acesta a fost preşedinte al CJ Brăila, Tancrad a încasat de la MDRAP 33 de milioane de lei în perioada menţionată. Lista ”ruşinii” este completată de zeci de firme ale căror patroni au, în prezent, dosare penale tocmai pentru legăturile cu baronii locali care le dădeau contracte din bani publici. 

Decontări duble 

Potrivit MDRAP, atunci când ministrul Liviu Dragnea a iniţiat Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), Ministerul Dezvoltării avea obligaţia de a verifica stadiul celelorlalte programe vechi integrate în PNDL. Astfel, MDRAP a uitat să inventarieze obiectivele de investiţii preluate în programul centralizat. 

Asta a permis ca proiecte demarate în cadrul altor programe (Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii - PNDI), decontate deja în cadrul acestui mecanism, să mai fie plătite încă o dată prin programul PNDL. 

„S-a constatat că MDRAP, în unele cazuri, pentru aceleaşi obiective de investiţii, a decontat proiecte tehnice atât prin Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI) cât şi prin Programul naţional de dezvoltare Locală (PNDL)”, se precizează în raportul de control. În total, au fost descoperite 12 proiecte care au fost finanţate de două ori. 

În cele 12 cazuri de plăţi duble, au fost implicate aceleaşi firme: Primacons Group SRL, Vega 93 SRL, Arcada Company SA, Aquaform SRL şi Romstrade SRL. 

* Proiectul ”Modernizare DC 157 Valea lui Lalu, Com.Pardoşi (Buzău)” a primit prin PNDI 41.540 de lei, iar prin PNDL – 91.414 lei. 

* Proiectul ”Modernizare drumuri Comuna Moviliţa, Judeţul Vrancea” a fost finanţat prin PNDI cu 50.000 de lei, iar prin PNDL cu 90.936 lei. 

* ”Modernizare DC 36 KM 0+000-3+600,Ilişua (DJ171) – Uriu Hăşmaşu Ciceului, Judeţul Bistriţa Năsăud”: 77.500 lei (PNDI) şi 103.804,51 lei (PNDL) 

* ”Modernizare străzi Comuna Vinga Judeţul Arad”: 100.000 lei (PNDI) şi 168.919,15 lei (PNDL). 

Lista ruşinii 

Firmele care au primit sume însemnate prin încredinţare directă: 

• SC Tel Drum SA, firmă abonată la contracte pe bani publici, controlată pe hârtie de foştii colegi de liceu ai liderului PSD. 

• SC Tancrad SRL, reprezentată de Cristian Cătălin Stăncic, este firma de casă a CJ Brăila, inculpată în dosarul lui Gheorghe Bunea Stancu. 

• SC Zeus SA apare în două din cele trei dosare în care fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost pus sub învinuire. Proprietarul companiei de contrucţii Zeus SA a fost implicat şi în dosarul Trofeul Calităţii în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare. 

• SC Gecor Gecor SRL Gurgiu. Numele acestei firme a fost asociat cu cel al lui Cătălin Voicu - mama fostului senator PSD deţinea jumătatea din părţile sociale. 

• SC Selina SRL Oradea. Patronul firmei, Beniamin Rus, este cercetat de DNA pentru prejudicierea CJ Bihor cu 6 milioane de euro. În 2013, Rus ar fi încercat să-l mituiască pe ministrul Dan Şova, în timpul unei vizite în China. 

• SC Vega 93 SRL este controlată de milionarul Corneliu Istrate, sponsor recunoscut al PSD. Istrate are o relaţie specială cu Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea. 

• SC Darcons SRL Neamţ este patronată de Romică Rotaru, membru PSD Neamţ, fost vicepreşedinte al CJ şi subprefect, tatăl preşedintelui filialei judeţene a TSD Neamţ, Alexandru Rotaru. În ultimii ani, Darcons a câştigat milioane de euro din asfaltări şi reparaţii de drumuri dar şi construcţii civile. 

• SC Lemacons SRL Tuluceşti este administrată de Alin Constantinescu, nepotul milionarului Corneliu Istrate, patronul Vega ’93, apropiat PSD. În 2015, împreună cu Vega ’93, Lemacons SRL a pus mâna pe lucrări de 40 milioane de euro la autostrada Braşov-Oradea. Tot în 2015, Lemacons a prins un contract de 5 milioane de euro pentru întreţinerea pe timp de vară a drumurilor din judeţul Tulcea. 

