“Test drive” cu tractorul 100% românesc: Cât costă și cum arată utilajul produs la Reghin

https://www.youtube.com/watch?v=4GD-n_x5bv8

Fabrica IRUM din Reghin, care produce utilaje agricole și forestiere din 1953, a lansat primul tractor agricol conceput și realizat pe platforma din România, după o pauză de 10 ani. Investiția a fost de peste 4 milioane de euro, iar tractorul este rodul muncii a 50 de ingineri de la Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere - IFOR, din orașul transilvănean.

“Fabrica este în Reghin, pe o suprafață de 18 hectare și avem începând de la turnătorie, confecții metalice, până la partea de asamblare”, spune Andrei Oltean, Business development Manager la IRUM.

IRUM Reghin a fost fondată în 1953, cu scopul de a produce, întreține și repara utilaje și mecanisme agricole și forestiere. După ce s-a consolidat afacerea în urma privatizării, cu Maviprod ca acționar principal, s-a pus accent pe producția de tractoarelor forestiere. În prezent, fabrica românească exportă în 9 țări din Europa și Africa de Sud-Vest.

Prima tentativă de a intra în sectorul agricol a fost în 2007, când a colaborat cu Tractorul Brașov pentru un nou tractor agricol, proiect în care IRUM și Maviprod furnizau motorul și ambreiajul. Proiectul a fost sistat în același an, odată cu falimentul uzinei Brașov.

În anul 2010, IRUM Reghin a început producția de tractoare agricole în parteneriat cu Uzinele Belarus. Treptat, producția a crescut, iar în prezent IRUM Reghin vinde anual câte 500 de tractoare pe piața românească. Acest lucru înseamnă 20% dintr-o piață în care sunt vândute anual 2.500 de tractoare noi. 

După o pauză de 15 ani, cu ajutorul Centrului de Cercetare și Dezvoltare IFOR (deschis în 2015), IRUM lansează noul tractor agricol numit TAGRO, care înseamnă Tractor AGricol ROmânesc.

“Așteptările noastre de la acest produs sunt să ne consolidăm poziția pe piața din România, unde noi ca producători tradiționali de utilaje forestiere, am intrat în sectorul agricol în 2010 și în prezent vindem undeva la 500 de utilaje. Pe plan extern avem planuri de export și vom începe cu Europa de Est și apoi și în alte țări”, a explicat Andrei Oltean.

Prețul tractorului produs la Reghin începe de la 34.500 de euro.

Specificații tehnice:

Întrebat dacă pe viitor vor intra pe piața tractoarelor inteligente, reprezentantul fabricii de la Reghin a menționat că până acum s-au axat pe alte aspecte de producție.

“Pentru început ne-am focusat foarte mult pe partea de tehnică și calitate și zona de design și confort al cabinei, lucruri care se regăsesc la același nivel cu ceea ce oferă și competitorii noștri la nivel internațional”, a spus Andrei Oltean.

Steag fals. Seamănă Rusia discordie între Ucraina şi Ungaria prin asistentul unui parlamentar german de origine română?

https://adevarul.ro/international/europa/steag-fals-seamana-rusia-discordie-ucraina-ungaria-asistentul-unui-parlamentar-german-origine-romanam-1_5c4d8606df52022f750fc7e4/index.html

27 ianuarie 2019, 

În ciuda faptului că Ucraina trebuie să gestioneze asaltul hibrid din partea Rusiei în est, are de gestionat, în acelaşi timp, o relaţie cel puţin dificilă, dacă nu chiar conflictuală în vest, cu Ungaria. Cele două state învecinate României s-au confruntat pe teme ce ţin reforma educaţiei, lege emisă de autorităţile ucrainene într-un moment deloc propice, după cum remarcă Gwendolyn Sasse pentru Carnegie Europe, numirea unor oficiali ministeriali ungari pentru regiunea Transcarpatia, care aparţine de Ucraina, acordarea de cetăţenie ungară unor cetăţeni ucraineni în localitatea Bereg, faptă investigată de procurori drept înaltă trădare, o aşa-numită listă a morţii, după cum a fost numită de oficialii ungari, publicată de organizaţia non-guvernamentală naţionalistă ucraineană Myrotvorets, cu numele şi datele personale a 300 de etnici maghiari din Trancarpatia, precum şi incendierea unui centru cultural ungar din localitatea Ujhorod, în februarie 2018. 

Acest eveniment din urmă a contribuit semnificativ la deteriorarea relaţiei dintre Budapesta şi Kiev, deteriorare de care beneficiază, în mod indirect, şi Moscova, care are drept obiectiv strategic fundamental prevenirea aderării Ucrainei la blocul comunitar şi la NATO. Iarăşi, declaraţiile care au venit din partea oficialilor ungari, pe fondul acestor tensiuni, prin care au afirmat că vor bloca tentativa Kievului de a adera la Uniunea Europeană şi NATO, precum şi declaraţiile premierului Viktor Orban, care a spus în cadrul celei de-a 8-a întâlnire plenară a Consiliului Diasporei că nu există un calendar credibil pentru aderare în cazul Ucrainei, cu siguranţă au descreţit câteva frunţi la Kremlin. Mai mult, Rusia, prin reţelele sale de informaţii infiltrate în Europa de Est, ar fi contribuit activ la această deteriorare, printr-o filieră poloneză şi un jurnalist german. 

Ce s-a întâmplat în Ujgorod în februarie 2018? 

Imediat după miezul nopţii, în data de 4 februarie, la aproximativ ora 1:00, doi indivizi au aruncat cu un cocktail Molotov în geamul clădirii Asociaţiei Culturale Ungare (KMKSZ) din oraşul ucrainean Ujgorod, regiunea Transcarpatia. Geamul fiind dublu, pagubele au fost minime. Un nou atac, tot o tentativă de incendiere, a avut loc în data de 27 februarie, de data aceasta pagubele fiind semnificative. Ulterior, în martie, autorităţile ucrainene au declarat ambele cazuri rezolvate. Conform acestora, cei doi indivizi implicaţi în primul atac, ambii de naţionalitate poloneză, au încercat să marcheze locaţia cu însemne care ar fi îndreptat atenţia procurorilor spre grupări ultranaţionaliste ucrainene. Cel de-al doilea incident a fost atribuit unor indivizi care proveneau din partea centrală a Ucrainei şi ar fi fost orchestrat de FSB, serviciul de securitate intern al Rusiei, printr-un cetăţean al regiunii separatiste Transnistria, conform autorităţilor ucrainene. 

Elementul interesant şi care diferenţiază cele două incidente este faptul că prima operaţiune este una de tip steag fals, o încercare de transfer a vinei către ultranaţionalişti ucraineni, deşi cei doi atacatori fac parte, de fapt, dintr-un grup neo-fascist polonez denumit Falanga, cu scopul de a inflama relaţiile ungaro-ucrainene, relaţii aflate deja pe un teren fragil.

Identitatea a doi dintre atacatori a fost speculată public iniţial de Hennadiy Moskal, guvernatorul regiunii Transcarpatia, numindu-i pe Tomasz Rafal Szimkowiak şi Adrian Marglewski, ambii cetăţeni polonezi, informaţia fiind practic confirmată recent de autorităţile poloneze, citate aici de site-ul tvp.info, care face referire la investigaţia finalizată de către Agenţia de Securitate Internă din Polonia, care îi acuză pe „Adrian M“. şi „Tomasz Sz.“ de acte de terorism. Mai mult, articolul îi citează pe anchetatori care menţionează şi un al treilea personaj acuzat, anume „Michał P.“, care ar fi coordonat întreaga operaţiune. Expertul în extrema dreaptă europeană şi relaţia acesteia cu Federaţia Rusă, Anton Shekhovtsov, a sugerat pe Twitter identitatea lui „Michał P.“, anume Michał Prokopowicz, de asemenea un membru al grupării Falanga şi a partidului pro-rus Zmiana (Schimbare). 

Conform aceloraşi ofiţeri de informaţii polonezi citaţi de tvp.info, Michał P ar fi fost la rândul lui îndrumat de un jurnalist german care nu este numit de anchetatori dar a cărui identitate este speculată tot de Shekhovtsov pe Twitter, drept Manuel Ochsenreiter. Pânza de personaje indică şi mai mult spre o filieră rusă prin faptul că fondatorul partidului Zmiana este Mateusz Piskorski, arestat în mai 2016 de autorităţile poloneze sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei. Media pro-guvernamentală din Ungaria, prin Hungary Today, a menţionat de asemenea subiectul precum şi prenumele celor aflaţi sub acuzare din partea autorităţilor poloneze. 

O pânză încâlcită de personaje, o lume întunecată de minciuni Mateusz Piskorski este un personaj controversat în Polonia. Pe lângă activitatea politică pe care Piskorski o face, prin intermediul partidului pe care l-a fondat, Zmiana, acesta conduce şi un ONG denumit European Center for Geopolitical Analysis (ECGA), think tank care promovează ideea de eurasianism, aşa cum este conceptualizată de Aleksandr Dugin, în completă opoziţie cu ideea de euro-atlantism. Mai departe de diferendele ideologice pe care Piskorski le are faţă de poziţia oficială a Poloniei, ca stat membru NATO şi UE, acesta a fost implicat într-un scandal mai pragmatic, legat de fonduri pe care le-ar fi obţinut ilegal prin operaţiunea Spălătoria (Laundromat), operaţiune prin care 20.8 miliarde euro din Rusia au fost filtraţi prin diverse instituţii bancare europene, conform investigaţiei realizate în 2014 de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project). Marea majoritate a sumelor care au ieşit din Rusia provin din spălare de bani, tentative ale elementelor corupte să scoată capitalul din ţară, fraude financiare etc. dar o mică parte din această enormă sumă, mai exact 21.000 de euro, a fost folosită cu un scop politic foarte precis, acela de a avansa naraţiunea Moscovei în spaţiul euro-atlantic. 

Plata către ECGA a fost făcută prin compania Crystalord Ltd, listată printre cele implicate în operaţiunea Spălătoria. Paul Radu, cofondator OCCRP, spune pentru Radio Free Europe că din cele 20,8 miliarde de euro, doar pentru aproximativ 20% s-a determinat destinaţia finală a fondurilor. În acelaşi timp, cele două personaje a căror identitate este speculată de analistul Anton Shekhovtsov, fac parte dintr-o organizaţie numită Falanga, a cărei viziune se pliază pe ideologia propovăduită şi de ECGA şi Piskorski. Conform raportului „Puterea soft a Rusiei în Polonia“, realizat de think tank-ul Political Capital, organizaţia Falanga este anti-NATO, a organizat patrule „Antibandera“ la graniţa cu Ucraina şi au servit drept un vector de propaganda pentru Kremlin, fiind văzuţi la marşul pentru independenţă a Poloniei în 2016 cu bannere pe care scria „Stop NATO“. De asemenea, conform publicaţiei Euromaidan, care a monitorizat declaraţiile de presă şi din social media ale organizaţiei, aceştia sunt susţinători fervenţi ai provinciilor ucrainene separatiste din estul ţării. 

