Ministrul ungar de externe: Performanţele din export spun multe despre munca depusă de angajaţii din Ungaria

https://www.hirado.hu/2019/03/04/ministrul-ungar-de-externe-performantele-din-export-spun-multedespre-munca-depusa-de-angajatii-din-ungaria/

2019. 03. 04.   MTI

Budapesta, luni, 4 martie 2019 (MTI) - Faptul că Ungaria, o ţară cu numai 10 milioane de locuitori, produce un export de 105 miliarde de euro, spune multe despre munca depusă de angajaţii din Ungaria, a spus ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. Declaraţie a fost făcută pe postul public de ştiri M1, ca reacţie la datele despre rezultatele comerţului exterior, publicate luni de Institutul Central de Statistică al Ungariei (KSH).

Potrivit estimărilor KSH, în 2018, valoarea în euro a exporturilor a depăşit cu 4,2% valoarea din anul precedent, în timp ce importurile au depăşit cu 7,3% valoarea din anul anterior, excedentul balanţei comerciale ridicându-se la 5,557 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o scădere de 2,520 de miliarde de euro faţă de cele 8,078 miliarde de euro din anul 2017. În ultimul an, valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 104,885 de miliarde de euro, faţă de cele 100,680 de miliarde de euro din anul precedent; importurile au însumat 99,327 de miliarde de euro, comparativ cu cele 92,602 de miliarde de euro din anul anterior.

Ministrul ungar de externe a explicat că la baza creşterii importurilor se află recordul investiţiilor, care este depăşit an de an: numărul firmelor care investesc este în creştere, se construiesc fabrici, iar companiile de investiţii aduc în acestea utilaje care produc în primul rând pentru export.

Péter Szijjártó a mai spus că, anul trecut, performanţa în exporturi a economiei maghiare a atins o valoare-record; încasările companiilor care operează în Ungaria sunt de 105 miliarde de euro, astfel pot fi create noi locuri de muncă, pot fi operate creşteri salariale, totodată pot fi implementate dezvoltări tehnologice care să crească plus-valoarea, contribuind astfel la modificarea dimensiunii economiei naţionale maghiare.

În lume există o luptă extraordinară, nu numai pentru investiţii, ci şi pentru oportunităţile de export. Guvernul ungar face tot posibilul pentru a ajuta companiile care operează în Ungaria, pentru ca acestea să reuşească să îşi vândă bunurile şi serviciile pe cât mai multe pieţe din străinătate, a punctat

ministrul.

Péter Szijjártó a vorbit şi despre faptul că Germania este prima piaţă de export pentru economia maghiară: anul trecut, 27% dintre exporturile maghiare au ajuns pe piaţa germană. Germania are cea mai puternică economie din Uniunea Europeană, iar faptul că Ungaria furnizează atât de multe produse şi servicii celei mai puternice economii europene, ilustrează înalta calitate a forţei de muncă din Ungaria, a spus ministrul.

În acelaşi timp, este clar că puterea cooperării economice din Europa Centrală începe să ajungă la nivelul cooperării politice, întrucât trei dintre primele cinci pieţe de export – Slovacia, România, Austria – sunt ţări vecine, iar printre primele zece sunt prezenţi toţi partenerii din Grupul de la Vişegrad. Toate acestea arată: cooperarea economică în Europa Centrală devine din ce în ce mai puternică, iar cooperarea dintre regiunea Europei Centrale şi Germania poate fi motorul creşterii economice europene în perioada următoare, a subliniat Szijjártó. Ministrul a menţionat şi că mediul de investiţii din Ungaria este unul dintre cele mai propice din Europa, acest lucru fiind dovedit şi de cele mai scăzute rate de impozitare la nivel european, de cunoştinţele competitive ale cetăţenilor maghiari, precum şi de datele exporturilor.

Ghidul Michelin a desemnat cel mai frumos oraș din România. Alte locuri din țară remarcate

https://stirileprotv.ro/stiri/travel/ghidul-michelin-a-desemnat-cel-mai-frumos-oras-din-romania-alte-locuri-din-tara-remarcate.html

03 Martie 2019

În lipsa unor restaurante cu stele Michelin în România, ne mândrim cu destinații turistice care au primit acest calificativ.

Autorii Ghidului de Călătorie Michelin au pus pe harta obiectivelor care merită vizitate de lumea întreagă: Salina Turda, Parcul Naţional Retezat și Valea Maramureșului. Ghidurile sunt vândute într-un milion de exemplare și ajung în 38 de țări.

Ghidul Verde Michelin este unul dintre cele mai apreciate referinţe de călătorie. Are peste 500 de pagini şi include tot atâtea recomandări turistice. După ce au vizitat România, autorii au inclus în ultima ediţie Salina Turda. I-au acordat 2 stele din 2 şi au scris: “Această fostă mină de sare a fost transformată într-un parc de distracții neobișnuit. O atracție modernă și surprinzătoare”.

“E unul dintre cele mai impresionante locuri în care am fost!”, spune unul din ei.

”Am văzut un video pe internet şi am decis să facem o oprire aici”, spune altcineva.

Anul trecut au vizitat Salina Turda peste 700.000 de turişti, dintre care o treime au fost străini. Un bilet de intrare costa 30 de lei.

Autorii ghidului au mers şi în Zalău, ca să vadă castrul roman Porolissum din comuna Mirşid. Au decis că merită vizitat şi de alţii şi i-au acordat o stea din 3. “Locul aflat în vârful unui deal, oferă o panoramă spectaculoasă a munţilor din jur” - scriu ghizii.

Castrul a fost recent reabilitat cu peste 35 de milioane de lei din fonduri europene.

3 stele din 3 a primit Valea Maramureşului, pe care ghizii de călătorie Michelin o numesc “regiune distinsă prin tradițiile sale pastorale trecute”. Iar Parcul Naţional Retezat a obţinut 2 stele.

În ediţia din 2012 Ghidul Verde Michelin acordă punctajul maxim oraşului Sibiu. Cititorii aflau atunci că “acest oraș baroc cu fațade colorate, poreclit Mică Viena este cu siguranță cel mai frumos din România.”

Ghidurile Michelin sunt printre cele mai apreciate şi există în mai multe domenii, cel mai cunoscut dintre ele fiind Ghidul Roşu Michelin, care include cele mai bune restaurante din lume.