• SC Samus Construcţii SRL Dej este patronată de Ioan Tecar, lider al comunităţii penticostale din România. Numele lui Tecar apare în dosarul mitei de la CJ Cluj. Conform DNA, omul de afaceri ar fi trimis un plic cu bani pentru fostul şef al CJ, Horea Uioreanu, prin intermediul fiului său, Cristian Tecar. 

• SC Cast SRL, controlată de Costin Palada, a fost trimisă în judecată în dosarul fostului preşedinte la CJ Prahova, Mircea Cosma, pentru spălare de bani. 

• SC Citadina 98 SA Galaţi (fosta societate de Drumuri şi Spaţii Verzi a Primăriei Galaţi). A fost preluată de Corneliu Istrate şi integrată în grupul de firme Vega 93. 

• SC Dinamic Construct SRL Tulcea, patronată de fostul senator PNL Daniel Iluşcă. Dinamic Construct a a proiectat toate lucrările de infrastructură finanţate de UE în Tulcea. 

• SC Alma Consulting SRL, una dintre firmele de casă ale CJ Vrancea, condus de Marian Oprişan (PSD). În 2007, când Iulian Matache (PSD) şi-a construit casa, a apelat la serviciile Alma Consulting pentru a-i întocmi documentaţia necesară. În aceiaşi perioadă, firma avea în derulare contracte cu Consiliul Judeţan, unde Matache era şef al Direcţiei Tehnice. 

• SCADT SA Slatina, controlată de fostul senator PSD Ion Toma, a obţinut contracte de milioane de euro de la autorităţile centrale şi locale. Firma este clientă fidelă a consiliilor judeţene, prefecturilor, primăriilor, ba chiar şi a Bisericii. 

• SC Drusal Construct SA, sponsor al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş (fost PSD şi UNPR), cercetat penal pentru corupţie.

Citeste mai mult: adev.ro/o6xs2u

Scamatoriile păstorite de Liviu Dragnea la Ministerul Dezvoltării

http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-scamatoriilepastorite-liviu-dragnea-ministerul-dezvoltarii-1_5731f9405ab6550cb8c0bf7e/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Scamatoriile+p%C4%83storite+de+Liviu+Dragnea+la+Ministerul+Dezvolt%C4%83rii+%2

11 mai 2016, 

Sorin Ghica

Liviu Dragnea a condus Ministerul Dezvoltării Regionale în perioada 2012-2015 

Jaf ca-n codru la Ministerul Dezvoltării Regionale, în perioada în care instituţia a fost condusă de Liviu Dragnea. Funcţionarii lui Dragnea au făcut adevărate scamatorii cu fondurile, risipind banii publici pe ajutoare „de urgenţă“ pentru Biserică sau pe proiecte tehnice inutilizabile. 

Decontări duble, lucrări supraevaluate, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active importante din evidenţele ministerului şi chiar evaporarea din contabilitate a 46 milioane de lei, sunt doar câteva dintre constatările cu iz penal făcute de auditorii Curţii de Conturi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Aşa cum a dezvăluit, marţi, „Adevărul“, experţii Curţii de Conturi au finalizat, în aprilie 2015, auditul performanţei Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării şi derulat prin autorităţile locale (UAT). Controlul a vizat perioada 2013 – 2014, în care PNDL a înghiţit 531 milioane de euro. Nici până în prezent raportul de control nu a fost supus aprobării Plenului Curţii de Conturi, în vederea sesizării organelor de urmărire penală. Terenuri subevaluate cu zeci de milioane de euro Raportul arată că şefii Ministerului Dezvoltării nu au luat nicio măsură pentru protejarea bunurilor din domeniul public al statului şi au subevaluat patrimoniul în mod flagrant. Astfel, în 2014, MDRAP a modificat substanţial valoarea de inventar a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea ministerului. Potrivit Curţii de Conturi, „Patrimoniul privat al statului a fost subevaluat şi diminuat, ca valoare de inventar, cu suma de 85.613.231 lei (20 de milioane de euro), pentru terenurile aflate în administrarea MDRAP“. Este vorba, printre altele, de terenul Centrului de creaţie şi cultură Cântarea României – Esplanada, a cărui valoare de inventar a fost diminuată cu 76 de milioane de lei. Evaluatorul a determinat o valoare de 615 €/mp, în condiţiile în care un teren similar din zona Unirii se vinde cu circa 2.400 €/mp. 