Liderul organizaţiei este Bartosz Bekier, cunoscut pentru vizitele sale, în calitate de „jurnalist independent“ în estul Ucrainei şi în zonele controlate de forţele guvernamentale în Siria, unde a propovăduit „pericolul reprezentat de imperialismul american“. Numele lui Michał Prokopowicz este vehiculat şi de Olena Babakova, autoarea articolului din Euromaidan, drept preşedintele asociaţiei purtătorilor de arme Krakowska jednostka strzelecka, asociaţie în care sunt înscrişi cel puţin 12 membri ai organizaţiei Falanga, el însuşi fiind surprins la un miting anti-NATO din Varşovia, în 2016, la summit-ul NATO. Radio Europa Liberă a confirmat, din interiorul unei săli de judecată din Polonia faptul că cel care ar fi oferit fondurile necesare pentru această operaţiune de tip steag fals ar fi jurnalistul german indicat anterior de analistul Shekhovtsov, Manuel Ochsenreiter. 

Conform aceleiaşi publicaţii, Ochsenreiter este cercetat şi de către procurorii germani, pentru implicarea în incendiere deosebit de gravă. Cetăţeanul german este angajat şi de către Bundestag, parlamentul german, drept asistent al parlamentarului AfD, Markus Frohnmaier. Acesta a declarat că nu i-a cerut demisia lui Ochsenreiter atât timp cât ancheta nu concluzionează vinovăţia acestuia. Totuşi, se pare că acesta din urmă şi-ar fi dat demisia. Aşa cum a fost documentat în 2017 în Adevărul, Frohnmaier este de origine română, s-a născut în 1991 la Craiova, unde a fost adoptat de la o vârstă fragedă de un cuplu german, dintr-un orfelinat. După cum menţiona articolul respectiv, Frohnmaier este căsătorit cu o jurnalistă din Rusia, fiind apropiat de organizaţia de tineret al partidului Rusia Unită, din care face parte şi Putin. Manuel Ochsenreiter este recunoscut pentru poziţiile sale pro-Kremlin, fiind invitat des la postul Russia Today, unde avea rolul de a prezenta „punctul de vedere german“. De asemenea, Ochsenreiter este editor şef al publicaţiei Zuerst! (Primul!), considerată de extremă-dreapta şi promovând un mesaj apologetic faţă de nazism. Deşi nici oficialii germani şi nici cei polonezi nu au confirmat apartenenţa lui Ochsenreiter la o filieră rusă, implicarea acestuia din Germania, prin interpuşi polonezi, pentru a orchestra o operaţiune de tip steag fals pe teritoriul Ungariei, cu scopul de a deteriora relaţiilor vecinilor nostri din vest cu Ucraina, indică o putere regională care ar profita clar de pe urma acestui lucru. 

Ce ar trebui să înveţe România din acest incident? 

În primul rând, spaţiul est-european este unul activ din punct de vedere al operaţiunilor de dezinformare, existând actori care nu se opresc la distorsionarea unor evenimente reale, ci merg un pas mai departe şi pun în scenă, prin operaţiuni de tip steag fals în acest caz, evenimente care să conducă la avansarea unor obiective strategice. În acest caz, un obiectiv strategic al unei puteri regionale, Rusia, a fost servit, prin exacerbarea tensiunilor ungaro-ucrainene, pe fondul unor tensiuni istorice şi etnice existente. În al doilea rând, pe acest fond activ, România trebuie să vadă evidenţa: scenariul din Ujhorod ar putea fi replicat şi pe teritoriul naţional, având în vedere că există un istoric de tensiuni etnice similare. În acest caz, servirea obiectivului strategic al Rusiei ar fi scindarea relaţiilor bilaterale între doi membri ai Uniunii, precum şi între doi membri NATO. 

Disensiunea dintre doi membri NATO este mai valoroasă decât disensiunea dintre un membru NATO şi un potenţial membru NATO. În al treilea rând, este de remarcat, într-o ciudată notă optimistă, că strategia Rusiei (şi a altor actori potenţiali maligni) nu este de a crea fracturi societale noi, ci să le exploateze pe cele existente. Prin urmare, nu este un truism fără valoare afirmaţia conform căreia într-adevăr stă în puterea noastră să ameliorăm situaţia şi să ne protejăm. 

Chestiunea etnică în România rămâne un subiect important pe ordinea de zi, care nu a fost cu adevărat abordat de clasa politică în ultimii 30 de ani, fiind mai degrabă o monedă de schimb pentru jocuri şi negocieri politice, în timp ce spaţiul est-european este un loc de aplicare pentru aşa-numitele măsuri active ale Rusiei. Prin urmare, ar trebui să aducem în discursul public această chestiune într-o abordare raţională, pragmatică şi utilă securităţii naţionale, atât a României, cât şi a Ungariei şi să apucăm să dezbatem noi lucrurile grele care privesc relaţiile bilaterale, inclusiv cea cu Ucraina, înainte ca acestea să fie folosite împotriva noastră. 

Cum îţi poţi face o cooperativă agricolă şi să beneficiezi de impozite zero pentru primii cinci ani

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/cum-iti-poti-face-o-cooperativa-agricola-si-sa-beneficiezi-de-impozite-zero-pentru-primii-cinci-ani-17845746

Alex Ciutacu

Cooperativa agricolă a rămas în ultimii ani cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, deoarece beneficiază de scutiri de impozit în primii cinci ani de funcţionare.

„Cooperativa agricolă de producţie este cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, pentru că beneficiază de scutire la impozitul pe profit sau pe venit timp de cinci ani dacă nu depăşeşti venituri de 3 milioane de euro”, explică Adrian Benţa, consultant fiscal, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Mai mult, dacă membrii din cooperativă vin cu producţia personală, veniturile lor sunt scutite de impozite pe sistemul de tranşe de venit. „Spre exemplu, ai scutire pentru două hectare, pentru tot ce depăşeşte plăteşti”, spune consultantul.

Atât terenurile, cât şi clădirile pe care le folosesc membrii cooperativelor în activitatea declarată sub acestă formă de organizare, beneficiază de scutiri de la impozitul pe taxe locale, timp de cinci ani.

Legea există încă din 2015, dar nu este accesată de prea mulţi fermieri, în principiu pentru că legislaţia nu este promovată destul, crede specialistul. Însă în contextul fiscal actual, legislaţia aceasta lasă loc pentru dezvoltarea producţiei locale şi a sectorului agricol în general.

Prin forma de organizare există trei categorii de cooperative: fie asocieri între persoane fizice, fermieri, PFA-uri, întreprinderi, ori asocieri cooperative între societăţi. A treia categorie de organizare este o cooperativizare demarată de două cooperative între ele pentru a suporta mai uşor alte cheltuieli sau pentru a câştiga putere de negociere şi volum de producţie.

Cooperativizarea beneficiază şi de un demers simplu pe care trebuie să îl urmeze cei care doresc să înfiinţeze o astfel de formă de organizare.

„O cooperativă trebuie formată din minim două persoane, iar capitalul social minim este de 500 de lei. Este nevoie de un contract de asociere care trebuie recunoscut la tribunalul unde aceasta este arondată pentru a primi personalitate juridică. Nu este nevoie de înregistrare la registrul comerţului. Te duci la Fisc, o declari şi ţi se dă cod fiscal pe baza căruia poţi să emiţi facturi”, spune Benţa.

În acest an România va avea un preşedinte care va fi român

https://www.bugetul.ro/codrin-stefanescu-in-acest-an-romania-va-avea-un-presedinte-care-va-fi-roman/?fbclid=IwAR2uuajHe1y2gtVS9uaXt-o5Y81RGwGDscdR49qk-Aa6buiEJiyQ5yBMCQ0

Dumitrașcu Nicoleta 13.01.2019

Secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu, a vorbit despre alegerile prezidențiale ce vor avea loc în anul 2019.

„Marele anunţ este că coaliţia PSD-ALDE va da preşedintele României şi vom scăpa de acest coşmar numit Klaus Iohannis. 

Noi am terminat analizele de făcut şi va trebui să discutăm în coaliţie. Indiferent de variantă – varianta că mergem cu un candidat comun din partea coaliţiei sau cu doi candidaţi din partea PSD şi ALDE acelaşi va fi rezultatul: în acest an România va avea un preşedinte care va fi român, patriot, iubitor de ţară, neafiliat intereselor de grup străine, un om care întotdeauna să susţină libertăţile cetăţeneşti, un om care să nu fi jucat cu statul parale, adică un om care să ţină la ţara lui. Noi garantăm lucrul acesta”, a spus Codrin Ștefănescu, la un post de televiziune.

L-am schimbat!

https://www.facebook.com/ministeruldeinterne/posts/2393214530748924

Ministerul Afacerilor Interne, Romania

Din 2019 pașaportul românesc are un nou design, este mult mai sigur și conține detalii inspirate din istoria și geografia țării noastre.

Astfel, Delta Dunării, Lacul Roșu, Sfinxul, Arcul de Triumf, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Bârsana etc. sunt prezente pe filele documentului de călătorie prin desene stilizate.

Ce trebuie să știți:

1. Nu trebuie să vă schimbați pașapoartele valabile pe care le aveți.

2. Costul pașaportului rămâne același.

3. Vă recomandăm utilizarea platformei de programare online www.epasapoarte.ro care este disponibilă pentru toate serviciile de pașapoarte din țară. Prin această programare timpul de așteptare la ghișeu este zero.

4. Valabilitatea pașaportului simplu electronic este de 10 ani pentru toți cei care au împlinit vârsta de 18 ani și se eliberează în maxim 10 zile.

Dacă sunteți în situația de a avea nevoie de un pașaport simplu temporar trebuie să știți că:

1. acest tip de pașaport se eliberează într-un termen ce nu poate depăși 3 zile lucrătoare, doar în situații obiective, în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară și urgentă prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu există timpul necesar pentru emiterea pașaportului simplu electronic.

2. În lipsa documentelor care justifică necesitatea și urgența deplasării în străinătate, pașaportul simplu temporar se eliberează într-un termen ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare.

3. Printre documentele care atestă motive de sănătate sunt acceptate, de exemplu, cele emise de autorităţile medicale, care consemnează necesitatea procurării unei medicaţii din străinătate sau necesitatea efectuării unui tratament, a unor investigaţii sau proceduri medicale în străinătate de către solicitantul paşaportului.

4. Pentru motive familiale, solicitanții pot să prezinte, de exemplu, documente din care rezultă că o persoană din familie se află într-una din următoarele situații:

- necesitatea de a urma un tratament sau de a efectua investigaţii sau proceduri medicale în străinătate 

- stare de arest, proces judecătoresc, accident, deces etc.

5. Pentru motive profesionale pot fi prezentate, de exemplu, documente emise de entităţi din ţară sau străinătate, din care rezultă necesitatea şi urgenţa deplasării solicitantului în afara țării, în contextul exercitării atribuţiilor sale profesionale, participării la cursuri, conferinţe sau seminarii.

Prin aplicația on-line, denumită ,,status pașaport”, puteți vedea data exactă când pașaportul dumneavoastră a ajuns la ghișeu pentru a fi ridicat. De cele mai multe ori, acest timp este sub 10 zile.

Vă rugăm să vă schimbați pașapoartele din timp pentru a evita aglomerația din timpul verii!

Tudorel Toader anunţă 'măsuri compensatorii' prin Ordonanţă de Urgenţă

https://www.stiripesurse.ro/ultima-ora-tudorel-toader-anunta-masuri-compensatorii-prin-ordonanta-de-urgenta_1315970.html

Florin Pușcaș, 07/01/2019

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă că Guvernul va adopta prin Ordonanţă de Urgenţă anumite măsuri compensatorii pentru cei care au fost condamnaţi de completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, ilegal constituite.