Filiala judeţeană Cluj al PCM-ului are un nou conducător

Domnul Keizer a devenit consilierul judeţean Cluj pe listele UDMR,dar a rămas şi cu funcţia de preşedintele filialei judeţene al PCM-ului.
In concordanţă cu hotărirea Congresului PCM din luna noiembrie, preşedintele pe filiala judeţeană Cluj, domnul Robert Keizer, trebuia să decide care dintre funcţii păstrează în continuare.
Domnul Keizer a ales să rămâne doar consilier judeţean, astfel funcţia de preşedinte a devenit liber, drept pentru care urma să se facă noi alegeri.
Adunarea Generală PCM pe judeţ a fost organizat pe data de 27 februarie 2019.
Şi-au depus candidatura doar o persoană - domnul Zoltan Horváth - dar conducerea filialei Sic a propus şi pe István Juhos, care însă fiind un membru doar de scurtă vreme nu a putut intra pe rol - deşi deţinea susţinerea preşedintelui pe ţară domnul János Mezei.
75 % dintre membrii Congresului Judeţean PCM au ales - prin vot secret - ca  preşedinte filialei judeţene Cluj să fie domnul Zoltan Horváth.
Astfel componenţa nouă a conducerii filialei judeţene Cluj este format din Zoltan Horvath - preşedinte, István Attila Búzás - vicepreşedinte , Zoltán Kapitány, Ferenc Kocsis, şi Zoltán Kelemen membrii comitetului judeţean. La prima întrunire al comitetului judeţean se v-a numi şi vicepreşedintele executiv, probabil dintre membrii comitetului în conformitate cu noul Statut depus la Judecătoria Bucureşti.
Noul preşedinte în discursul său de investire a spus că dorinţa lui este să continuă linia începută de predecesorul lui, adică o colaborare cu tuturor formaţiuni din ţară şi să facă noi demersuri pentru dezvoltarea rurală şi microregională pentru ca cei din mediu rural să nu mai fie uitaţi.
A ridicat problema cu activităţile tradiţioale, pe care înaintaşii noştrii au aplicat în acest scop. Ca exemplu a adus pilda celor de la comuna Moldoveneşti satul Plăieşti unde localnicii au format Grupul Pompierilor Voluntari. Grupul a hotărit să continue toate activităţile ce bunicii şi taţii lor le aveau. De altfel noua formaţiune de voluntari a primit ajutorul primăriei - prin alocarea unei sediu precum şi sprijinul domnului Vakar vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, care promis chiar o motopompă mai modernă pentru înlocuirea celui existent, care este fabricat în anul 1894 şi care se manipulează manual.   
La închiderea şedinţei domnul preşedinte Mezei a felicitat pe noul ales, recunoscând că comitetul judeţean ţine la domnia sa.

VORBĂ ROMÂNEASCĂ, UMBRE MAGHIARE...

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=761737847515768&set=a.116023638753862&type=3&theater

Cristian Sandache

Am trăit un sentiment straniu, străbătând recent, o parte a Clujului. Limba română predomină, deși se mai aud, pe ici , pe colo, și ecouri maghiare. Impresionează prezența unui evantai foarte larg de vechi clădiri monumentale, în marea majoritate a cazurilor, concepute de către arhitecți maghiari, sau școliți la instituțiile de profil budapestane.
Începând cu adevăratul simbol al orașului- remarcabilul complex statuar al lui Matia Corvinul (opera unui geniu al sculpturii maghiare mort la doar 45 de ani)- pe numele său Fadrusz János, umbrele spiritului maghiar planează parcă deasupra Clujului, prin clădirile și bisericile acestea extraordinare, impunătoare, care transmit pe mai departe, un fel de mesaj cifrat, despre o comunitate orgolioasă și puternică, bogată și întreprinzătoare, care a avut ambiția să-și facă simțită prezența într-o manieră aparte.
Și dacă noi, cei de astăzi, simțim o bucurie miraculoasă atunci când descoperim pas cu pas fizionomia impunătoare a Clujului, e bine să nu uităm, că în mare parte, această strălucire a orașului-comoară, se datorează spiritului creator maghiar.
Maghiarii aceștia, pe care unii dintre noi i-ar dori stârpiți pentru totdeauna , sau alungați fie în fundurile Asiei primordiale, fie în Ungaria, sunt frații noștri , oamenii lângă care am străbătut o istorie complicată și tragică, în acest colț de Europă.
În ceea ce mă privește, ori de câte ori constat că semeni de-ai mei îi lovesc sau îi calomniază fără nici un fel de temei, îmi amintesc brusc, fie de demnitatea tăcută a stâlpilor funerari secuiești, fie de săgețile bisericilor gotice, fie de fascinanta arhitectură maghiară din Ardeal.
Totul, pe fundalul unor melodii tradiționale, amestec de disperare, resemnare și aplomb. Îmi amintesc de lungul șir de învățați , de acele centre medievale ale educației , de principii ardeleni care au slujit arta și cultura.
Zestrea materială maghiară ardeleană, rămasă acum aici, între hotarele României, ar trebui prețuită și asumată și de către noi, etnicii români.
Căci pe lângă Voroneț și celelalte bijuterii bucovinene, sufletul nostru poate rezona la fel de intens și față de satele secuiești, sau de clădirile-simbol ale Ardealului.
Aceasta înseamnă frumusețea diversității. Și un exemplu de civilizație, dar și de putere sufletească superioară.

Cu ce tip de rachete ne ameninţă Rusia

https://adevarul.ro/international/rusia/cu-rachete-ameninta-rusia-1_5c6020c9df52022f7598f610/index.html?utm_source=playtech&utm_medium=http://adevarul.ro/international/rusia/cu-rachete-ameninta-rusia-1_5c6020c9df52022f7598f610/index.html&utm_campaign=CrossPromo

10 februarie 2019, Viorica Marin

Avione de luptă MIG-31, purtând rachete Kinjal

În urma retragerii Statelor Unite de la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Rusia ameninţă că nu va mai pune accent pe rachetele amplasate pe navele şi avioanele sale, ci se va axa pe cele amplasate terestru. 

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, pe 2 februarie, un răspuns simetric la ieşirea din Statele Unite din Tratatul de dezmembrare a rachetelor cu rază mică şi medie de acţiune. În decursul următorului deceniu, Rusia va construi complexe terestre capabile să tragă asupra ţintelor inamice la distanţe cuprinse între 500 şi 5.500 kilometri. În vederea acestui lucru, armata rusă mizează pe următoarele tipuri de rachete: În primul rând, preşedintele a cerut transferul rachetelor de croazieră model Kalibr de la nave, la sol. În plus, liderul de la Kremlin a cerut includerea tehnologiilor hipersonice, care vor ocoli toate sistemele antirachetă inamice existente. 

 "În prezent, rachetele de croazieră Kalibr sunt mândria armatei ruse. Raza de acţiune a fiecărei rachete este cuprinsă între 300 şi 2.600 de kilometri. Racheta Kalibr zboară spre ţintă nu pe o traiectorie balistică "de sus în jos", ci ocolind posibile obstacole întâlnite în cale, a explicat Vadim Koziulin, profesor la Academia Rusă de Ştiinţe Militare. 

În deceniul următor se urmăreşte să echipeze fiecare dintre aceste rachete cu o încărcătură explozivă apropiată de cea a unei arme nucleare

"Aceasta va deveni o armă foarte precisă, manevrabilă, fără contaminare radioactivă a punctului de impact. După distrugerea ţintei, pe locul lovit pot trece trupele terestre fără nici o problemă, a explicat Koziulin, citat de Russia Beyond. Potrivit acestuia, sistemul purtător al rachetelor Kalibr ar putea fi complexul operaţional şi tactic Iskander-M. 