Un alt teren valoros, situat lângă Dâmboviţa Center, a fost subevaluat cu 9,6 milioane de lei, iar 15,49 hectare, din Alexeni (Ialomiţa), cotat iniţial la peste 10 milioane de lei, a fost trecut în scriptele MDRAP cu 2 milioane de lei. 

Cea mai drastică subevaluare a suferit-o însă un lot de 117,25 de hectare, din aceeaşi localitate (Aerodromul Alexeni), care de la 66,7 milioane de lei a ajuns să fie cotat de conţopiştii Ministerului Dezvoltării la puţin peste 15 milioane de lei, adică o diferenţă de peste 51 milioane de lei. Mai mult, la reinventariere au fost omise bunuri în valoare de circa 1,7 milioane de lei, precum staţie hidrofor, centrală termică, grup electrogen, punct comandă balizaj, depozite, crematoriu gunoi, ateliere, magazii, clădire, punct control carburanţi / lubrefianţi etc. 

Neglijenţă sau tentativă de tun imobiliar 

Toate rapoartele de evaluare a imobilelor au fost întocmite de firma Mediator Group SRL, în urma unui contract încheiat prin încredinţare directă. Poate nu întâmplător a apelat Liviu Dragnea la serviciile acestei firme. Mediator Group SRL este controlată de un coleg de partid, Gabriel Tufeanu, fost consilier al premierului Ponta. „Expertul nu a ţinut cont de destinaţia terenului situat în Comuna Alexeni (Aerodrom) şi a luat ca bază de comparaţie alte terenuri cu suprafeţe mult mai reduse“, se arată în raport. Auditorii arată că în rapoartele de evaluare „nu se face referire la modalitatea de stabilire a valorii juste a terenurilor, în funcţie de inflaţie, de utilitatea bunului, de starea acestuia şi de preţul pieţei“. Mai mult, în niciuna dintre situaţii evaluatorul nu a făcut referire la „preţul zonei“, practicat de societăţile/filiale de imobiliare – vânzări/cumpărări terenuri. La fel de suspectă este şi omisiunea MDRAP de a intabula imobilele subevaluate pe care le administrează. CNI, căpuşa de la Ministerul Dezvoltării Controalele experţilor au mai scos la lumină modul în care Compania Naţională de Investiţii SA (CNI), aflată sub autoritatea MDRAP, şi-a tras ilegal „adaos comercial“ la operaţiunile pe care le derulează pentru Ministerul Dezvoltării. Concret, este vorba de o cotă de 5% din valoarea lucrărilor de construcţii şi montaj, pentru asistenţa tehnică asigurată de CNI. Aceste cote forfetare de 5% au fost încasate în baza prevederilor OG nr. 25/2001. Deşi din aprilie 2011, odată cu aplicarea OUG nr. 35/2011, nu mai avea dreptul să încaseze aceste venituri, CNI a continuat să ceară, iar MDRAP să plătească „adaosul comercial“ ilegal. Din valoarea totală a lucrărilor decontate de către MDRAP, în 2014, pentru intervenţii de urgenţă, CNI a încasat ilegal 967.283 lei. 

CNI s-a comportat astfel ca o veritabilă căpuşă. 

Deşi era obligată să asigure asistenţă tehnică la contractele respective, compania nu a prestat nimic, mulţumindu-se doar să încaseze bani. „În fapt, CNI a îndeplinit rolul de intermediar în derularea fondurilor între MDRAP şi beneficiari, pentru care s-a considerat îndreptăţită să încaseze 5% din valoarea devizelor de lucrări“, au precizat auditorii. 

„Urgenţa“ MDRAP: Ajutor pentru Biserică 

Din veniturile proprii ale MDRAP, în 2014, au fost virate către CNI 19,3 milioane de lei, pentru finanţarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi/sau care prezintă pericol public. Este vorba, în general, de lucrări de intervenţii la construcţii amplasate în zone de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii sau alunecări de teren şi care prezintă pericol de prăbuşire. 

Modul în care MDRAP a cheltuit însă aceşti bani este revoltător. În 2014, Ministerul Dezvoltării a finanţat lucrări de consolidare la Catedrala Mitropolitană „Întâmpinarea Domnului“, de la Iaşi, considerate „lucrări de intervenţie în primă urgenţă“, precum şi servicii de proiectare la alte obiective de investiţii. „Finanţarea acestor intervenţii de către MDRAP prin CNI nu justifică celeritatea cu care ar fi necesar să se demareze lucrările la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public“, se arată în raportul de control. Proiecte tehnice pentru lucrări inexistente În perioada 2012 – 2014, MDRAP a făcut plăţi pentru 285 de proiecte tehnice aferente unor obiective de investiţii, în vederea realizării unor lucrări ulterioare de execuţie. 