"În termen scurt vom veni cu măsuri compensatorii pentru cei care au pierdut termenul de contestaţie în anulare", a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

Potrivit deciziei CCR prin care s-a constatat nelegala compunere a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, începând cu anul 2014, persoanele condamnate definitiv au putut formula contestaţie în anulare, dacă se aflau în termenul de 30 de zile de la comunicarea motivării sentinţei. Astfel, cei care au fost condamnaţi de completuri nelegal constituite şi au ieşit din termenul contestaţiei în anulare nu au beneficiat de măsuri compensatorii, deşi nelegala compunere a completului este motiv de nulitate absolută a hotărârilor judecătoreşti.

Noul şef al ANAF, implicat în zeci de procese cu Fiscul

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/noul-sef-anaf-implicat-zeci-procese-fiscul-1_5c2f684fdf52022f753a0db7/index.html

4 ianuarie 2019, 16:18 de Afrodita Cicovschi

Mihaela Triculescu, proaspăt numită în locul lui Ionuţ Mişa la şefia ANAF, are zeci de procese pe rolul Tribunalului Dolj şi al Curţii de Apel Craiova în care se judecă cu Fiscul doljean. 

Noul şef ANAF a explicat de ce a picat examenul oral la Antifraudă 

Spre exemplu, pe rolul Tribunalului Dolj se află nu mai puţin de 23 de procese în care Triculescu Mihaela este parte în procese în care partea adversă este DGRFP Dolj, Finanţele Publice Locale sau Registrul Comerţului. 

Pe rolul Curţii de Apel Craiova se află alte 5 procese, ultimul dintre ele fiind iniţiat, la 13 decembrie 2018 de către DGRFP CRAIOVA - AJFP DOLJ împotriva ROBELIA IMPEX SRL prin lichidator CII Triculescu Mihaela. Numele noului şef al ANAF apare însă şi în alte procese din ţară, nu numai din Dolj, un astfel de ultim dosar fiind înregistrat la Tribunalul Arad, cu nou termen de judecată la data de 30.01.2019. 

 Un alt proces este înregistrat chiar pe rolul Tribunalului Bucureşti, cu termen de judecată pe data de 18 ianuarie 2019. Potrivit datelor portal.just.ro, numele noului şef al ANAF este parte în nu mai puţin de 96 de dosare, în care instanţa s-a pronunţat deja sau este în curs de judecare asupra cererilor formulate împotriva debitorilor pe care noul şef al ANAF îi reprezintă sau pe care CII Mihaela Triculescu i-a chemat în judecată. 

 În majoritatea acestor procese, noul şef al ANAF trebuie să se judece cu reprezentanţi ai Fiscului local, ceea ce, în situaţia de faţă, ca preşedinte al ANAF, ar putea fi catalogat drept conflict de interese. 

”Dragnea împotriva Comisiei Europene”. Liderul PSD a ajuns la tribunalul european

https://stirileprotv.ro/justitie/dragnea-impotriva-comisiei-europene-liderul-psd-a-ajuns-la-tribunalul-european.html

Duminica 06 Ianuarie 2019

Liviu Dragnea a acționat în instanță o instituție a Comisiei Europene la Tribunalul UE de la Luxemburg.

Potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul ”Dragnea v Commission Case T 738/18” a fost înregistrat pe data de 11.12.2018.

Informațiile referitoare la acest dosar nu sunt publice.

Surse au declarat pentru Știrile Pro TV că, în decembrie 2018, Dragnea s-ar fi sfătuit cu câțiva avocați străini pentru a contesta dosarul Tel Drum.

În noiembrie 2018, instanţa supremă a decis redeschiderea dosarului Tel Drum, la cererea procurorilor DNA. În acest dosar, care a fost iniţial închis în 2013, este vizat Liviu Dragnea.

Dosarul, care are legătură cu compania Tel Drum, a fost clasat în anul 2013, însă procurorii au decis să-l redeschidă, în baza unor rapoarte ale OLAF.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investighează cazurile de fraudare a bugetului UE și actele de corupție și de abatere gravă din cadrul instituțiilor europene și elaborează politica antifraudă. OLAF face parte din Comisia Europeană, dar este independent din punct de vedere operațional.

Dosarul vizează modul în care a fost privatizată compania Tel Drum şi contractele pe care această firmă le-ar fi primit de la Consiliul Judeţean Teleorman în perioada când preşedinte al CJ era Liviu Dragnea

Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul “Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.

În cazul lui Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, s-au instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366 de lei “asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie”.

Astfel, DNA a anunţat că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul “Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Sursa: Pro TV

La Multi Ani !

Europa se scufundă în haos

Citind articolul de mai jos putem observa că autorului îi lipsesc multe informații sau nu dorește să intre in adâncul problematicii ce dezvoltă în rândurile sale. 

Politicul european a uitat de ce a fost trimis(ales) să fie parlamentar UE. Faptul că o persoană cum este Soroș poate să dicteze - tot feluri de idei proprii - membrilor parlamentului și chiar președintelui acestuia, a celor care au fost ”ajutați” de acesta, ar putea să observe și autorul articolului.  
Autorul critică atitudinea ambiguă a lui Merkel sau a lui Maron, dar miezul problemei este cu totul alta ce ”vede” cel care a scris articolul de mai jos.

Din frica celor care doresc profit rapid și cei care au crezut că faptul că populația Europei îmbătrinește prea rapid au preluat ideea lui Kalergini si au început să aducă forța de munca ieftină din zonele de conflict cum era Siria, Africa Asia, etc. 

Profitorii și-au dat seamă că au în fața lor o sursă de venit imens și au inceput să facă trafic de migranți 
Ideea era să aducă o mare cantitate de migranți în același timp astfel ca ei să fie nevoiți să treacă peste multe granițe fără vreun control. 

Apoi să aducem aminte de știrea că în centrul Africii a căzut un avion plin cu bani, care era al nimănui. Nimeni nu a cerut inapoi... Așa se putea încă multe avioane cu bani să ajungă în Africa unde nu numai autoritățile locale dar și profitorii pot conviețui. 
Trebuia însă un ”creier” care să organizeze migrarea africanilor spre Nord apoi în Europa  Profitorul cel mai isteți putea să aibă un câștig imens fără impozit și taxe. Soros cu ideea lui de societatea deschisă putea fi un real coodonator, așa cum s-a și întîmplat la Parlamentul UE apoi chiar la ONU. unde ”libera trecere ale frontierelor a fost declarat un drept de bază”!!!!. Poate intra oricine și oriunde , indiferent că este un pălmaș, profitor sau terorist sau chiar luptător Statului Islamic.... 

Domnule Richard N. Hass, iată o analiză simplă care arată de unde ar provine haosul amintit. Un fapt concret asupra haosului ce crește pe zi ce trece !  HZ

https://www.digi24.ro/opinii/europa-se-scufunda-in-haos-1054622

NEW YORK – Nu cu mult timp în urmă - doar câțiva ani, oricât de greu ar fi de crezut - Europa părea că face parte dintr-o lume apropiată de imaginea idilică de sfârșit-al-istoriei descrisă de Francis Fukuyama la sfârșitul Războiului Rece. Democrația, prosperitatea și pacea păreau consolidate ferm.

Nu și acum. Unele zone ale Parisului ard la propriu. Marea Britanie este divizată de Brexit. Italia este condusă de o coaliție stânga-dreapta dificilă care se opune regulilor bugetare ale UE. Germania se confruntă cu o realiniere politică și se află în fazele premergătoare ale tranziției spre un nou lider. Ungaria și Polonia au îmbrățișat iliberalismul pe care îl vedem în toată lumea. Spania are de înfruntat naționalismul catalan. Iar Rusia comite noi acte de agresiune la adresa Ucrainei.

Într-o perioadă scurtă de timp din punct de vedere istoric, viitorul democrației, prosperității și păcii din Europa a devenit incert. Majoritatea lucrurilor care se credea că sunt stabilite s-a dovedit că nu sunt. Demobilizarea rapidă a NATO de după Războiul Rece pare bruscă și prematură.

Nu există o explicație unică pentru aceste evenimente. Ceea ce vedem în Franța este populism de stânga, rezultat al dificultăților oamenilor de a se descurca și al respingerii noilor taxe, indiferent de justificarea acestora. Este ceva diferit de lucrurile care au alimentat ascensiunea extremei drepte în Europa: atitudinea de defensivă culturală în fața provocărilor locale și globale, în special a migrației.

Uniunea Europeană și-a pierdut treptat atractivitatea în imaginația publicului. Era prea departe, prea birocratică și prea orientată spre elite. Între timp, agresiunea reînnoită a Rusiei ar putea reflecta raționamentul Președintelui Putin că, după ce a realizat profituri politice uriașe din „investițiile” militare precedente din Ucraina și Siria, nu are multe de pierdut din alte acțiuni similare.

Clasa politică a Europei are propria sa responsabilitate pentru haosul actual. UE a introdus o monedă comună fără o uniune bancară sau fiscală, ceea ce a făcut imposibilă o politică economică coerentă. Decizia de a supune la vot continuarea apartenenței Marii Britanii la UE, în condițiile în care hotărârea s-a luat cu majoritate simplă și fără a explica consecințele despărțirii, a fost o eroare.

La fel, deschiderea granițelor Germaniei în fața revărsării de refugiați, oricât de nobile ar fi fost motivațiile Cancelarului Angela Merkel, a dus la o reacție negativă previzibilă. Recent, Președintele francez Emmanuel Macron nu și-a făcut un serviciu când a dat înapoi în fața „vestelor galbene” și a oferit compromisuri care probabil vor alimenta demonstrații suplimentare și vor exacerba problemele bugetare cu care se confruntă țara.

Nu trebuie să credem că situația se va îmbunătăți. E doar o chestiune de timp până când Partidul Adunarea Națională de extremă dreapta din Franța (fostul Front Național) și alte partide politice din Europa își vor da seama cum să combine populismul economic cu cel cultural și vor amenința ordinea politică stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial.

Marea Britanie va rămâne dezbinată de subiectul relațiilor cu UE (sau a lipsei lor), indiferent de rezultatul Brexit; și este posibil ca un Regat Unit post-Brexit să aibă propria lui criză din cauza noilor solicitări de unitate a Irlandei și de independență a Scoției. Nu există nicio formulă de împărțire a puterii între Bruxelles și capitale care să fie acceptabilă și pentru UE și pentru guvernele naționale. Între timp, nu suntem deloc siguri că Putin se va mulțumi cu agresiunea împotriva Ucrainei și se va opri aici.

În plus, într-o lume cu inegalități tot mai mari, violență între țări și în interiorul acestora și schimbări climatice, este mai probabil ca presiunea imigrației să se amplifice decât să dispară. Iar dislocarea economică urmează să se intensifice într-o lume în care competiția globală și noile tehnologii vor elimina milioane de locuri de muncă actuale.

Este evident de ce aceste lucruri sunt importante. Europa reprezintă încă un sfert din economia globală. Este cea mai mare constelație de țări democratice. Secolul trecut ne-a arătat nu o dată care sunt costurile unei distrugeri a ordinii de pe continent.