O altă rachetă care se întoarce pe sol este noua rachetă supersonică Kinjal, care până acum a fost montată doar pe avioanele de luptă ruseşti MiG-31. Potrivit armatei ruse, este singura rachetă aeriană capabilă să atingă ţinta cu o viteză de opt ori mai mare decât cea a sunetului şi la o distanţă mai mare de 2.000 km şi fără a intra în zona de apărare a inamicului, spune comandantul-şef al forţelor aerospaţiale ruse, generalul Serghei Surovikin. 

 În acelaşi timp, un sistem vizând funcţionarea în orice condiţii meteorologice este instalat pe aceste arme, ceea ce permite lovirea inamicului în orice moment al zilei sau al nopţii, vânt sau zăpadă. Rusia are mai multe rachete decât se credea Rusia are mai multe rachete de croazieră SSC-8 cu rază medie de acţiune decât se credea anterior, scrie agentia dpa, care preia ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAZ), citând o sursă nenominalizată din serviciile de informaţii occidentale. 

NATO declară că sistemul de arme încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), un acord de dezarmare din 1987, din care Statele Unite şi Rusia au anunţat că se retrag săptămâna trecută. Statele Unite au acuzat de mult timp Rusia de încălcare a pactului. 

Potrivit FAZ, în plus faţă de un batalion de antrenare la poligonul de testare a rachetelor de la Kapustin Iar, din sudul Rusiei şi altul în Kamîşlov, la est de Ekaterinburg, există alte două locuri unde sunt staţionate batalioane şi rachete: unul la Mozdok în Osetia de Nord şi altul la Şuia lângă Moscova. Fiecare dintre cele patru batalioane au patru lansatoare pe roţi cu câte patru rachete. Asta înseamnă că Rusia are cel puţin 64 de rachete SSC-8, care pot fi armate fie cu focoase convenţionale sau nucleare. Racheta are o rază de până la 2.350 de kilometri. Transportând un focos convenţional de 500 de kilograme, raza de acţiune este de aproximativ 2.000 de kilometri, scrie pblicaţia germană. 

Cu rachetele în poziţiile lor actuale, estul şi nordul Europei ar fi în raza de acţiune, potrivit FAZ, care adaugă că mutarea lor ar putea pune întreaga Europă în raza de acţiune cu excepţia Portugaliei. Singura problemă este costul acestor arme şi echipamente, şi dacă rusia îşi va putea permite acest lux. Bani pentru înarmare 

Guvernul de la Moscova va aloca 74,9 miliarde de ruble (aproximativ 1,15 miliarde de dolari) unui program de stat de dezvoltare a industriei militare, care a fost prelungit până în anul 2027, anunţă Interfax. Dispoziţia guvernamentală, publicată vineri pe portalul oficial de informaţii juridice al executivului rus, menţionează că unul dintre obiectivele programului este creşterea cu 86%, în raport cu 2015, a competitivităţii producţiei industriale militare a ţării, atât pe piaţa internă, cât şi cea externă. 

 Anul acesta, alocările vor fi de 5,9 miliarde de ruble (aproximativ 90 de milioane de dolari), în timp ce în 2020 vor ajunge la 8,5 miliarde de ruble (aproximativ 130 de milioane de dolari). Pentru perioada cuprinsă între 2021 şi 2027, vor fi alocate anual 8,6 miliarde de ruble (aproximativ 132 de milioane de dolari). Decizia de prelungire a programului de dezvoltare a industriei militare, adoptată miercuri, intervine în toiul tensiunilor dintre Moscova şi Washington declanşate de decizia SUA de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). 

 Ca reacţie, Rusia a anunţat că se retrage şi ea din tratat, dar a subliniat că nu se va lăsa antrenată într-o cursă „epuizantă” a înarmărilor, avertizând că va adopta răspunsuri simetrice la acţiunile americane în domeniul armamentului. 

 Cu toate acestea, Reuters scrie că liderul de la Kremlin nu-şi poate permite să intre într-o cursă a înarmării nucleare cu Statele Unite. ”Nu vom permite să fim atrasi într-o cursă costisitoare a înarmarii”, i-a spus Putin ministrului apărării Serghei Şoigu. 

Acest comentariul al sau a fost unul forţat. Situaţia economica grea şi realităţile politice, precum şi amintirea rolului cursei înarmărilor în prăbuşirea URSS, sugerează că Putin nu prea are de unde sa aleagă. Iar situaţia actuala îi limitează apetitul pentru o escaladare relativ scumpă în viitor. Dar asta nu înseamnă că Putin nu va aloca în continuare sume imense pentru înzestrarea armatei. „Trebuie să ţinem minte că problema cursei înarmărilor, care ne poate rupe în bucăţi, este destul de reală”, a declarat fostul preşedinte al Băncii Centrale a Rusiei, Serghei Dubinin. În opinia sa, Statele Unite încearcă să repete succesul strategiei Războiului Rece, împingând Moscova la cheltuieli mari pe care nu şi le poate permite. 

Pentru Rusia, ar fi dezastruos să încerce să atinga paritatea cu partea americană. Prin urmare, răspunsul trebuie să fie unul rezonabil. Amintirile despre rafturile goale din magazine, înaintea prăbuşirii URSS în 1991, sunt încă vii la ruşii mai în vârstă. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că Kremlinul a cheltuit sume uriaşe cu industria militară, încercând să „recupereze şi să depăşească” Statele Unite, neglijând economia de consum. 

 „Americanii îşi amintesc că URSS s-a prăbuşit parţial pentru că a încercat să ţină pasul cu Statele Unite la numărul de rachete, submarine nucleare şi tancuri. Ei încearcă să facă acelaşi lucru acum”, spune expertul militar Viktor Litovkin. 

 După suspendarea Tratatului INF, Washingtonul şi Moscova au anunţat că vor dezvolta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune care au fost interzise până în acel moment. Rusia a anunţat că se aşteaptă să finalizeze activitatea înainte de 2021. Şoigu i-a spus lui Putin că banii pentru crearea a două noi tipuri de rachete vor fi alocati din buget prin redistribuirea fondurilor. Rusia nu îşi dezvăluie integral cheltuielile de apărare şi securitate. 

Dar s-a relatat că, în general, ţara cheltuie pe aceste nevoi 30% din bugetul pentru 2019, care reprezintă 273 miliarde de dolari. Veniturile din petrol menţin Rusia pe linia de plutire. Se preconizează că excedentul bugetar la sfârşitul anului va fi de 29,3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 1,8% din PIB. Rezervele valutare ale ţării ajung la 478 miliarde. 