Astfel, la finele anului 2013, MDRAP figura în evidenţa contabilă cu 60 de proiecte tehnice , în valoare totală de 10.232.384 lei. Rectificarea bugetară din noiembrie 2013, prin ordonanţă de urgenţă, a eliminat baza legală a MDRAP pentru executarea de lucrări de investiţii noi sau începute prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). 

Cu toate acestea, subordonaţii lui Liviu Dragnea, care era şi vicepremier, au continuat să comande proiecte tehnice cu o frenezie de neoprit. Aşa că, la finele anului 2014, în evidenţa contabilă figurau nu mai puţin de 225 de proiecte, în valoare de 44.364.969 lei (un milion de euro). 

În total, MDRAP a aruncat pe fereastră 54,6 milioane de lei, pentru 285 de proiecte tehnice care nu vor fi valorificate niciodată. 

Au dispărut 10 milioane de euro 

Funcţionarii MDRAP nu au putut să explice, la control, cum s-a volatilizat din contabilitate mai bine de un milion de euro. Banii ar fi trebuit să se regăsească în „Contul de execuţie bugetară cheltuieli“, întocmit la 31 decembrie 2013. În anul respectiv, Ministerul Dezvoltării derulase contracte de finanţare în cadrul PNDL în valoare totală de 206.117.930 lei, creditele bugetare definitive fiind însă doar în valoare de 160.456.000 lei. Rezultă o diferenţă de 46.407.400 lei, care a fost de negăsit. „Angajamente legale care s-au încadrat în creditele bugetare definitive au fost în sumă de 160.456.000 lei, dar nu s-a putut identifica diferenţa de 46.407.400 lei, reprezentând angajamentele legale încheiate în cursul anului 2013 şi achitate în perioada ianuarie - martie 2014“, se arată în raportul de control. 

Contracte pentru sponsorii de partid 

Potrivit Curţii de Conturi, prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, Ministerul Dezvoltării a finanţat contracte grase pentru firmele-satelit ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene, care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. 

Printre beneficiarii contractelor finanţate de MDRAP se regăsesc firme cunoscute, ale căror legături cu fostul partid de guvernământ sunt de notorietate. 

Culisele controlului 

Poate mai interesante decât constatările auditorilor sunt culisele acestui caz. Deşi controlul a fost finalizat în urmă cu mai bine de un an, raportul întocmit pentru valorificarea constatărilor nu a ajuns nici până în prezent în plenul Curţii de Conturi, care să dispună sesizarea organelor de cercetare penală. 

O posibilă explicaţie ar putea fi legăturile dintre Liviu Dragnea şi Cosmin Nicula. Nicula a fost senator PSD până să renunţe în favoarea fotoliului mai confortabil de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, unde a fost numit pe linie politică. O altă explicaţie, care ar putea avea conotaţii penale, conduce tot spre Nicula. Pe lista „ruşinii“, cu firmele de partid care s-au bucurat de contracte grase de la MDRAP, prin încredinţare directă, se numără şi Viva Construct SRL Hunedoara, care are puternice legături cu actualul vicepreşedinte al Curţii. 

Astfel, Nicula deţine o casă ridicată de Viva Construct, în baza unui împrumut acordat chiar de antreprenor. Nicula a menţionat împrumutul în declaraţia de avere, nu însă şi casa. Valoarea creditului menţionat în declaraţie este de aproximativ 281.191 de lei, acesta fiind contractat în 2013, an în care Nicula era deja mutat în noua sa locuinţă. 

La rubrica din declaraţia de avere referitoare la scadenţa împrumutului nu este trecută nicio dată. 

Patronul firmei, Vasile Axinte, este cercetat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ. Potrivit DNA, Moloţ ar fi tras sforile pentru ca Viva Construct să primească mai multe contracte de la autorităţile judeţene.

Citeste mai mult: adev.ro/o6zmp2

Ce este Indicele Glicemic?

http://yve.ro/diete-fitness/nutritie/indicele-glicemic-tabel-complet-alimente/?ref=yfp

Indicele glicemic (IG) este un sistem de masurare al carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahar din sange. Indicele glicemic (IG) este un indicator care masoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange si influenteaza nivelul de zahar.

Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt mai usor de digerat si de absorbit in sange; fapt care duce la cresterea nivelului de zahar din sange sau la aparitia unor fluctuatii ale nivelului de zahar in sange. Alimentele cu un indice glicemic scazut sunt mai greu de digerat si de absorbit in sange si conduc la cresterea treptata a nivelului de zahar si a nivelului de insulina.

Alimentele cu indice glicemic scazut imbunatatesc nivelul de glucoza si de lipide, ajuta la mentinerea greutatii corporale. Indicele glicemic scazut al alimentelor controleaza apetitul alimentar si ofera senzatia de satietate.Alimentele cu indice glicemic reduc riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare.

Numele alimentului	Indicele Glicemic (IG)	Nivel indice glicemic
Vanilie	5	IG mic
Scortisoara	5	IG mic
Oregano	5	IG mic
Busuioc	5	IG mic
Patrunjel	5	IG mic
Otet	5	IG mic
Crustacee	5	IG mic
Avocado	10	IG mic
Paste Montignac (spaghetti)	10	IG mic
Tempeh	15	IG mic
Nuci	15	IG mic
Seminte germinate	15	IG mic
Macris	15	IG mic
Varza murata	15	IG mic
Fasole Italiana plata	15	IG mic
Ridichie	15	IG mic
Seminte de pin	15	IG mic
Agave	15	IG mic
Sparanghel	15	IG mic
Tarate	15	IG mic
Varză de Bruxelles	15	IG mic
Pudra de roscova	15	IG mic
Conopida	15	IG mic
Muguri de cereale (soia sau germeni de fasole mung, etc)	15	IG mic
Chili	15	IG mic
Castravete	15	IG mic
Ghimbir	15	IG mic
Ceapa verde	15	IG mic
Praz	15	IG mic
Masline	15	IG mic
Coacaze	15	IG mic
Varza	15	IG mic
Cas (din soia)	15	IG mic
Ceapa	15	IG mic
Ciuperci	15	IG mic
Nuci Barcelona	15	IG mic
Alune de padure	15	IG mic
Chimen dulce	15	IG mic
Zucchini	15	IG mic
Dovlecei	15	IG mic
Andive	15	IG mic
Cicoare	15	IG mic
Pesto	15	IG mic
Muraturi	15	IG mic
Fistic	15	IG mic
Germeni de grau	15	IG mic
Tofu	15	IG mic
Paprika	15	IG mic
Ardei gras (rosu, verde, galben)	15	IG mic
Spanac	15	IG mic
Soia	15	IG mic
Esalota	15	IG mic
Salata verde	15	IG mic
Migdale verzi	15	IG mic
Telina	15	IG mic
Nuci Caju	15	IG mic
Broccoli	15	IG mic
Coacaze negre	15	IG mic
Migdale	15	IG mic
Arahide	15	IG mic
Rubarba	15	IG mic
Suc de lamaie (neindulcit)	20	IG mic
Gem Montignac fara zahar	20	IG mic
Inima de palmier	20	IG mic
Soia (crema)	20	IG mic
Cirese Acerola	20	IG mic
Ciocolată, simpla (> 85% din cacao)	20	IG mic
Anghinare	20	IG mic
Ratatouille	20	IG mic
Lamaie	20	IG mic
Iaurt de soia (fara arome)	20	IG mic
Cacao pudra	20	IG mic
Vanata	20	IG mic
Fructoza	20	IG mic
Muguri de bambus	20	IG mic
Sos Tamari (neindulcit)	20	IG mic
Mazare (boabe)	25	IG mic
Zmeura (fructe proaspete)	25	IG mic
Fasole Mung	25	IG mic
Linte verde	25	IG mic
Fasole Fayot	25	IG mic
Fasole Flageolet	25	IG mic
Visine	25	IG mic
Cirese	25	IG mic
Orz	25	IG mic
Pasta de alune (neindulcita)	25	IG mic
Afine	25	IG mic
Ciocolata neagra (mai mult de 70% cacao)	25	IG mic
Mure	25	IG mic
Dude	25	IG mic
Coacaze	25	IG mic
Nap (crud)	25	IG mic
Agrisa	25	IG mic
Hummus	25	IG mic
Pasta de arahide (neindulcita)	25	IG mic
Coacaze rosii	25	IG mic
Capsune	25	IG mic
Faina de soia	25	IG mic
Vermicelli (din fasole Mung)	30	IG mic
Noodles (din soia)	30	IG mic