Din păcate, așa cum nu există o singură cauză care să explice haosul tot mai mare prin care trece Europa, nu există nici o singură soluție. Mai precis, nu există deloc o soluție. Există însă, un set de politici care, dacă sunt adoptate, vor ajuta liderii să înfrunte provocările. O astfel de politică ar fi o strategie completă a imigrației care să pună în echilibru securitatea, drepturile omului și competitivitatea economică. Un efort de apărare care să se concentreze mai mult pe ce se face cu banii decât pe ce sume sunt necesare ar face mult pentru consolidarea securității Europei. Apoi, capacitatea de descurajare trebuie întărită prin susținerea NATO și prin înarmarea în continuare a Ucrainei. Și renunțarea la dependența Europei de gazul natural rusesc are sens, iar asta implică stoparea proiectului Nord Stream II care e destinat aducerii gazului din Rusia direct în Germania, prin ocolirea Ucrainei. Și sunt necesare programe de formare a forței de muncă pentru lucrătorii ale căror joburi vor dispărea ca rezultat al globalizării și automatizării.

Majoritatea acestor programe ar beneficia de implicarea și susținerea Americii. Ar fi bine ca Statele Unite să înceteze să mai vadă în UE un inamic și în aliații NATO niște „paraziți”. Europa are în componență țările cele mai dispuse să colaboreze cu SUA pentru: descurajarea agresiunii Rusiei; integrarea Chinei în comerțul mondial și în cadrul investițional în concordanță cu interesele Occidentului; atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea acolo unde este cazul; stabilirea regulilor de utilizare a spațiului cibernetic.

Din nefericire, este improbabil ca această abordare să fie îmbrățișată prea curând de Donald Trump. Acest lucru nu-i lasă Europei altă opțiune decât să-și înfrunte starea de haos de una singură.

(Un articol apărut în The Project Syndicate sub semnătura lui Richard N. Haas)

Guvernul adoptă ordonanţa de urgenţă privind noile taxe

https://www.forbes.ro/guvernul-adopta-ordonanta-de-urgenta-privind-noile-taxe-131860

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că adoptă ordonanţa de urgenţă pentru introducerea noilor taxe, informează AGERPRES. Preşedintele Klaus Iohannis nu este prezent la şedinţa Executivului.

“Aprobăm astăzi un set de măsuri care au scopul principal de a creşte bunăstarea românilor, nivelul investiţiilor şi de a corecta unele practici incorecte în domeniul bancar şi în domeniul energiei”, a declarat premierul, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Viorica Dăncilă a anunţat că una dintre măsurile cuprinse în ordonanţa de urgenţă se referă la demararea unui program privind construcţia a 1.000 de grădiniţe cu program sportiv, în parteneriat cu mediul de afaceri.

Alte măsuri cuprinse în ordonanţă de urgenţă: „taxa pe lăcomie”, aplicată băncilor, plafonarea preţului la gaze şi energie electrică pentru următorii trei ani pentru consumatorii casnici, impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, taxe impuse organizatorilor de jocuri de noroc, stabilirea unui nivel minim de un miliard de euro privind vânzarea licenţelor 5G, dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional, majorarea de la 1 septembrie a punctului de pensie şi a pensiei minime astfel: punctul de pensie va creşte de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

Doi dintre artizanii Alianţei Vestului, explicaţii după afirmaţiile Corinei Creţu

Nu  se stie dacã au fost inştiinţaţi de posibilităţile ce au la dispoziţie, dar era simplu ca bună ziua că după enuntarea formării AVE trebuia să se formeze o unitate teritorială NUTS2 adică regiune provizorie conform Normelor europene obligatoriu si anume regiune provizorie (ROZZ). Dar după cum se vede acest pas nu se vrea, desi cele patru judete - fiind limitrofe - ar putea forma o regiune NUTS2. Regiunea provizorie nou format trebuie să a fie anuntat la biroul NUTS din Bruxelles.
Desigur ar mai fi si alte posibilităti, de ex. cea care ar presupune o infrătire intre regiune NUTS2 sau chiar si fondurile transfrontaliere, care sunt - pot fi - accesate anual... HZ 

https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/doi-dintre-artizanii-aliantei-vestului-explicatii-dupa-ce-corina-cretu-a-afirmat-ca-asocierea-nu-poate-accesa-fonduri-pe-2014-2020-1049446

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu susţine că, în cadrul actualei perioade de programare 2014 – 2020, conform reglementărilor în vigoare, nou înființata Alianță a Vestului nu poate să acceseze direct fonduri structurale şi de  investiții europene. Invitaţi la emisiunea Imparţial, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi cel al Timişoarei, Nicolae Robu, au comentat această declaraţie.

VIDEO - declaraţia lui Gheorghe Falcă

Gheorghe Falcă şi Nicolae Robu – doi dintre artizanii construcţiei Alianţei Vestului – au spus că asocierea pentru proiecte vizează exerciţiul bugetar pentru 2021 – 2027 şi că declaraţia Corinei Creţu este corectă.

Totodată, ei au spus că proiectul lor are în vedere o tendinţă la nivel european privind fondurile oraşelor.

Gheorghe Falcă: Aceste patru oraşe care vor gestiona un buget pe ITI nu mai au voie să acceseze un euro din banii care vin pe axe guvernamentale

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă: Ceea ce spune Corina Creţu nu e un avertisment, e o realitate. Viziunea noastră se referă la 2021 – 2027.

În comparaţie cu un Guvern care ar trebui de pe acum să se ocupe, ne-am ocupat noi deja, în obeictivele noastre, cu această platformă am fost la Bruxelles şi am primit sprijinul pentru formarea de ITI - investiţii teritoriale integrate. Adică să primeşti un buget de ordinul miliardelor de euro şi să pui în practică.

Guvernul trebuie să fie foarte bucuros că pe 2021 – 2027, pe lângă ce va gestiona Guvernul, ar trebui să creioneze mai multe ITI, ca România să aibă un motor central de folosire a banilor europeni şi mai multe motoare regionale pe infrastructură mare.

Aceste patru oraşe care vor gestiona un buget pe ITI nu mai au voie să acceseze un euro din banii care vin pe axe guvernamentale.

Adică nu mai putem lua, de exemplu, bani pentru izolarea termică a blocurilor.

Corina Creţu a spus ce ştiam deja. Declaraţia e corectă, azi, în decembrie 2018 vorbim de ce înseamnă 2021. Aşa trebuie să gândească oamenii politici.

Nicolae Robu: Nu am spus niciodată că acum pe 2014 – 2020 vom aduce fonduri de la Bruxelles

Edilul Timişoarei, Nicolae Robu: „Ne-am asumat răspunderea de a fi preocupaţi de soarta unei bune părţi de ţară într-o Românie stat naţional unitar, ca să nu mai las locul la speculaţii prosteşti.

Acum suntem o structură informală, trebuie să creăm o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, avem experienţe pe poli de creştere. După aceea, vom putea pune bani din bugetele noastre locale la această asociaţie care va pune în mişcare specialişti care vor pregăti terenul pentru ca noi să aplicăm pe proiecte mari finanţate direct de la Bruxelles.

Ceea ce spune Corina Creţu în partea a doua a declaraţiei, e ce spunem noi cei patru, confirmă ce spunem că pe exerciţiul financiar 2021 -. 2027 urmează negocieri cu guvernul român şi că e un curent acum de a se acorda mai mare putere în a se decide ce se întâmplă cu fondurile oraşelor.

În România suntem obligaţi să scuturăm puţin lucrurile. Funcţionăm într-un model de stat depăşit. Prin ceea ce am pornit acum vrem să mişcăm lucrurile mult mai repede, nu să stăm la nivel de vorbe, ci spre drumul descentralizării reale.

Acum am creat doar premisele, suntem în etapa în care facem schimb de idei şi generăm idei de proiecte. Implementarea, atragerea de fonduri nu poate fi făcută pe structura actuală.

Avem o echipă de reprezentanţi din cele patru oraşe, dorim in timpul cel mai scurt să instituţionalizam această asocire apoi să vină lucruri concrete. Accesul la fonduri, cum a spus şi Corina Creţu, nu va fi posibil decât pe exerciţiul financiar următor. Nu am spus niciodată că acum pe 2014 – 2020 vom aduce fonduri de la Bruxelles”

Ce este Alianţa Vestului

Prima alianță a orașelor din România s-a semnat la Timișoara. ”AVE” sau ”Alianța Vestului” este formată din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca. Edilii celor patru orașe vor astfel să se dezvolte mai rapid și să atragă mai ușor fonduri europene și investitori, în colaborare cu Guvernul.

Alianța Vestului este o structură formată din cele mai mari orașe vestice al României, din dorința de atragere mai facilă a fondurilor europene, a investitorilor și pentru descentralizare. În primul trimestru din 2019, Alianța Vestului va avea personalitate juridică.

De asemenea, consiliile locale ale Timișoarei, Aradului, Oradei și Clujului vor emite hotărârile pentru funcționarea ei.

Printre proiectele pe care Alianța Vestului își propune să le susțină este autostrada Timișoara-Belgrad și construcția unor spitale regionale la Cluj-Napoca și Timișoara.

Europa Regiunilor – viitorul dezvoltării noastre

Redacția Civicul Ardelean de mai mulți ani militează pentru a se da o mai mare libertate regiunilor din Țara Noastră ( https://pcmcluj.blogspot.com/2015/08/din-nou-despre-regiuni-nuts-2.html ) Autorul articolului de mai jos a reiterat importanța categorii de unității teritoriale statistice NUTS2 in dezvoltarea teritorială. 
Regiunea NUTS2 este o categorie aparte pentru dezvoltarea teritorială, care in conformitate cu bunele practici europene poate depune cereri de finantare pentru proiecte de dezvoltare, fără a mai trece prin filtrul guvernului. Acest fapt ar reduce timpul ptr a obtine fonduri europene.
Desigur din comentariile se poate vede că nu toți înțeleg elementele dezvoltării teritorială și confund termenele sau chiar consideră ca ar fi un fel de separare de țară mamă a teritoriilor NUTS2, dacă vor depune ele însăși cereri de finanțare pentru proiecte.
Guvernele ocolau abil  posibilitatea  de a legifera modalitatea de a da puteri administrative conducerilor regiunilor NUTS2, conduceri ce ar putea fi numiți sau aleși. Deși mai multe conduceri județene ar fi putut alege si varianta de formarea unor unități teritoriale NUTS2 prin unificarea unor județe printr-o Asociație de Dezvoltare Integrate a TERITORIILOR, creînd astfel regiunea cu pricina. 
Autorul arată foarte bine motivele pentru, care ar fi corect formarea unor noi entități regionale dând posibilitatea dezvoltării individuale ale lor și nu pe baza coordonatelor centrale... Civicul Ardelean 

http://newsbv.ro/…/europa-regiunilor-viitorul-dezvoltarii…/…

December 8.,by Mihai Codruț Nanu

Fiindcă articolul meu ”Manifest pentru Europa Unită” a creat oarece valuri, ajungând chiar ca un fost consilier ALDE să acuze că e un îndemn periculos când altădată decât ”Acum, în an Centenar…”, trebuie explicată mai pe îndelete regionalizarea care ne paște în viitor și care va duce la o mai bună absorbție a fondurilor europene și la creșterea influenței Bruxelles-ului în detrimentul guvernelor naționale.

De altfel, regionalizarea și cedarea de suveranitate este evocată de mai bine de 25 de ani în tratatele europene. Pornim de la Tratatul de la Maastricht din 1992, care la art.130 precizează că “politica Uniunii Europene trebuie să atenueze deosebirile dintre regiuni, diferențele de șanse datorate dezvoltării întarziate, să creeze instrumente structurale și de politici economice naționale și comunitare corelate pentru înlaturarea diferențelor regionale izbitoare și să coordoneze diferitele surse financiare ale UE în interesul politicii regionale eficiente”. 