Dar aceşti bani au fost deja distribuiti din cauza situaţiei geopolitice dificile în care a ajuns Moscova, luând în considerare şi peisajul politic intern. Redistribuirea finanţelor va fi foarte dureroasă. Totodata, Moscova pune bani deoparte, încercând să creeze un fond-tampon pentru a compensa consecinţele noilor sancţiuni occidentale. În plus, ea trebuie să cheltuiască miliarde de dolari pentru a îmbunătăţi infrastructura şi standardele de viaţă depăşite. 

Mai ales ca, în ultimii ani, veniturile reale ale ruşilor au scăzut, preţurile au crescut, iar creşterea TVA şi a vârstei de pensionare au tras in jos popularitatea guvernului. Prin urmare, Putin se află sub presiune politică. Potrivit expertului rus Igor Nikolaev, Kremlinul ar putea decide să-şi bage mâinile în alte sectoare, pentru a lua bani de acolo şi a-i da spre dezvoltarea de noi arme.

Sfidarea Europei de către unul, care vrea în continuare să aibă la cheremul lui politicienii corupţi - George Soros anunţă sfârşitul petrecerii: UE s-ar putea prăbuşi asemenea Uniunii Sovietice

Mai jos putem citi despre o așazisă ”amenințare”, dar nu ne este preciyat ce fel de ”amenințări” și care sunt ”factorii externe” care poate realiza ”magnitudinea amenințării”. Autorul nu specifică ce acoperă sloganul ”trezirea Europei. La fel nu este precizat că autorul ce înțelege prin ”vis european”. 

Ca un veritabil comunist numai în creșterea numărului celor, care ar alege partidele de dreapta vede un pericol real și nu în creșterea migranților ilegali, care sunt bărbați tineri care probabil au pregătire militară sau chiar au participat la lupte, deci ar putea deveni unul dintre cei care din convingere religioase poate deveni unul dintre teroriști, care ar mori vreun european tot din convingere și dragoste pentru Cel de Sus, indiferent cum s-ar numi...

Autorul articolului prin exemplul dat referitor la căderea URSS, defapt uită că mulți sau bucurat - mai ales din țările din estul continentului - de această cădere, la fel cum s-au bucurat și bogații din vest, care au dtereminat conducerile din est să distrugă tot ce funcționa pentru  se putea obține piața de desfacere din foste țări comuniste...

Azi, inaintea alegerilor din mai pentru Parlamentul UE  le tremură picioarele acelora care sunt marionete ale lui Soros  și după cum se vede din articol chiar el marele ”autor” și artizan al politicii europene actuale.

Credem că domnul Soros a înțeles că poate pierde pe mulți ”prieteni” și la fel v-a putea ”scăpa” din mâini oameni manipulați, precum și banii investit în ei, dar are de unde... HZ 

https://www.zf.ro/business-international/george-soros-anunta-sfarsitul-petrecerii-ue-s-ar-putea-prabusi-asemenea-uniunii-sovietice-17873098

Răzvan Botea

Investitorul miliardar George Soros a lansat un apel către Uniunea Europeană „să se trezească” şi să realizeze „magnitudinea ameninţării” cu care se confruntă din partea factorilor de risc externi, dar şi interni, riscând altfel „să tranforme visul european în coşmarul secolului 21”, relatează CNBC.

Europa se îndreaptă cu ochii închişi către distrugere, sunt spusele miliardarului într-un articol publicat pe Project Syndicate. Acesta a cerut popoarelor europene să „se trezească până nu este prea târziu”.

„Dacă nu se trezeşte, Uniunea Europeană va avea soarta Uniunii Sovietice în 1991", spune Soros, amintind de căderea comunismului şi a URSS.

Uniunea Europeană trece printr-un moment de încercare, al cărui rezultat este incert, iar liderii europeni şi cetăţenii de rând nu realizează acest lucru, mai spune George Soros.

„Actuala conducere ne aduce aminte de comitetul de decizie al URSS, când a căzut Uniunea Sovietică. Continuă să dea directive ca şi cum ar mai avea veo importanţă”, scrie Soros.

Articolul publicat de Soros se intitulează ”Europa, te rog, trezeşte-te”.

Articolul miliardarului vine într-un context în care urmează alegeri pentru Parlamentul European la sfârşitul acestei primăveri, iar partidele eurosceptice stau bine în sondaje.

„Din păcate, forţele anti-europene se vor bucura de avantaje competitive. Sunt mai multe motive pentru care se întâmplă acest lucru, printre care sistemul de partide învechit care se menţine în majoritatea ţărilor europene, imposibilitatea de a schimba prevederile tratatelor, şi lipsa instrumentelor legale de a disciplina statele membre care încalcă principiile pe care Uniunea Europeană a fost fondată”, mai spune acesta.

Afirmaţiile lui George Soros vin într-un moment în care Europa se confruntă cu ascensiunea populismului şi cu o perioadă de instabilitate şi incertitudine. Pe de-o parte, Comunitatea se confruntă cu problema Brexit, în timp ce bugetul exercţiului financiar multi-anual este dezbătut în Parlamentul European, de multe ori existând păreri diferite printre statele membre.

Soros mai dă exemplul Germaniei, unde partidul eurosceptic „Alternativa pentru Germania” câştigă teren în ceea ce priveşte electoratul. 

În privinţa Italiei, el mai spune că Europa a făcut o „greşeală fatală” când a decis la Dublin ca imigranţii să poată solicita azil politic în prima ţară în care intră, în contextul în care majoritatea imigranţilor din Siria ajung în Europa prin Marea Mediterană, ajutaţi de contrabandişti. Problema imigranţilor cu care s-a confruntat Italia a forţat electoratul să „se arunce în braţele partidelor anti-europene, cum ar fi Liga Europeană sau Mişcarea Cinci Stele”, mai notează Soros.

Soluţia pe care o vede miliardarul este ca „majoritatea pro-europeană să fie trezită şi mobilizată să apere valorile pe care UE a fost fondată, altfel, visul unei Europe Unite va deveni coşmarul secolului 21”

E și mai clar pe cine mizează Rusia în România

https://www.digi24.ro/opinii/e-si-mai-clar-pe-cine-mizeaza-rusia-in-romania-1078911
Dan Turturică 08.02.2019

O puzderie de oficiali ruși și ”analiști” militari care miros de la o poștă a GRU s-au apucat, ca din senin, să vânture ideea unui război iminent în regiune și să ne amenințe. Vorbesc cu lejeritate de rachetele Tomahawk cu încărcătură nucleară pe care SUA le va plasa în România în curând, despre cât de ușor ar putea distruge baza de la Deveselu și cum rachetele hipersonice Kinjal, așa-zisele arme invincibile ale Kremlinului, au fost create special pentru a lovi țara noastră. Nu este deloc întâmplător.

Rusia se folosește de mult de sistemul antirachetă de la Deveselu pentru a-și juca sceneta favorită, în care se prezintă drept victima agresiunilor SUA și NATO. Așa justifică și încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Cu toate că știe foarte bine că ”scutul” este doar un scut, nu o suliță. Dar pentru că nu au o minciună mai bună nici măcar atunci când sunt întrebați de ce nu mai permit monitorizarea aeriană a enclavei Kaliningrad, vorbesc despre Deveselu.