Vermicelli (din soia)	30	IG mic
Morcovi (cruzi)	30	IG mic
Sfecla de zahar (cruda)	30	IG mic
Lapte de migdale	30	IG mic
Rosii / Tomate	30	IG mic
Usturoi	30	IG mic
Marmelada (neindulcita)	30	IG mic
Lapte de ovaz (nefiert)	30	IG mic
Pere (proaspete)	30	IG mic
Branza de vaci proaspata**	30	IG mic
Lapte de soia	30	IG mic
Linte galbena	30	IG mic
Noodles (din fasole Mung)	30	IG mic
Grapefruit	30	IG mic
Linte bruna	30	IG mic
Caise	30	IG mic
Naut (boabe)	30	IG mic
Fasole pastai	30	IG mic
Fasole verde	30	IG mic
Pommelo	30	IG mic
Grapefruit roz	30	IG mic
Granadilla	30	IG mic
Maracuja	30	IG mic
Mandarine	30	IG mic
Clementine	30	IG mic
Scorzoneras	30	IG mic
Lapte praf**	30	IG mic
Lapte**	30	IG mic
Fructul pasiunii	30	IG mic
Rodie (proaspata)	35	IG mic
Quinoa	35	IG mic
Seminte de floarea soarelui	35	IG mic
Tomate uscate	35	IG mic
Sos de tomate (natural, fara ados de zahar)	35	IG mic
Nuca de cocos	35	IG mic
Migdale (pasta, neindulcit)	35	IG mic
Migdale (piure, neindulcit)	35	IG mic
Orez salbatic	35	IG mic
Piersici (proaspete)	35	IG mic
Nectarine (proaspete)	35	IG mic
Fasole Pinto	35	IG mic
Mere deshidratate	35	IG mic
Vermicelli (grau dur)	35	IG mic
Noodles (grau dur)	35	IG mic
Faina de naut	35	IG mic
Amaranth, seminte	35	IG mic
Fasole Adzuki / azuki	35	IG mic
Falafel (din boabe de naut)	35	IG mic
Mazare verde (proaspata)	35	IG mic
Inghetata (cu fructoza)	35	IG mic
Iaurt**	35	IG mic
Mere	35	IG mic
Smochine	35	IG mic
Porumb indian	35	IG mic
Susan	35	IG mic
Paine cu cereale incoltite	35	IG mic
Portocale	35	IG mic
Prune	35	IG mic
Mustar Dijon	35	IG mic
Gutui	35	IG mic
Iaurt de soia (aromat)	35	IG mic
Caise uscate	35	IG mic
Suc de rosii	35	IG mic
Fasole neagra	35	IG mic
Telina, radacina de telina, tije de telina (crude)	35	IG mic
Naut (boabe, conservat)	35	IG mic
Tulpini de Ale	35	IG mic
Fasole Romana	35	IG mic
Paine Montignac	35	IG mic
Drojdie	35	IG mic
Fasole boabe	35	IG mic
Wasa™ continut de fibre 24%	35	IG mic
Fasole Fava (cruda)	40	IG mediu
Paine Pumpernickel Montignac	40	IG mediu
Spagetti al dente (fierte 5 min)	40	IG mediu
Cidru brut	40	IG mediu
Grau egiptean	40	IG mediu
Kamut	40	IG mediu
Serbet (fara adaos de zahar)	40	IG mediu
Faina Quinoa	40	IG mediu
Pepino dulce	40	IG mediu
Ovaz	40	IG mediu
Lactoza	40	IG mediu
Paste integrale al dente (fierte 5 minute)	40	IG mediu
Smochine uscate	40	IG mediu
Suc de morcov (neindulcit)	40	IG mediu
Tahin	40	IG mediu
Piscoturi (faina integrala, fara zahar adaugat)	40	IG mediu
Farro	40	IG mediu
Paine integrala 100%	40	IG mediu
Hrisca (integrala)	40	IG mediu
Kasha (integrala)	40	IG mediu
Saracen (integral)	40	IG mediu
Lapte de cocos	40	IG mediu
Prune uscate	40	IG mediu
Falafel (fasole Fava)	40	IG mediu
Fasole Pinto (din conserva)	40	IG mediu
Fulgi de ovaz (negatiti)	40	IG mediu
Paine Matzo (faina integrala)	40	IG mediu
Gutui (conservanti/gelifianti, neindulcite)	40	IG mediu
Unt de arahide (fara adaos de zahar)	40	IG mediu
Gem (neindulcit)	45	IG mediu
Banana cruda	45	IG mediu
Paine integrala de secara	45	IG mediu
Patlagina cruda	45	IG mediu
Fresh de portocale	45	IG mediu