A urmat la 26 mai 2003 Regulamentul Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) cu o valabilitate a clasificării de cel putin 3 ani. Clasificarea NUTS este un sistem ierarhic de împărţire a teritoriului economic al Uniunii Europene, în scopul de a colecta, dezvolta și armoniza statisticile regionale ale UE, de a elabora analize socio-economice asupra regiunilor și de a proiecta politicile regionale ale Uniunii.

Ierarhia NUTS este divizată în trei categorii: NUTS1– între 3 milioane si 7 milioane de cetăţeni; NUTS2– între 800.000 – 3 milioane si NUTS3– între150.000 – 800.000 de cetăţeni. Conform clasificării NUTS, rezultă 374 de regiuni de nivel 1 și 2 care se întind de la țărmul portughez al Atlanticului și până la Marea Neagră, din Malta până în nordul Finlandei. Clasificarea NUTS3 corespunde în România vechilor județe.

Ceea ce ne interesează în mod direct este clasificarea NUTS2, cea care va trasa viitoarele regiuni europene și care este folosită de Comisia Europeană pentru stabilire a eligibilităţii regiunilor de a primi sprijin financiar din Fondurile Structurale, prin această clasificare se va aloca cea mai mare parte a acestor fonduri de convergență.

Regionalizarea viitoare va însemna în primul rând debirocratizarea României și tăierea dependenței de Guvernul de la București pentru simple semnături ce țin pe loc investiții de infrastructură importante pentru comunitățile locale dinamice. În prezent, Clujul își ia soarta în propriile mâini și încearcă să acceseze fonduri europene pe care Guvernul Central i le refuză pentru construirea unui Spital Regional. Astăzi s-a semnat la Timișoara documentul de temelie a Alianței Vestului, prin care primarii a patru mari orașe din Transilvania și Banat (Timișoara, Arad, Oradea și Cluj) au creat o alianță care își propune să le conecteze prin autostrăzi și linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu vor să mai stea la mila Bucureștiului și doresc să obțină finanțare direct de la Bruxelles. Alianța nu poate fi suficient de puternică dacă nu aderă la ea și celelalte administrații locale precum Brașovul, Sibiul, Târgu-Mureșul, etc.

Bineînțeles că Puterea centralistă de Stânga în penurie de resurse este una extractivă și va crea psihoza ”cetății asediate”, dar propaganda naționalistă ieftină nu mai ține. Ardelenii vor dezvoltare economică și infrastructură ca în Occident. 

Viitoarele alegeri europene vor fi despre dezvoltarea pe regiuni și nu despre isteria centralistă și euroscepticism. 

Da, PSD se transformă pe zi ce trece într-un partid eurosceptic, anti-european, anti-dezvoltare, dar asta nu înseamnă că trebuie să tragă după sine pe toată lumea, cu atât mai puțin administrațiile liberale din Ardeal.

Dacia Camper e mașina care se face garsonieră. Nu știai de ea, dar o să vrei una

https://playtech.ro/stiri/dacia-camper-masina-casa-3969

Andrei Simion - 14.12.2018, 

Cam cât o Dacia Logan obișnuită e și Camper. Doar că aceasta are un mare avantaj: poți să dormi în ea. Da, e un fel de garsonieră, chiar dacă mai mică decât una.

Un model Camper nu-i un concept nou. În cazul de față, nu-i creația inginerilor producătorului auto din Pitești. Foarte probabil, nici nu va fi cazul de așa ceva, asta dacă nu vrea compania să se extindă către nișe. Ce vezi în poze e însă o mașină reală, chiar dacă n-a sfârșit să fie și-un model de serie.

Prima dată când au apărut astfel de „implementări” de-a face o Dacia casă a fost prin 2014. Am găsit Logan Camper pe-un forum în franceză.

Ce-am înțeles într-o franceză aproximativă pe care o înțeleg, via Google Translate, e că cineva a transformat o mașina Dacia Logan Pick-Up într-o „casă pe roți” sau într-o casă pentru cei care n-au bani ori n-au locuință.

Zona de locuit cântărește 335 de kilograme și are o înălțime de 2,8 metri (fără mașină). Prețul unei astfel de mașini „reinventate”, Logan Camper, ajunge undeva la aproape 15.000 de euro.

E important prețul, pentru că cineva chiar s-a luat în serios cu un așa hibrid. În 2009, la salonul auto de la Frankfurt, a fost prezentată o Dacia rulotă transformată așa dintr-un MCV. Numele era Renault Dacia YAV III și prețul eraa estimat între 15.000 și 20.000 de euro. Conceptul a fost făcut de Hymer.Conceptul din 2009, din Germania.

Renault YAV III oferea câteva modalități de-a transforma spațiul și de-al aduce în linie cu cerințele proprietarului. Ca o rulotă clasică, aveai suficient loc cât să trăiești în așa ceva, dar fără să-ți mai inviție prietenii. Chiar și așa, la cât de bine a prins subiectul unei „case pe roți” de la Dacia, poate că inginerii de la Pitești ar trebui să se apuce și de așa ceva.

A fost înfiinţată Alianţa Vestului. Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj – Napoca se asociază ca să atragă bani europeni pentru proiecte majore

https://adevarul.ro/locale/timisoara/document-fost-infiintata-alianta-vestului-timisoara-arad-oradea-cluj-napoca-asociaza-atraga-bani-europeni-proiecte-majore-1_5c0be3f1df52022f75402db7/index.html?utm_source=widget&utm_medium=website&utm_campaign=topdesktop

8 decembrie 2018, 17:39 deDani Dancea

Ilie Bolojan, Emil Boc, Nicolae Robu şi Gheorghe Falcă au semnat documentul de înfiinţare a Alianţei Vestului Primarii oraşelor Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj Napoca au semnat sâmbătă, la Timişoara, documentul de înfiinţare a Alianţei Vestului. Cele patru oraşe îşi propun să realizeze proiecte comune în domeniul infrastructurii, dar şi în cultură, educaţie, sănătate, turism, sport, securitate şi dezvoltare. 

Nu a existat niciodată în istoria României un pericol mai mare la adresa integrităţii statului român Liviu Avram, despre Alianţa Vestului: Este cea mai legitimă şi cea mai periculoasă iniţiativă politică din ultimii 30 de ani Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, primarul Oradei, Ilie Bolojan, şi primarul oraşului Cluj-Napoca, Emil Boc, au semnat sâmbătă documentul de înfiinţare a Alianţei Vestului. „Noi vrem să punem la baza acestei structuri principiul dezvoltării comunităţilor, principiul libertăţii comunităţilor de a se asocia, de a-şi optimiza utilizarea resurselor. Vrem să punem principiul concentrării puterii la nivelul comunităţilor locale care, prin asociere, la nivel intra şi interregional promovează această putere şi o materializează prin realizări concrete”, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu, cu ocazia semnării documentului.

Primarul Clujului, Emil Boc, a ţinut să sublinieze că Alianţa Vestului nu este sub nicio formă un act de separatism. „Această iniţiativă nu are niciun fel de legătură cu niciun fel de proiect de separatism teritorial sau de a pune sub semnul întrebării statul naţional unitar român. Vreau să spun răspicat şi fără echivoc. Nu a fost, nu este şi nu va fi această iniţiativă, ca să curmăm orice altă dispută. În al doilea rând, această iniţiativă nu este îndreptată împotriva Guvernului de la Bucureşti, ci dimpotrivă, este ca împreună cu Guvernul de la Bucureşti să avem o Românie mai puternică şi mai bogată. Niciun stat din lume nu poate fi bogat şi prosper dacă nu are oraşe şi comunităţi bogate şi puternice. Această iniţiativă îşi propune să aibă cât mai multe locuri în România bogate, cu resurse, care să le ofere oamenilor condiţii decente de viaţă”, a declarat Emil Boc. 

La rândul său, primarul Oradei, Ilie Bolojan, a arătat că în următoarea etapă, asta însemnând prima parte a anului 2019, cele patru oraşe vor înfiinţa o asociaţie prin intermediul căreia să acceseze fonduri europene pentru mari proiecte de infrastructură şi nu numai. „Unul din obiectivele noastre imediate este să constituim o asociaţie care să fie un partener al Guvernului şi al Comisiei Europene pentru ca în următorul exerciţiu financiar, această asociaţie să aibă un capitol dedicat. Acesta este un obiectiv important. Cred că suntem un partener care poate fi luat la modul cel mai serios în calcul pentru un astfel de proiect pilot în România”, a declarat primarul Oradei, Ilie Bolojan. „Este o fundaţie pe care noi o începem astăzi. Este foarte important ca atunci când vorbim de obiective să conştientizăm necesitatea de a realiza acele obiective bazându-ne pe valorile noastre, dar gândind întodeauna în relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Această platformă a fost prezentată la Bruxelles şi a avut un impact pozitiv. Mesajul transmis de reprezentanţi importanţi din cadrul Comisiei a fost că vor avea curaj să sprijinim aceste proiecte”, a declarat şi primarul Aradului, Gheorghe Falcă. 

Printre obiectivele Alianţei Vestului sunt accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania, urgentarea autostrăzii ViaCarpathia, dezvoltarea unei conexiuni feroviare de mare viteză între cele patru oraşe, finalizarea completă a tronsoanelor de centură, dar şi construirea a două spitale regionale în Cluj – Napoca şi Timişoara.

Reacţia PSD după înfiinţarea Alianţei Vestului: Nu a existat niciodată în istoria României un pericol mai mare la adresa integrităţii statului român

https://adevarul.ro/news/politica/reactia-psd-infiintarea-aliantei-vestului-nu-existat-niciodata-istoria-romaniei-pericol-mai-mare-adresa-integritatii-statului-roman-1_5c0cf501df52022f75468037/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Reac%C5%A3ia+PSD+dup%C4%83+%C3%AEnfiin%C5%A3area+Alian%C5%A3ei+Vestului%3A+Nu+a+existat+niciodat%C4%83+%C3%AEn+istoria+Rom%C3%A2niei+un+pericol+mai+mare+la+adresa+integrit%C4%83%C5%A3ii+statului+rom%C3%A2n&utm_content=Newsletter-645915-20181209&utm_medium=email

9 decembrie 2018, Radu Eremia

Primarii care fac parte din Alianţa Vestului. FOTO Dani Dancea 

Mai mulţi social-democraţi au criticat înfiinţarea Alianţei Vestului între primarii mai multor oraşe de Transilvania, considerând că este un demers „populist“ sau că afectează „independenţa statului“. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Ecaterina Andronescu a aflat ce ştia tot satul: situaţia din învăţămân... Primul care a ieşit cu atacuri la adresa demersului celor patru primari ai PNL din Oradea, Cluj Napoca, Arad şi Timişoara a fost eurodeputatul Emilian Pavel, cel care a fost susţinut pentru Parlamentul European de PSD Bihor. „Mi-am propus sa analizez aceasta noua inventie PNL din mai multe motive. 

1. Vreau sa vad unde este plus-valoarea. 

2. Sunt dator colegilor din tara pentru ca, intamplator, este si primarul orasului meu implicat. 

Primul capitol de prioritati al aliantei primarilor populisti din Vest contine proiecte prioritare ale Guvernului PSD, dar in care aceste primarii nu au atributii. 

Am gasit totusi ceva Creşterea mobilităţii ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren / tramvai /troleibus / autobus electric / metrou metropolitan - SUCCES. 