Există vreo amenințare reală pentru România, dincolo de retorică? Nu. În cei 15 ani de când am intrat în NATO, Rusia nu a avut o putere executivă la București care să-i priască mai mult decât cea instalată în decembrie 2016. De ce ne-ar ataca acum, când îi convin de minune foarte multe lucruri care se întâmplă la București?!

Despre acțiunile programatice de slăbire a încrederii cetățenilor în instituțiile statului am scris de nenumărate ori. La fel și despre conflictul coaliției de guvernământ cu Uniunea Europeană. Ambele servesc de minune Moscovei. Se vorbește, însă, prea puțin despre cel mai palpabil cadou pe care regimul Putin l-a primit anul trecut: amânarea începerii investițiilor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Care echivalează cu întârzierea obținerii independenței energetice și perpetuarea dependenței de gazul rusesc.

”Indiferent cât efort propagandistic va fi făcut pentru a masca realitatea, acestea sunt cu adevărat ţintele Rusiei în ceea ce priveşte politica energetică a României: blocarea exploatării resurselor proprii şi menţinerea dependenţei de gazele de import furnizate de Gazprom. Implicit, toţi politicienii care militează direct sau indirect împotriva valorificării potenţialului energetic intern şi nu se angajează activ în obţinerea de preţuri mai scăzute pentru gazele de import fac jocul Rusiei.”

Paragraful de mai sus l-am scris în octombrie 2013, într-un editorial intitulat ”Pe cine mizează Rusia în România”. La vremea aceea, se vorbea puțin despre gazele ”off-shore”. Chiar dacă Gerhard Roiss, fostul CEO al grupului OMV, declarase deja că rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră sunt ”gigantice” iar descoperirea lor este de o ”importanță mondială,” decizia de a le exploata era încă departe.

Alt subiect energetic deschidea însă, în octombrie 2013, jurnalele de știri: protestul de la Pungești. 150 de oameni au blocat utilajele companiei Chevron, încercând să-i împiedice să caute gaze de șist. Poate vă amintiți, a fost un protest cât se poate de bizar, cu preoţi şi activişti de partid îmbrăcaţi în costume populare purtând pancarte pe care scria "Chevron, go home!". Un protest amplificat paroxistic de aceleași televiziuni care presează de doi ani pentru Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea și demonizează Occidentul.

În acel context, relevantă a fost declaraţia Fionei Hill, expert la Brookings Institution, un think-tank de la Washington, care asistate cu un an în urmă la un discurs al preşedintelui Putin: "Singura dată când l-am văzut cu adevărat implicat a fost atunci când a încercat să ne explice cât de periculoasă este fracturarea hidraulică.”

”În mediile europene există bănuiala că Rusia ar susţine organizaţii ecologiste care se opun vehement aplicării procedeului de fracturare hidraulică în Europa şi că Gazprom deţine societăţi media care au difuzat în Rusia şi în Europa reportaje despre efectele negative ale acestui procedeu asupra mediului înconjurător", mai spunea Fiona Hill.

Nu doar activiștii ecologiști, preoții și membrii de partid în ițari s-au opus explorării gazelor de șist din România. A făcut-o și Victor Ponta, premierul României în acel moment. Până să ia o decizie privind exploatarea, nu a fost nici măcar curios să afle dacă avem cu adevărat sau nu depozite de gaze de șist. Primul sa decizie ca prim-ministru a fost să dea un moratoriu care să blocheze inclusiv explorarea.

Ce s-a ales de planurile Chevron? Praful. Compania americană și-a făcut bagajele și a plecat. Oficial, motivul a fost că rezervele de gaze de șist descoperite nu erau suficient de mari pentru a justifica exploatarea. Însă, nimeni nu i-a întrebat de ce nu și-au dus până la capăt operațiunile de explorare din celelalte perimetre concesionate și care păreau mai promițătoare decât cel de la Pungești?

Neoficial, răspunsul poate fi găsit inclusiv în declarația pe care a făcut-o Victor Ponta cu puțin timp înainte de a deveni premier, când considera că explorarea și exploatarea gazelor de şist sunt componente ale unei strategii perfide a guvernului Ungureanu de "înstrăinare din patrimoniul naţional a resurselor naţionale şi a resurselor energetice", care avea legătură cu "interese externe României...".

Dacă singurele obstacole de care s-ar lovi o companie precum Chevron ar fi protestele societății civile sau acțiunile unei puteri ostile, decizia de a investi sau nu într-o țară străină ar lua-o exclusiv pe baza aritmeticii economice. Au suficientă forță și expertiză în a lucra în medii neprielnice ca să nu se lase descurajați de ele. Iar în final, totul se va decide în funcție de cifre.

Dar când se confruntă cu o guvernare ostilă, sau cu una care nu oferă legislație și regim fiscal predictibile, care azi spun una și mâine alta, care nu își respectă angajamentele, capitolul costuri al oricărei investiții se modifică. Riscurile pe care le prezintă pentru afaceri o administrație incompetentă sau cu obiective ascunse pot fi atât de mari încât numai un profit din categoria celui obținut din traficul de droguri ar fi suficient de mare ca să merite efortul de a le înfrunta.

Și mai este un amănunt ignorat constant de autoritățile de la București. Conducătorii acestor companii nu sunt și patronii lor. Ei au de dat socoteală în fața acționarilor pentru fiecare cent investit. Chiar dacă un CEO ar fi tentat să facă pe cowboy-ul sau pe jucătorul de ruletă, mecanismele corporatiste sunt atât de stricte încât practic nu există nicio șansă ca o mare companie, în special cele listate la bursă, să investească în afaceri prea riscante.

De aceea, lipsa de predictibilitate poate scoate complet o țară de pe lista marilor proiecte economice. Când nu știi precis ce taxe va trebui să plătești sau pe ce venituri poți să contezi, este imposibil să întocmești un plan de afaceri care să convingă acționarii. Nimeni nu poate garanta o doză mare de probabilitate că el se va și realiza. Și nimeni nu se încurcă cu o țară făcută parcă pe nisipuri mișcătoare când există multe altele care se întrec în a oferi marilor investitori cele mai bune condiții posibile, care să le minimizeze riscurile și să le maximizeze profitul.

Așa trebuie înțeleasă și decizia de acum câteva zile a grupului OMV Petrom de a amâna începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. Guvernarea PSD-ALDE nu oferă în clipa de față garanția că planul de afaceri pe care și l-au făcut nu va fi dat peste cap de alte decizii contradictorii, pripite, luate înaintea unor studii de impact solide, nediscutate cu mediul de afaceri, precum cele adoptate la sfârșitul anului trecut, când au introdus celebra ”taxă pe lăcomie.”

Asta blochează punctual, în acest moment, demararea celui mai mare proiect energetic al țării, care ne-ar putea aduce nu doar independența energetică ci și șansa de a deveni un jucător regional important în acest domeniu.