Faina Kamut (integrala)	45	IG mediu
Struguri negri (proaspeti)	45	IG mediu
Struguri albi (proaspeti)	45	IG mediu
Faina Farro (integrala)	45	IG mediu
Orez brun Basmati	45	IG mediu
Faina de secara	45	IG mediu
Afine	45	IG mediu
Alac, einkorn (integral)	45	IG mediu
Paste Capellini	45	IG mediu
Suc de grapefruit (neindulcit)	45	IG mediu
Mazare verde (conservata)	45	IG mediu
Paine Kamut	45	IG mediu
Muesli Montignac	45	IG mediu
Ananas (fructul proaspat)	45	IG mediu
Paine Pumpernickel	45	IG mediu
Sos de tomate (cu zahar)	45	IG mediu
Semolina integrala	45	IG mediu
Couscous integral	45	IG mediu
Paine integrala prajita	45	IG mediu
Bulgur din grau integral (gatit)	45	IG mediu
Baton energetic de cereale (fara adaos de zahar)	50	IG mediu
Cartofi dulci	50	IG mediu
Wasa™ secara	50	IG mediu
Suc de ananas (neindulcit)	50	IG mediu
Muesli (fara indulcitori)	50	IG mediu
Macaroane (grau dur)	50	IG mediu
Kiwi*	50	IG mediu
Suc de afine (neindulcit)	50	IG mediu
Paine cu quinoa (aproximativ 65% quinoa)	50	IG mediu
Cereale integrale (fara zahar adaugat)	50	IG mediu
Paste integrale	50	IG mediu
Orez Basmati	50	IG mediu
Curmale Japoneze	50	IG mediu
Mango (proaspat)	50	IG mediu
Litchi (proaspete)	50	IG mediu
Trufe albe	50	IG mediu
Chayote, chocho, pear squash, christophine	50	IG mediu
Orez brun, nerafinat	50	IG mediu
Biscuiti (faina integrala, neindulciti)	50	IG mediu
Suc de mere (neindulcit)	50	IG mediu
Mustar (cu adaos de zahar)	55	IG mare
Papaya (proaspat)	55	IG mare
Orez rosu	55	IG mare
Sushi	55	IG mare
Tagliatelle (bine gatite)	55	IG mare
Nutella®	55	IG mare
Piscoturi	55	IG mare
Rădăcini de manioc, mandioca, yucca, Cassava (dulce)	55	IG mare
Prune japoneze, loquat	55	IG mare
Suc de mango (neindulcit)	55	IG mare
Rădăcini de manioc, mandioca, yucca, Cassava (amar)	55	IG mare
Ketchup	55	IG mare
Suc de struguri (neindulcit)	55	IG mare
Bulgur (gatit)	55	IG mare
Piersici (conservate, cu sirop)	55	IG mare
Fursecuri	55	IG mare
Spaghetti (bine gatite)	55	IG mare
Paine alba cu lapte	60	IG mare
Cacao indulcita (instant)	60	IG mare
Miere	60	IG mare
Ovomaltine®	60	IG mare
Orez parfumat	60	IG mare
Pudra de ciocolata (cu adaos de zahar)	60	IG mare
Castane	60	IG mare
Paste din faina alba/grau moale	60	IG mare
Banane (coapte)	60	IG mare
Semolina (grau dur)	60	IG mare
Inghetata (indulcita)	60	IG mare
Orez cu bobul lung	60	IG mare
Pepene galben*	60	IG mare
Terci de ovaz	60	IG mare
Fulgi de ovaz	60	IG mare
Arpacas	60	IG mare
Pizza	60	IG mare
Ravioli (grau dur)	60	IG mare
Caise conservate	65	IG mare
Gem (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Fava bean, broad bean, horse bean (cooked)	65	IG mare
Noodles (din faina de orez)	65	IG mare
Vermicelli (din faina de orez)	65	IG mare
Sfecla rosie (gatita)	65	IG mare
Sfecla (gatita)	65	IG mare
Pain au chocolat	65	IG mare
Faina de castane	65	IG mare
Marmelda (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Sneakers®	65	IG mare
Nuts®	65	IG mare
Mars®	65	IG mare
Sirop de artar	65	IG mare
Gris	65	IG mare
Couscous	65	IG mare
Paine neagra	65	IG mare
Muesli (cu adaos de zahar sau miere)	65	IG mare