In cadrul acestui capitol am mai gasit ceva ce contrazice declaratiile la nivel national a sefilor acestor primari! Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură. 

Am ales sa pun drept “bullet point” semnul `100` pentru ca stiti si voi, mesajul dat de aceasta coalitie, fara atributii in domeniile propuse, nu este unul de unitate”, a scris europarlamentul PSD pe Facebook. 

Citeşte şi: Liviu Avram, despre Alianţa Vestului: 

Este cea mai legitimă şi cea mai periculoasă iniţiativă politică din ultimii 30 de ani O declaraţie mult mai dură a fost cea a consilierului judeţean social-democrat de Neamţ, Adrian Bourceanu, cel care a afirmat în presa locală că acest demers e un proiect periculos care afectează independenţa statului. 

„Aud că s-a inventat o aşa numită «alianţa a vestului» care din punct de vedere economic se rupe de ceea ce însemnă România economică actuală . 

Cred sincer că nu a existat niciodată în istoria României de după 1918 un pericol mai mare la adresa integrităţii şi independenţei statului român ca acest concept care tinde să devină un «brand» după modelul Italiei, cu referire nordul acestui stat. 

Aştept cu maxim interes ca în principal factorii diplomatici şi de decizie a guvernului român să clarifice în tandem cu ” românii” care au inventat acest atac la adresa României acestă «nouă viziune»“, spune Adrian Bourceanu, citat de vestea.net, site cu informaţii din Neamţ.

Casa care costa 1.000 euro exista si se face chiar in Romania

http://sadcasm.net/casa-care-costa-1-000-euro-exista-si-se-face-chiar-in-romania/?fbclid=IwAR0ADy_qfSbqsgCvUPW9CZs42lF5scU3UvkDSfcqXi4ZFvrQeX5dzvUiGgY
23 noiembrie 2018

Cum arata casa care costa 1.000 de euro! Are 75 de metri patrati si rezista la cutremure si incendii

Proiectul apartine lui Bogdan Muresan, un arhitect din Brasov, iar la baza constructiei locuintei stau balotii de paie. Fundatia se construieste din pietre de rau peste care se toarna o placa de beton.

In acea placa se introduc suportii pentru balotii de paie, iar peste toata structura se monteaza acoperisul, care este facut din lemn.

Balotii, care reprezinta peretii casei au o latime de jumatate de metru. La final totul se tencuieste si se vopseste cu var. O casa din baloti de paie care costa 1.000 de euro are o suprafata de 75 de metri patrati.

Constructia unei astfel de case in regim propriu dureaza intre doua si cinci saptamani. Contrar a ceea ce ar putea crede multa lume, casele din baloti de paie au o multime de avantaje:

– rezista foarte bine la cutremure, deoarece sunt foarte elastice;

– sunt foarte eficiente energetic. Vara sunt racoroase iar iarna sunt calduroase;

– aceste case nu ard si rezista bine si la umezeala, o inflitratie de 19% apa in interiorul “zidurilor” nu pune probleme.

Aceasta metoda de constructie a caselor nu este noua si a fost adoptata la scara larga de americani, norvegieni si germani.

Prima moschee din România construită de români convertiti la Islam

http://www.certitudinea.ro/articole/presa/view/temA-de-gandire-prima-moschee-din-romania-construita-de-romani-convertiti-la-islam

26.11.2018 01:

Prima moschee din România construită de românii convertiţi la Islam a fost inaugurată în localitatea Rediu, comuna Bîra, județul Neamț, în anul 2014. (prima chemare la rugăciune a fost vineri, 27 iunie 2014). Moscheea s-a ridicat la inițiativa lui Daniel Cîniparu, român convertit la islamism în 2004, și este închinată Mariei, cea care a dat naştere, aşa cum prorocise şi Moise, Mântuitorului Isus. Aceasta este prima moschee din România construită de românii ce s-au convertit la Islam şi au ajutat cu donaţii în bani şi materiale. Comunitatea musulmană de la Rediu are 12 membri, pe o rază de 30 de kilometri. În comuna Bîra, doar familia Cîniparu este convertită la islamism.

„Şi creştinii s-au născut, toţi, musulmani - a declarat musulmanul Daniel Cîniparu. Lucrurile minunate pe care le-am găsit în Biblie şi le-am citit timp de 20 de ani m-au determinat să trec la islamism. În Eveanghelia după Matei şi în Evanghelia după Marcu se spune că Isus a venit pentru oile rătăcite ale lui Israel. Moise aduce un avertisment în care prezice că va veni cineva pentru toţi oamenii care va fi la fel ca el, care va da legi. Este înfiorător că 2.000 de ani oamenii au crezut că este Isus, dar nu este Isus, ci Mohamed. Isus a venit pentru poporul lui Israel. Mohamed a venit pentru toţi oamenii...Ce înseamnă să fii musulman? Să te rogi la un Dumnezeu. Îl iubim pe Isus, pacea să fie asupra lui, o iubim pe Maria, îl iubim pe Moise, pe Avram. Îl adorăm pe Dumnezeu... La noi există obiceiul ca moscheea să fie considerată ca inima în trupul unui om. Este locul în care oamenii se închină la Dumnezeu, dar este şi locul unde oamenii îşi discută problemele din comunitate. Este locul unde oamenii socializează, unde oamenii respiră împreună. Este un loc deosebit, la fel cum inima este deosebită pentru corp. Putem să luăm multe organe de care corpul se poate lipsi şi noi mai trăim încă mulţi ani. În schimb, dacă luăm inima, s-a terminat. La fel de importantă este şi moscheea”.

La inaugurarea moscheii au participat Dănuţ Petrariu, primarul comunei Bîra, Constantin Ciobanu, viceprimarul comunei Bîra, Mimi Gherasim, funcţionar în cadrul Primăriei Bîra, muezinul Fawaz El-Agha din Iaşi, câţiva musulmani și medicul de familie din comuna Bîra, Filip Panait. Acesta din urmă a avut o nelămurire: 

„Sunteţi suniţi, şiiţi sau alawiţi? Sunt mai multe categorii de musulmani. Voi trebuie să fiţi una din ele”. 

„Suntem doar musulmani. Categoriile le-au făcut oamenii, nu Dumnezeu. Noi trebuie să fim supuşi la unul Dumnezeu”, a fost răspunsul lui Daniel Cîniparu.

Doctorul Panait a adus şi o pancartă, pe care scria: 

„Musulmani, nu ardeţi bisericile creştine în Nigeria!”.

 El a explicat conţinutul pe larg al mesajului pe care a dorit să-l transmită, prin intermediul presei: „Creştinii şi musulmanii se consideră fraţi. În România, noi suntem foarte toleranţi şi libertăţile oferite de statul nostru sunt certe şi vizibile. Dovadă este că s-a ridicat aici o moschee. Am dori ca libertăţile pe care le oferim noi, ca popor creştin, să le avem şi noi când ne ducem în ţările musulmane. Adică am dori să avem biserici în Nigeria, fără să fie arse, am dori ca în Siria creştinii să nu mai fie convertiţi la Islam cu forţa, am dori ca în Arabia Saudită să avem biserici creştine, vrem peste tot frăţietate, peste tot şi libertate. Vrem egalitate în ambele sensuri”.

Cele mai frumoase castele din Romania

Văzând materialul din blogul România misterioasă am hotărit să publicăm și noi ptr că ar fi păcat ca să rămâne necitit și să vadă și ardelenii că ce giuvaiere au în țara lor România. 
Felicitări redacției https://romania-misterioasa.blogspot.com și cu mii de mulțumiri pentru articolul de mai jos! red. Civicul Ardelean 

https://romania-misterioasa.blogspot.com/2016/02/cele-mai-frumoase-castele-din-romania.html

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim ! 

România poate că nu se compară cu Germania sau cu Scoţia în ceea ce priveşte numărul impresionant de castele, însă are „bijuteriile” ei încărcate de poveşti nespuse şi mai puţin cunoscute publicului larg. În plus, castelele din Transilvania sunt printre cele mai frumoase din Europa, cu toate că multe dintre ele se afla în ruină după ce au trecut prin perioada dură a comunismului.

În lista noastră veţi regăsi şi castele foarte cunoscute, dar şi castele de a căror existenţă probabil că nu ştiaţi, cum este Castelul Rosu din satul Lilieci (Bacău), locul în care au avut loc filmarile pentru pelicula „Dumbrava Minunată” sau Castelul de la Ciucea situat pe Valea Crişului, denumit şi „‘Castelul lui Octavian Goga”, pe care poetul l-a cumpărat în 1919.

Aşadar, dacă vă tentează să porniţi la drum în căutare de locuri încărcate de istorie şi poveşti necunoscute, vă recomandăm cele mai frumoase castele din România:

Castelul Corvinilor

Situat în municipiul Hunedoara, în colțul sud-vestic al Transilvaniei, Castelul Corvinilor, numit si Castelul Huniazilor, și-a păstrat si astăzi în picioare, după șapte secole, turnurile bine înfipte în istorie. Este unul dintre cele mai apreciate castele din Europa, iar culoarele îi sunt străbatute la pas, anual, de peste 70.000 de turiști.

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile sunt înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara. Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățind-ul cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul – ultimul turn de apărare (turnul „Ne boisa” = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr de la curtea castelului) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova).

În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă Apă ai, inima n-ai. În realitate, conținutul descifrat de specialiști este Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.

Castelul Bran

Castelul Bran este un monument istoric situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Braşov. Motivul principal pentru care turiştii străini aleg să viziteze Castelul Bran este reprezentat de legenda care s-a creat în jurul acestuia. Astfel, cea mai reprezentativă legendă a Transilvaniei, cea a lui Dracula sau a lui Vlad Ţepeş, este legată incontestabil de Castelul Bran. Inițial, castelul Bran a fost o cetate de „trecătoare” cu scop militar. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări, iar în anul 1920, când era în proprietatea reginei Maria, cetatea a fost transformata în castel, perioadă în care s-au realizat cele mai importante lucrări de restaurare.

Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noiembrie 1377 în Zvolen confirmă sașilor din Scaunul Brașovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu această ocazie, regele promite brașovenilor că, dacă Țara Românească va ajunge „în mâinile noastre”, atunci vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor) la Bran. Referința din textul documentului din 1377 cu privire la o „nouă cetate de piatră”, permite deducția că fortificația de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniță mai veche. 

Această cetate, probabil din lemn, a fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea teritoriul cetății Bran a fost supus jurisdicției comitatului regal de Alba Iulia. În anul 1395 Sigismund de Luxemburg, împărat german și rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Țara Românească, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bătrân, vasalul său. În 1407 Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor Bran (fără domeniul aferent) și Bologa. Branul rămâne sub autoritatea Țării Românești până în 1419. În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brașovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanțat lucrările de fortificare și de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul Brașovului.

În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. Însă la moartea sa regina l-a înstrăinat, lăsându-l moștenire fiicei ei preferate, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic. La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal moștenitorilor din familia de Habsburg. Cu toate acestea statul român, prin Ministerul Culturii, îl va administra tranzitoriu și în următorii trei ani. La data de 1 iunie 2009 castelul, cândva proprietate a Brașovului, intră pe deplin în posesia moștenitorilor, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat.