Doar că lipsa de claritate și de predictibilitate nu reprezintă decât o parte a problemei. Cealaltă parte, despre care companiile implicate nu vorbesc public, reprezintă marea dilemă pe care o ridică nu doar ”taxa pe lăcomie”, ci toate măsurile adoptate în ultimele luni. Asistă la o demonstrație monumentală de prostie și de incompetență, sau la un plan deliberat de sabotare a șansei istorice de a ne elibera de servituțile pe care le implică dependența de gazul rusesc?

Ce a făcut coaliția PSD-ALDE, cu susținerea UDMR, în domeniul energetic se pliază la fel de bine pe interesele Rusiei, pe cât s-au pliat și acțiunile ostile împotriva explorării gazelor de șist, de acum șase ani. Cifrele vorbesc de la sine: importul de gaze naturale din Rusia s-a majorat, în luna noiembrie 2018,cu 45% față de noiembrie 2017, în timp ce prețul de import a crescut cu 40%!

Așadar, nu doar nu că nu am făcut pași să valorificăm gazele din Marea Neagră, dar importăm mult mai mult, la un preț crescut semnificativ. Cum am ajuns aici? Simplu. Măsurile luate anul trecut au descurajat producția internă. Avantaj Gazprom!

Și acesta este doar începutul. Dacă puterea persistă în planul ei de a lovi în producătorii interni, mai multe zăcăminte existente vor deveni nefezabile economic, astfel încât producția internă va scădea și mai mult. Ceea ce înseamnă că, în absența începerii extracției de gaze din Marea Neagră, vom importa din ce în ce mai multe gaze din Rusia.

Ca să înțelegem și mai bine absurdul situației în care ne aflăm trebuie să ne uităm la Polonia. Țară care importă 75% din necesarul de gaze, 63% venind din Rusia. Faptul că nu au avut norocul să descopere o rezervă semnificativă de hidrocarburi precum cea din Marea Neagră nu i-a împiedicat să își facă o strategie prin care să se desprindă din încleștarea Gazprom. Pentru ei, șansa se numește gazul lichefiat, adus din SUA și din Qatar.

Polonia a început de acum 13 ani construcția unui terminal de gaz lichefiat, la Świnoujście. Nici la ei lucrurile nu merg perfect, astfel încât proiectul a fost terminat abia în 2016. Cu toate astea, a fost încheiat la timp pentru a profita de pe urma revoluției gazelor de șist, care a avut loc în Statele Unite, și care a dus la scăderea drastică a prețui gazelor.

Spre deosebire de România, Polonia s-a folosit de această oportunitate atât pentru a-și reduce dependența de gazul din Rusia cât și pentru a-și consolida parteneriatul strategic cu SUA pe o dimensiune pe care Washingtonul o consideră esențială, cea energetică.

Concret, anul trecut, PGNiG, compania națională de petrol și gaze a Poloniei, a semnat contracte pe 20 de ani cu trei companii americane de la care va importa aproape 6 milioane de tone de gaz lichefiat, anual. Asta înseamnă 40% din consumul de gaze anual, actual, al Poloniei.

Împreună cu importul de gaze lichefiate din Qatar și de gaze prin conductă din Norvegia, contractele cu firmele americane îi vor permite Poloniei să nu mai reînoiască contractul cu Gazprom, care expiră în 2022. Așadar, nu doar că își vor reduce importurile de gaze din Rusia. Nu vor mai importa deloc de la fostul mare frate de la Răsărit! Și deși grosul importurilor va veni, pe vase, tocmai din Statele Unite, prețul pe care îl vor plăti va fi cu cel puțin 20% mai mic decât cel al Gazprom.

În antiteză, România ratează șansa, pe care Polonia nu o are, de a-și exploata propriile resurse, fără să apeleze la importuri care vin de la mii de kilometri depărtare, cu prețuri pe măsură. România, care reproșează de ani buni Americii că nu investește mai mult la noi, ratează șansa de a-și vedea visul cu ochii și de a întări parteneriatul economic cu principalul aliat, oferind ceva ce nu costă nimic: claritate și predictibilitate.

Și mai ratează ceva, foarte important! Până o să descoperim formula creșterii economice miraculoase, este limpede că nu avem resurse pentru a ne proteja singuri de amenințările externe. Azi, depindem de SUA și de celelalte țări din NATO pentru a ne apăra în cazul unui atac. Pornirea investițiilor americane în exploatarea gazelor off-shore va oferi Washingtonului un motiv în plus să se implice și mai mult în apărarea Mării Negre. Cine are de pierdut din asta? Doar Rusia. De aceea, Putin face tot ce ține de el ca Marea Neagră să rămână ”lac rusesc.”

Tãrile V4 - Orbán: cu toate deciziile majore să aşteptăm alegerile europarlamentare

https://www.hirado.hu/2019/02/07/v4-orban-cu-toate-deciziile-majore-sa-asteptam-alegerileeuroparlamentare/#

2019. 02. 07.   MTI

V4 - Orbán: cu toate deciziile majore să aşteptăm alegerile europarlamentare

Bratislava, joi, 7 februarie 2019 (MTI) - Cu toate deciziile majore trebuie aşteptate alegerile europarlamentare din luna mai, adică decizia cetăţenilor europeni - a declarat prim-ministrul Viktor Orbán la Bratislava, cu ocazia întâlnirii premierilor din Grupul de la Visegrad (V4) cu cancelarul Germaniei.

Prim-miniştrii ţărilor V4 (Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia) au discutat cu cancelarul german, Angela Merkel, iar după întâlnire, la conferinţa de presă comună, Viktor Orbán a subliniat că după alegerile europarlamentare trebuie continuată cooperarea dintre V4 şi Germania, dezbaterile desfăşurându-se, şi de această dată, pe un “ton pozitiv şi unul sincer”.

În opinia premierului ungar, la reuniunea actuală au participat statele-cheie ale UE, deoarece nucleul Europei este dat de ţările care se remarcă prin performanţă. Pe baza datoriei publice, a deficitului bugetar, a exportului, a ratei şomajului, a sistemului bancar şi a reformelor structurale, acestea sunt statele-cheie ale Europei, iar V4, alături de Germania, este motorul creşterii economice în Europa.

El a menţionat că ambele părţi doresc o Europă puternică şi, din acest motiv, vor să lucreze împreună şi în viitor.

Viktor Orbán a subliniat că nu se ştie cum va arăta Uniunea Europeană după alegerile europarlamentare, dar este sigur că “nu va mai fi aşa cum a fost până acum”. UE se va schimba, cetăţenii europeni vor decide direcţia – a explicat el. El a mai adăugat că dacă dorim o Europă democratică – “şi o dorim” – caracterul, direcţia de mişcare a acesteia o pot decide doar cetăţenii.

Prim-ministrul ungar a declarat că “se poate discuta despre natura democraţiei – liberală, iliberală sau chiar creştină” – dar este cert că “demosul” nu poate fi exclus din formula democraţiei”.