Panapen, breadfruit, breadnut	65	IG mare
Ananas din conserva	65	IG mare
Gutui (conservanti/gelifianti, indulcite)	65	IG mare
Paine din faina de secara (30% secară)	65	IG mare
Alac, einkorn	65	IG mare
Tamarind, curmale Indiene (dulci)	65	IG mare
Cartofi fierti in coaja	65	IG mare
Porumb fiert	65	IG mare
Paine din grau integral	65	IG mare
Porumb tanar	65	IG mare
Tropical yam -US-, yam	65	IG mare
Cartofi fierti in coaja	65	IG mare
Maioneza (indulcita, la borcan)	65	IG mare
Lasagna (grau dur)	65	IG mare
Serbet (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Stafide	65	IG mare
Gnocchi	70	IG mare
Croissant	70	IG mare
Bauturi carbogazoase dulci	70	IG mare
Racoritore	70	IG mare
Cola	70	IG mare
Biscuiti	70	IG mare
Covrigi pufosi (covrigi americani)	70	IG mare
Banana coapta	70	IG mare
Terci	70	IG mare
Mei	70	IG mare
Zahar brun	70	IG mare
Cartofi fierti (fara coaja)	70	IG mare
Mamaliga	70	IG mare
Malai	70	IG mare
Amaranth expandat	70	IG mare
Sorg	70	IG mare
Cereale rafinate (cu adaos de zahar)	70	IG mare
Risotto	70	IG mare
Special K™	70	IG mare
Tacos	70	IG mare
Radacinoase	70	IG mare
Curmale uscate	70	IG mare
Patlagina (gatita)	70	IG mare
Bagheta paine alba	70	IG mare
Brioche	70	IG mare
Baton de ciocolata (cu adaos de zahar)	70	IG mare
Paine Matzo	70	IG mare
Melasa	70	IG mare
Noodles (faina de grau)	70	IG mare
Chips de cartofi	70	IG mare
Zahar alb (sucroza)	70	IG mare
Ravioli (faina moale)	70	IG mare
Paine de orez	70	IG mare
Orez rafinat	70	IG mare
Pesmet	70	IG mare
Lapte de orez (cu zahar adaugat)	75	IG mare
Dovleac	75	IG mare
Gogosi	75	IG mare
Lasagna (grau moale)	75	IG mare
Vafe (cu zahar adaugat)	75	IG mare
Tartacuta	75	IG mare
Dovleac (diverse sortimente)	75	IG mare
Pepene rosu*	75	IG mare
Piure de cartofi	80	IG mare
Telina, radacina de telina, tije de telina (gatite)	85	IG mare
Budinca de orez	85	IG mare
Paine alba pentru sandwich	85	IG mare
Tapioca	85	IG mare
Chifla pentru hamburger	85	IG mare
Pop corn (fara adaos de zahar)	85	IG mare
Amidon de porumb	85	IG mare
Arrow-root	85	IG mare
Orez expandat	85	IG mare
Covrigei (uscati)	85	IG mare
Faina alba de grau	85	IG mare
Nap (gatit)*	85	IG mare
Lapte de orez	85	IG mare
Pastarnac*	85	IG mare
Orez prefiert	85	IG mare
Orez instant	85	IG mare
Fulgi de porumb	85	IG mare
Morcovi (gatiti)	85	IG mare
Gulie*	85	IG mare
Orez lipicios	90	IG mare
Paine din faina alba fara gluten	90	IG mare
Cartofi prajiti	95	IG mare
Cartofi copti	95	IG mare
Maltodextrina	95	IG mare
Faina de orez	95	IG mare
Amidon	95	IG mare
Faina de cartofi	95	IG mare
Sirop de orez	100	IG mare
Glucoza (dextroza)	100	IG mare
Amidon modificat	100	IG mare
Sirop de grau	100	IG mare
Sirop de glucoza	100	IG mare
Bere*	110	IG mare
Sirop de porumb	115	IG mare

* Alimente care au indicele glicemic ridicat, dar au un continut de zaharuri pure (glucoza pura) foarte scazut (aproximativ 5%). Aceste alimente nu afecteaza nivelul zaharurilor din sange.

** Nu exista o diferenta la indicele glicemic intre lactatele din lapte integral si intre cele degresate. Chiar daca lactatele au indicele glicemic scazut, cresc secretia de insulina.