Castelul Peleş

Castelul Peleş din Sinaia, reședința de vară a regilor României, este unul dintre cele mai importante edificii istorice din țară și a fost construit între 1873 și 1914. Castelul Peleș a fost înălțat la dorința regelui Carol I al României (1866 – 1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena. Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

Castelul Banffy

Castelul Banffy de la Bonțida este cel mai mare castel din Transilvania, fiind una dintre atracțiile baroce majore ale Transilvaniei si României. Tot aici se desfășoară anul și festivalul de muzică ”Electric Castle”. Domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se bănuiește că pe acest loc a existat o reședință nobiliară încă din secolul al XIV-lea, iar construcția la castel a început în 1437, când baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, și a fost finalizată în 1543. Prima atestare documentare a castelului datează însă din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortificații care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist și cel baroc.

Castelul Posada

Castelul Posada a fost reședința familiei Bibescu. Deși a trecut printr-un incendiu devastator în 1950, castelul nu a mai fost reconstruit, devenind depozit pentru obiectele nefolositoare ale Palatului Peleș.

Castelul Pekri Ozd

Castelul Pekri Ozd se află în inima Transilvaniei, în localitatea Ozd. Palatul a fost reconstruit de mai multe ori de-a lungul timpului, găzduind, totodată, o grădiniță, o școală, o casă de cultură sau un CAP. După ’89, castelul a fost retrocedat doamnei Jude Mária, o moştenitoare din Franţa.

Castelul Haller 

Castelul Haller a fost construit între secolele XVI-XVII și este situat la 17 km de Târgu-Mureș, în localitatea Ogra. Interesant este faptul că turiștii se pot caza aici, fiind primul castel renovat și reamenajat în pensiune turistică din judetul Mureș.

Castelul Purgly

Castelul Purgly a fost construit în anul 1889 în actuala localitate Sofronea, reprezentând reședința familiei Purgly. Castelul Purgly este situat într-un parc, în spatele acestuia aflându-se un ștrand cu apă termală, unde apa are aproximativ 30 de grade. Acesta are și o pepinieră unde sunt plantați peste 100 de pomi. Monumentul a fost renovat și deschis publicului din anul 2007.

Castelul Roșu

Castelul Roșu a fost construit între anii 1864-1866, în parcul Hemeiuși, la cca. 8 km de Bacău. Arhitectura și decorul clădirii sunt o îmbinare splendidă de influențe gotice și baroce cu elemente definitorii ale stilurilor venetian și brâncovenesc. Castelul este zidit din blocuri de gresie și cărămidă ornată cu sculpturi pe stâlpii de gresie de la balcoane, arcadele ferestrelor și ale turnului. Este castelul clasic din basme, cu turn, lac și alei șerpuite. Denumirea de Castelul Roșu se datorează culorii date de caramidă în exterior. Parcul care înconjoară castelul a fost stabilit în anul 1880, cuprinde 49 ha si este al doilea ca importanta dendrologica din România. Arhitectura parcului este realizată în stil englezesc, cu alei curbe conturate de arboretul ce alternează cu pajiștile verzi, într-o încântatoare varietate de forme si culori.

Aspectul feeric al parcului este întregit de un mic lac, construit într-o adâncitură a terenului, pe malul căruia cresc plopi seculari. În plus, colecția de trandafiri a parcului este unică in tara, cu peste 600 de specii ce încântă vizitatorul. Este o oază de liniște și relaxare, de o frumusețe aparte, ce atrage numeroși turiști dar și băcăuani dornici să evadeze din oraș. În acest loc de basm a fost filmată “Dumbrava minunată”, adaptarea romanului cu același nume, al scriitorului Mihail Sadoveanu.

Castelul Sukosd-Bethlen

Pe drumul dinspre Brasov spre Sighișoara se află localitatea Racos ce adăpostește Castelul Sukosd-Bethlen, fosta reședință nobiliară a grofului Sukosd, construită în anul 1625 de familia grofului Istvan Sükősd, pe domeniul primit de acesta de la principele Gabriel Bethlen. Zidurile închideau o incintă rectangulară întărită la colţuri cu bastioane circulare. În ciuda aspectului de cetate, construcţia a fost în primul rând o reședinţă nobiliară luxoasă și confortabilă, fortificată totuși pentru a face faţă unei eventuale năvăliri turcești, dar mai ales pentru a rezista răscoalelor ţărănești. Încăperile erau distribuite pe două niveluri. Parterul revenea funcţiunilor gospodărești, în timp ce la nivelul superior erau spaţiile de locuit, diverse saloane și săli pentru festivităţi. Prin donaţie, apoi fiind lăsat moștenire, castelul schimbă mai mulţi proprietari.

În 1694 el devine proprietatea lui Samuel Bethlen. După 1700, acesta repară și extinde castelul. El ridică deasupra intrării de pe latura sudică un turn rectangular. După aproape 200 de ani, castelul devine proprietatea familiei Teleki, iar în 1903 comunitatea comunei Racoș cumpără moșia și castelul. Din păcate, destinaţiile pe care le-a primit construcţia de-a lungul secolului XX nu au făcut altceva decât să conducă la intervenţii brutale care n-au respectat criterii arhitecturale sau istorice. După 1962, aici era sediul CAP, iar un turn devine remiza pompierilor. Cu toate acestea, castelul a rămas în picioare și merită să fie repus în valoare printr-o restaurare riguroasă.

Castelul Thury-Banyai

Castelul Thury-Banyai este situat in satul Tamasfalau din comuna Zabala, județul Covasna (Transilvania). A fost construit între anii 1810-1820, iar astăzi este casa de cultură a localității.

Castelul regal de la Săvârşin

Castelul regal de la Săvârşin este un conac deținut de familia regală română și situat pe domeniul de la Săvârșin, din județul Arad. Pe locul clădirii actuale se găsea în secolul al XVIII-lea castelul familiei nobiliare Forray. Acest castel a fost construit între anii 1650-1680.

La 9 iunie 1784, a fost răpit de aici vicecomitele Andras Forray (senior) de catre haiducii conduși de Petre Baciu. Șeful administrației comitatului a fost eliberat numai după satisfacerea revendicărilor haiducilor de către însuși împăratul Iosif al II-lea. Nu peste mult timp, la 3 noiembrie 1784 au sosit aici cetele lui Horia, Cloșca și Crișan, cărora li s-au alăturat iobagii de pe domeniu, care au refuzat să se opună răsculaților. Proprietatea castelului s-a transmis prin nobilimea maghiară, pentru ca spre sfârșitul dominației maghiare asupra Transilvaniei să treacă în fine în proprietatea lui Carol Hunyady, care a stăpânit domeniul Săvârșin până la moartea sa în 1932. După moartea acestuia, domeniul intră în proprietatea societății „Corvin”, la care acționar majoritar era Anton Mocioni. La 26 martie 1943, acesta vinde acțiunile majoritare regelui Mihai I. Acest castel nu a aparținut niciodată lui Carol al II-lea.

Refacută la începutul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic și prevăzut cu etaj și balcon, clădirea castelului a suferit în cursul deceniilor multiple transformări interioare și exterioare. Castelul este înconjurat de un parc prevăzut cu lac și debarcader. După ce a fost confiscate de comuniști în 1948, la fel ca toate celelalte proprietăți regale, castelul a revenit în posesia Casei Regale la 1 iunie 2001. Principesa Margareta conduce acțiunile de restaurare a parcului și a casei în acelasi stil creat în 1943 de Regina-mamă Elena. La 20 septembrie 1999, fostul suveran Mihai al României cerea să reintre în posesia castelului și domeniului Săvârșin, cumpărat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După retrocedarea castelului, regele a renunțat la mobila veche, care a fost încărcată în camioane și transportată la Olănești, la Regia Protocolului de Stat. Grădinile au fost refăcute, fiind tăiați brazii și vegetația care nu apăreau în planurile inițiale ale castelului, intenția fiind ca parcul să fie refăcut cum arăta înainte de confiscarea de către comuniști. Parcul dendrologic din jurul castelului a fost înființat de vicecomitele Andras Forray, în anul 1514, care a fost domn de pământ și a avut moșie în zona Săvârșinului. Acest parc are o suprafață de 6,5 hectare și conține câteva specii rare de arbori și arbuști, declarate monumente ale naturii: brad argintiu, molid, tuia piramidală, chiparoși de baltă, salcâm chinezesc, pin de Himalaya, alun turcesc, stejari seculari și multe altele.

Castelul Sturdza

Castelul Sturdza, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria, în satul Miclăuşeni, la o distanţă de 65 km de municipiul Iaşi. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Castelul Bay

Castelul a fost construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situat chiar în centrul satului Treznea, castelul este legat de familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit în el până în 1944, an în care, cu doar câteva săptămâni înainte ca frontul celui de-al Doilea Război Mondial să ajungă în zonă, a fost părăsit. Groful, alături de fiul și de soția acestuia, de cei doi nepoți, dar și de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv s-a retras din fața armatei române la Curtuișeni, în județul Bihor, aproape de granița cu Ungaria. 

După venirea comuniștilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioadă în care a fost cât de cât întreținut. După 1990 însă, locația a fost abandonată și lăsata în voia sorții. Actualmente, deși inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este aproape o ruină, uitat de autoritățile locale și centrale. Acestă situație se datorează în principal evenimentelor antiromânești din Treznea din perioada hortystă. Castelul are în componență două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a “Punții Suspinelor” din Veneția, unică în România, dar care sunt astăzi departe de strălucirea de altădată. Castelul are o structură și o formă legată strict de genealogia familiei ce a locuit în el.

Deși atât bătrânul Bay Ferenc cât și soția acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treaptă mai sus în ierarhie, fapt pentru care corpul de clădire rezervat lui era mai mare, ea fiind a adevăratului nobil. Mai mult decât atât, cel rezervat soției nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al soțului printr-o “punte a suspinelor” ce simbolizează înnobilarea prin căsătorie a părții feminine a familiei.

Castelul Bethlen Haller

Castelul Bethlen Haller este situat în localitatea Cetatea de Baltă, din judeţul Alba. Din fericire, castelul a fost pastrat in conditii bune, iar acum parterul si crama de sub el au fost refăcute. Castelul aprtine patronului de la Jidvei si poate fi vizitat de cei care vor sa deguste vinul de aici.

Castelul a fost construit între anii 1615 şi 1624 de către principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, în stilul renascentist din secolul al XVI-lea şi renovat în secolele XVII-XVIII cu o poartă în stil baroc. După ce maghiarii au distrus Cetatea de Baltă, care a aparținut lui Ștefan cel Mare, au ridicat noul castel, menționat în scripte în 1581. După ce schimbă mai mulți proprietari, în a doua parte a secolului al XIX-lea, castelul este cumpărat de groful Haller Jenő, care l-a lăsat moștenire fiului său. Legenda locului spune că familia grofului purtă blestemul iobagilor schingiuiți la castel. În perioada 1773-1777, în Cetatea de Balta s-a desfășurat procesul intentat de Kada Mozes, administratorul domeniilor comitatului, împotriva iobăgimii răsculate.

Se poate spune ca în 1784, la izbucnirea răscoalei condusă de Horea, Cloșca și Crișan, țăranii din acest comitat aveau deja experienta luptelor împotriva grofilor. În perioada răscoalei, între 1848-1849, administrația comitatului este preluată în totalitate de către tinerii din școlile Blajului. Generalul Bem este cel care, cu tunurile, reintroduce asuprirea habsburgică, iobagii fiind schingiuiți în beciurile castelului. Castelul era renumit pentru grădinile sale și pentru crescătoria de cerbi. Din beciurile castelului pornesc tunele subterane care duc până la castelul din Sânmiclăuș, o altă proprietate a familiei grofului.