“Dacă am ignora voinţa cetăţenilor europeni, atunci nu vom construi o Uniune Europeană, ci un imperiu, şi ne-am întoarce de unde am plecat acum trei decenii, împotriva căruia ne-am revoltat cu 30 de ani în urmă, un imperiu în care trebuia să executăm ordinele venite din centrul imperiului” – a precizat acesta. El a mai adăugat că am scăpat de acesta şi nu vrem să ne reîntoarcem aici.

Potrivit lui Viktor Orbán, întrevederea a fost pozitivă şi onestă deoarece “succesul istoric comun suprascrie întotdeauna dezbaterile actuale”. Iar în acest caz există un “imens” succes istoric, deoarece acum 30 de ani Germania şi Europa erau încă divizate, iar acum ambele sunt reunite ” – a subliniat premierul ungar.

Răspunzând la o întrebare, prim-ministrul Ungariei a declarat că statele membre ale UE văd lumea în mod diferit, iar acest lucru se evidenţiază cel mai clar prin migraţie. Cu toate acestea, este bine că lumea este văzută în mod diferit, diferenţele în UE reprezintă valoare – a opinat acesta.

În răspunsul său la o altă întrebare, Orban a declarat că 80% din banii UE pe care îi primim se reîntorc în ţările din care provin, astfel “nu putem accepta în niciun fel reproşurile”. În plus, orice companie europeană poate aplica la proiecte UE – a adăugat premierul.

El a vorbit şi despre întâlnirea ce va urma cu ministrul de externe al SUA, care va sosi luni la Budapesta, “pe ordinea de zi sunt probleme legate de politică militară şi de securitate”. Ei trebuie să vorbească, în special, despre Ucraina, care este un vecin important al Ungariei dar, în acelaşi timp, “opinia Ungariei cauzează dificultăţi în cooperarea dintre Ucraina şi NATO” – a explicat premierul ungar. El a adăugat că “în Ungaria există un guvern cu o atitudine prietenoasă faţă de Ucraina, dar în Ucraina există un guvern anti-maghiar, iar din cauza acestei situaţii apar conflicte”.

Fostul premier al PSD Mihai Tudose explică frust de ce România încă NU are buget, deși e luna februarie: „Este o himeră! Nu sunt bani!”

https://republica.ro/fostul-premier-psd-mihai-tudose-explica-frust-de-ce-romania-inca-nu-are-buget-desi-e-luna-februarie-zeste

Raluca Ion

Foto: Inquam Photos

Fostul premier Mihai Tudose, care și-a dat recent demisia din PSD pentru a se înscrie în Pro România, a declarat că actuala putere întârzie amânarea bugetului pentru că știe că nu sunt bani pentru acoperirea cheltuielilor.

„O nouă zi fără buget, avem o ţară minunată, un conducător iubit care ia vitamina D, poate termină bugetul”, a declarat, miercuri, acesta potrivit News.ro. 

Întrebat de ce consideră că se amână adoptarea bugetului, Tudose a spus: „V-am mai spus şi o repet: nu sunt bani! Este o himeră. Orice lună care trece funcţionează pe bugetul de anul trecut, adică mult mai scăzut decât este necesar, şi salvează cheltuielile de anul acesta. Uitaţi-vă la mult invocatele creşteri şi investiţii, că sunt himere, sunt credite de angajament”.

Proiectul de buget pentru 2019 a fost publicat, la sfârșitul lunii ianuarie, de către Ministerul Finanţelor. Proiecţia bugetară este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8%, un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB şi un deficit prognozat la 2,57% din PIB, scrie News.ro. Premisele de la care pleacă această proiecție sunt optimiste, avertizează agenția de rating Fitch, care atrage atenția că proiectul nu clarifică incertitudinea legată de taxa pe activele bancare.

“Test drive” cu tractorul 100% românesc: Cât costă și cum arată utilajul produs la Reghin

https://www.youtube.com/watch?v=4GD-n_x5bv8

Fabrica IRUM din Reghin, care produce utilaje agricole și forestiere din 1953, a lansat primul tractor agricol conceput și realizat pe platforma din România, după o pauză de 10 ani. Investiția a fost de peste 4 milioane de euro, iar tractorul este rodul muncii a 50 de ingineri de la Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere - IFOR, din orașul transilvănean.

“Fabrica este în Reghin, pe o suprafață de 18 hectare și avem începând de la turnătorie, confecții metalice, până la partea de asamblare”, spune Andrei Oltean, Business development Manager la IRUM.

IRUM Reghin a fost fondată în 1953, cu scopul de a produce, întreține și repara utilaje și mecanisme agricole și forestiere. După ce s-a consolidat afacerea în urma privatizării, cu Maviprod ca acționar principal, s-a pus accent pe producția de tractoarelor forestiere. În prezent, fabrica românească exportă în 9 țări din Europa și Africa de Sud-Vest.

Prima tentativă de a intra în sectorul agricol a fost în 2007, când a colaborat cu Tractorul Brașov pentru un nou tractor agricol, proiect în care IRUM și Maviprod furnizau motorul și ambreiajul. Proiectul a fost sistat în același an, odată cu falimentul uzinei Brașov.

În anul 2010, IRUM Reghin a început producția de tractoare agricole în parteneriat cu Uzinele Belarus. Treptat, producția a crescut, iar în prezent IRUM Reghin vinde anual câte 500 de tractoare pe piața românească. Acest lucru înseamnă 20% dintr-o piață în care sunt vândute anual 2.500 de tractoare noi. 

După o pauză de 15 ani, cu ajutorul Centrului de Cercetare și Dezvoltare IFOR (deschis în 2015), IRUM lansează noul tractor agricol numit TAGRO, care înseamnă Tractor AGricol ROmânesc.

“Așteptările noastre de la acest produs sunt să ne consolidăm poziția pe piața din România, unde noi ca producători tradiționali de utilaje forestiere, am intrat în sectorul agricol în 2010 și în prezent vindem undeva la 500 de utilaje. Pe plan extern avem planuri de export și vom începe cu Europa de Est și apoi și în alte țări”, a explicat Andrei Oltean.

Prețul tractorului produs la Reghin începe de la 34.500 de euro.

Specificații tehnice:

Întrebat dacă pe viitor vor intra pe piața tractoarelor inteligente, reprezentantul fabricii de la Reghin a menționat că până acum s-au axat pe alte aspecte de producție.

“Pentru început ne-am focusat foarte mult pe partea de tehnică și calitate și zona de design și confort al cabinei, lucruri care se regăsesc la același nivel cu ceea ce oferă și competitorii noștri la nivel internațional”, a spus Andrei Oltean.