Castelul Cantacuzino

Castelul Cantacuzino se află în stațiunea montană Bușteni, fiind construit în 1911 la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României. Clădirea a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne. Ea adăpostește astăzi un muzeu. În pavilionul central se găsește o colecție de heraldică reprezentând blazoanele familiilor înrudite prin alianță cu familia Cantacuzino, precum și portrete ale membrilor familiei din ramura munteană. Castelul a fost amenajat cu vitralii, plafoane cu grinzi pictate, balustrade din lemn, piatră sau fier forjat, șeminee cu piatră albă și ornamente din mozaic. În perioada în care clădirea a servit ca sanatoriu, pereții au fost vopsiți uniform. După retrocedare, a început un proces de restaurare a picturilor originale.

Castelul Karolyi

Istoria Castelului Karolyi din Carei este strâns legată de cea a familiei Károlyi. În vremea regelui Matei Corvin, László Károlyi construia aici o primă cetate, o casă de piatră ce avea să fie extinsă pe toată perioada secolului următor. Astfel, în anul 1592 clădirea veche era înconjurată de ziduri puternice, de bastioane, de un șanț exterior cu un pod suspendat. Construcția castelului a stârnit numeroase controverse în rândul nobilimii, care la acea vreme era împotriva finalizării acestuia, fiind nevoie ca însuși regele Matei Corvin să intervină pentru a aplana conflictul iscat. Cetatea a deținut un rol important de-a lungul întregului secol XVII, făcând parte din rândul fortărețelor de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei.

Între 1661-1666 este reconstruită și joacă un rol crucial și în timpul războaielor duse de Rákóczi Francisc al II-lea împotriva Habsburgilor. Atacată de austrieci în 1705, cetatea este distrusă parțial, dar refăcută rapid. După Pacea de la Satu Mare, din 1711, nemaiavând un rol militar, groful Károlyi Jozsef demolează zidurile și astupă șanțurile de apărare. Noua construcție în stil baroc ce a fost terminată în 1794, cuprindea 20 de camere la parter, o capelă, iar la etaj alte 21 de încăperi. În curtea împrejmuită de o superbă grădină era amenajat și un manej pentru 24 de cai. Cutremurul din 1834 avea să distrugă în bună parte Castelul, fiind refăcut în forma actuală abia în 1894-1896. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic de arhitectul Meining Arthur, ajutat de meșteri locali din Carei și împrejurimi.

În jurul castelului, în anul 1700 a existat o grădină frumoasă, amenajată în stil baroc. În anii 1790 grădinarul Bode Gyorgy amenajează în jurul castelului nou o grădină engleză. Grădina avea și o seră cu plante exotice. Forma actuală o primește pe o suprafată de 12 ha, în anul 1890. Luând în considerare plantele rare din grădină (208 specii și subspecii de plante arborescente),în anul 1982 a fost declarat parc dendrologic ocrotit. De exemplu, platanul uriaș din fața castelului, cu un diametru de 205 cm, a fost plantat în anul 1810.

Castelul Mikes

La șase kilometri de Covasna, în satul Zabala, ascunsă după o poartă de fier și mulți castani, se află casa de oaspeți a familiei de nobili maghiari Mikes. Castelul este situat la poalele Munților Carpați, fiind înconjurat de 34 de ha de pădure. Pe vremuri, aici era motorul care genera curent electric pentru castel și satele din împrejurimi. Între timp, în 1949, comuniștii le-au confiscat averea și i-au alungat de pe domeniu. Contesa Katalina avea 4 ani pe-atunci. 50 de ani mai târziu a reușit să recupereze o parte din terenuri, inclusiv castelul de la Zabala și cladirile anexe. Pe una dintre ele, “The Machine House” – casa motorului – a restaurat-o, păstrând aerul de pe vremuri, și a transformat-o într-un micuț hotel cu șase camere.

Castelul ”Iulia Hașdeu”

Castelul ”Iulia Hașdeu” se află în municipiul Câmpina, acesta fiind construit (între anii 1893 și 1896) pentru comemorarea Iuliei Hașdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Iulia Hașdeu, o tânără considerată genială, a fost şi primul român care a absolvit facultatea Sorbona din Paris, și a murit la 19 ani de tuberculoză. Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hasdeu, obiectele familiei Hasdeu, fotografii și documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediții princeps ale cărților savantului, precum și tablouri valoroase semnate de pictori renumiți precum Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart. De asemenea, în ansamblul expoziției un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hașdeu.

Castelul Kendeffy

Castelul Kendeffy se află în localitatea Sântămăria Orlea, judeţul Hunedoara. A fost construit de familia Kendeffy în 1782, o familie de nobili foarte bogaţi la acea vreme, care aveau nevoie de o reşedinţă în Ţara Haţegului. Edificiul a fost naţionalizat în 1946 de comunişti, iar din anul 1982 castelul a fost preluat de către administraţia judeţeană Hunedoara şi transformat în hotel.

Castelul de Vânătoare Lăpuşna

Castelul de Vânătoare Lăpuşna este situat în satul Lăpuşna, judeţul Mureş, la o altitudine de 815 m, în Munţii Gurghiului, pe valea cu acelaşi nume. A fost construit între 1925 şi 1926 şi a aparţinut până în 1949 familiei regale.

Palatul Ghika – Comănești

Palatul Ghika se află în orașul Comănești din județul Bacău. Fosta reședință de vară a familiei Ghika – Comănești a fost ridicată în 1890 în stilul baroc târziu și poartă semnătura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Atheneul Român).

Castelul Țepeș

Castelul Țepeș, o adevărată bijuterie arhitectonică, se află în București, fiind situat chiar printre copacii din Parcul Carol. Mai puţin cunoscută astăzi, clădirea denumită pitoresc „Castelul Ţepeş” a fost construită în anul 1906, cu ocazia organizării, pe Câmpia Libertăţii, a Expoziţiei Generale Române, prilejuită de jubileul a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.

Totuşi, destinaţia iniţială a edificiului a fost aceea de turn de apă. Din cauză că forma rezervoarelor nu era una estetică, s-a adoptat soluţia unei construcţii care să întrunească pretenţiile de „artă şi stil” ale organizatorilor. Ca urmare, construită după planurile arhitecţilor Ştefan Burcuş şi V. Ştephănescu, clădirea a reprodus, în mică măsură, Cetatea Poenari, ridicată de Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti, în locul numit Cheia Argeşului, de pe Plaiul Loviştei, jud. Argeş.

În turnul castelului, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, se află montat un rezervor din fontă cu o capacitate de 200 de m3. Printr-o scară de lemn, în spirală, se urcă pe o platformă de unde se poate admira Parcul Carol şi panorama Bucureştilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susţine turnul ca să nu se prăbuşească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colţ cu un alt turn de dimensiuni mai mici.

Începând din anii de după Primul Război Mondial castelul a fost transformat într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostaşului Necunoscut, aflat în apropiere, în faţa Muzeului Militar Naţional. După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărăşeşti şi inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinaţi pazei acestuia. Dupa 1990, clădirea a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituţii bancare din Capitală. Din 30 septembrie 2004, Castelul Vlad Ţepeş a devenit sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

Castelul Bela Fay

Castelul Bela Fay din Simeria este un monument istoric si arhitectonic din secolul XIX. Istoria clădirii este legată de existenţa parcului, Arboretul Simeria, o colecţie extrem de valoroasă de plante lemnoase exotice, dar şi autohtone. Mai multe familii nobiliare au deținut acest domeniu printre care Gyulay, Kun, Fay sau Ocskay. Demn de remarcat este faptul că moștenirea s-a transmis pe linie feminină. În anul 1848, cu prilejul revoluției, au avut loc distrugeri remediate abia între anii 1870-1880. Începând cu 1918 proprietar va fi Bela Fay, naturalist și membru al Academiei de Științe Maghiare. Din 1954 aici funcționează Stațiunea de Cercetări și Experimentări Forestiere Simeria.

Castelul Salbek

Castelul Salbek este situat în satul Petriş, din comuna cu acelaşi nume, judeţul Arad. Ansamblul Castelului Salbek datează din perioada 1800-1850, în ultima perioadă fiind sanatoriu pentru tratarea afecţiunilor pneumoftiziologice, până în anul 2009, când a fost retrocedat.

Caste­­lul Goga

În Ciucea, deasupra văii Cri­­­­şului (judetul Cluj), se înalţă caste­­lul Goga. Domeniul de la Ciucea este cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920 de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Odată cu semnarea actului de vânzare-cumpărare, Octavian Goga devine proprietarul complexului de la Ciucea. Între anii 1921 -1926, Octavian Goga modifică esenţial castelul: îl măreşte, îl etajează, îi schimbă arhitectura, conferindu-i un stil nou brâncovenesc, cu verande largi şi vedere spre Criş. Din păcate, la 7 mai 1938, Octavian Goga a decedat la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte.

În 1939, după moarte poetului, Veturia Goga aduce la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, înfiinţează o mănăstire de maici care funcţionează până în 1947 şi îşi reia activitatea în 1994. Între anii 1938-1958, prin stădaniile extraordinare ale Veturiei Goga s-a realizat ,,Mausoleul”, monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino şi decoraţiile proiectate de artista plastică Nora Steriade. Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de 4 ha pe care sunt amplasate 9 clădiri si un patrimoniu mobil ce cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal.

Magna Curia sau Castelul Bethlen

Magna Curia (latină Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situează în municipiul Deva; este cea mai veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva.

În anul 1582 căpitanul garnizoanei cetății din Deva, Francisc Geszty, construiește pe locația actualului monument o casă. Această casă va fi folosită ca reședință apoi de către Sigismund Báthory, generalul Basta, Ștefan Bocskay, Gabriel Báthory și Gabriel Bethlen.În 1621 Gabriel Bethlen dispune de transformarea radicală a construcției inițiale, rezultând palatul Magna Curia. Conceput inițial în stil renascentist (sub Gabriel Bethlen), edificiul ajunge la o formă definitivă la începutul secolului al XVIII-lea când i se aduc ultimele modificări. Aceste modificări îi dau înfățișarea barocă păstrată până astăzi.După unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, Castelul Bethlen a trecut în proprietatea statului român, iar din 1938 în castel a fost amenajat Muzeul de Istorie al județului Hunedoara. Castelul a fost renovat în ultimii ani, procesul fiind în stadiu de finalizare, continuându-se și cercetările arheologice din curtea acestuia

Castelul Pogány

Castelul Pogány din Păclișa, județul Hunedoara a fost construit, în stil baroc, în jurul anului 1800. Se află la aproximativ 15 km de Parcul Naţional Retezat, şi la 6 km de Haţeg. Castelul, construit la începutul secolului al XIX-lea, este dispus pe două niveluri şi conţine 22 de camere. După cel de-al Doilea Război Mondial, castelul a fost ocupat de armata rusă care a construit în incinta acestuia o cazarmă pentru soldați. În prezent, ansamblul găzduiește Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă ”Dr. V. Ilea”, castelul fiind folosit de spital ca și sediu de administrație. Unele lucrări de reabilitare au fost efectuate la începutul anilor 90, iar începând cu 2001, o nouă serie de lucrări au fost demarate. Edificiul este înconjurat de un parc, străbătut de un pârâu, cu alei pentru plimbări.