Steag fals. Seamănă Rusia discordie între Ucraina şi Ungaria prin asistentul unui parlamentar german de origine română?

https://adevarul.ro/international/europa/steag-fals-seamana-rusia-discordie-ucraina-ungaria-asistentul-unui-parlamentar-german-origine-romanam-1_5c4d8606df52022f750fc7e4/index.html

27 ianuarie 2019, 

În ciuda faptului că Ucraina trebuie să gestioneze asaltul hibrid din partea Rusiei în est, are de gestionat, în acelaşi timp, o relaţie cel puţin dificilă, dacă nu chiar conflictuală în vest, cu Ungaria. Cele două state învecinate României s-au confruntat pe teme ce ţin reforma educaţiei, lege emisă de autorităţile ucrainene într-un moment deloc propice, după cum remarcă Gwendolyn Sasse pentru Carnegie Europe, numirea unor oficiali ministeriali ungari pentru regiunea Transcarpatia, care aparţine de Ucraina, acordarea de cetăţenie ungară unor cetăţeni ucraineni în localitatea Bereg, faptă investigată de procurori drept înaltă trădare, o aşa-numită listă a morţii, după cum a fost numită de oficialii ungari, publicată de organizaţia non-guvernamentală naţionalistă ucraineană Myrotvorets, cu numele şi datele personale a 300 de etnici maghiari din Trancarpatia, precum şi incendierea unui centru cultural ungar din localitatea Ujhorod, în februarie 2018. 

Acest eveniment din urmă a contribuit semnificativ la deteriorarea relaţiei dintre Budapesta şi Kiev, deteriorare de care beneficiază, în mod indirect, şi Moscova, care are drept obiectiv strategic fundamental prevenirea aderării Ucrainei la blocul comunitar şi la NATO. Iarăşi, declaraţiile care au venit din partea oficialilor ungari, pe fondul acestor tensiuni, prin care au afirmat că vor bloca tentativa Kievului de a adera la Uniunea Europeană şi NATO, precum şi declaraţiile premierului Viktor Orban, care a spus în cadrul celei de-a 8-a întâlnire plenară a Consiliului Diasporei că nu există un calendar credibil pentru aderare în cazul Ucrainei, cu siguranţă au descreţit câteva frunţi la Kremlin. Mai mult, Rusia, prin reţelele sale de informaţii infiltrate în Europa de Est, ar fi contribuit activ la această deteriorare, printr-o filieră poloneză şi un jurnalist german. 

Ce s-a întâmplat în Ujgorod în februarie 2018? 

Imediat după miezul nopţii, în data de 4 februarie, la aproximativ ora 1:00, doi indivizi au aruncat cu un cocktail Molotov în geamul clădirii Asociaţiei Culturale Ungare (KMKSZ) din oraşul ucrainean Ujgorod, regiunea Transcarpatia. Geamul fiind dublu, pagubele au fost minime. Un nou atac, tot o tentativă de incendiere, a avut loc în data de 27 februarie, de data aceasta pagubele fiind semnificative. Ulterior, în martie, autorităţile ucrainene au declarat ambele cazuri rezolvate. Conform acestora, cei doi indivizi implicaţi în primul atac, ambii de naţionalitate poloneză, au încercat să marcheze locaţia cu însemne care ar fi îndreptat atenţia procurorilor spre grupări ultranaţionaliste ucrainene. Cel de-al doilea incident a fost atribuit unor indivizi care proveneau din partea centrală a Ucrainei şi ar fi fost orchestrat de FSB, serviciul de securitate intern al Rusiei, printr-un cetăţean al regiunii separatiste Transnistria, conform autorităţilor ucrainene. 

Elementul interesant şi care diferenţiază cele două incidente este faptul că prima operaţiune este una de tip steag fals, o încercare de transfer a vinei către ultranaţionalişti ucraineni, deşi cei doi atacatori fac parte, de fapt, dintr-un grup neo-fascist polonez denumit Falanga, cu scopul de a inflama relaţiile ungaro-ucrainene, relaţii aflate deja pe un teren fragil.

Identitatea a doi dintre atacatori a fost speculată public iniţial de Hennadiy Moskal, guvernatorul regiunii Transcarpatia, numindu-i pe Tomasz Rafal Szimkowiak şi Adrian Marglewski, ambii cetăţeni polonezi, informaţia fiind practic confirmată recent de autorităţile poloneze, citate aici de site-ul tvp.info, care face referire la investigaţia finalizată de către Agenţia de Securitate Internă din Polonia, care îi acuză pe „Adrian M“. şi „Tomasz Sz.“ de acte de terorism. Mai mult, articolul îi citează pe anchetatori care menţionează şi un al treilea personaj acuzat, anume „Michał P.“, care ar fi coordonat întreaga operaţiune. Expertul în extrema dreaptă europeană şi relaţia acesteia cu Federaţia Rusă, Anton Shekhovtsov, a sugerat pe Twitter identitatea lui „Michał P.“, anume Michał Prokopowicz, de asemenea un membru al grupării Falanga şi a partidului pro-rus Zmiana (Schimbare). 

Conform aceloraşi ofiţeri de informaţii polonezi citaţi de tvp.info, Michał P ar fi fost la rândul lui îndrumat de un jurnalist german care nu este numit de anchetatori dar a cărui identitate este speculată tot de Shekhovtsov pe Twitter, drept Manuel Ochsenreiter. Pânza de personaje indică şi mai mult spre o filieră rusă prin faptul că fondatorul partidului Zmiana este Mateusz Piskorski, arestat în mai 2016 de autorităţile poloneze sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei. Media pro-guvernamentală din Ungaria, prin Hungary Today, a menţionat de asemenea subiectul precum şi prenumele celor aflaţi sub acuzare din partea autorităţilor poloneze. 

O pânză încâlcită de personaje, o lume întunecată de minciuni Mateusz Piskorski este un personaj controversat în Polonia. Pe lângă activitatea politică pe care Piskorski o face, prin intermediul partidului pe care l-a fondat, Zmiana, acesta conduce şi un ONG denumit European Center for Geopolitical Analysis (ECGA), think tank care promovează ideea de eurasianism, aşa cum este conceptualizată de Aleksandr Dugin, în completă opoziţie cu ideea de euro-atlantism. Mai departe de diferendele ideologice pe care Piskorski le are faţă de poziţia oficială a Poloniei, ca stat membru NATO şi UE, acesta a fost implicat într-un scandal mai pragmatic, legat de fonduri pe care le-ar fi obţinut ilegal prin operaţiunea Spălătoria (Laundromat), operaţiune prin care 20.8 miliarde euro din Rusia au fost filtraţi prin diverse instituţii bancare europene, conform investigaţiei realizate în 2014 de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project). Marea majoritate a sumelor care au ieşit din Rusia provin din spălare de bani, tentative ale elementelor corupte să scoată capitalul din ţară, fraude financiare etc. dar o mică parte din această enormă sumă, mai exact 21.000 de euro, a fost folosită cu un scop politic foarte precis, acela de a avansa naraţiunea Moscovei în spaţiul euro-atlantic. 

Plata către ECGA a fost făcută prin compania Crystalord Ltd, listată printre cele implicate în operaţiunea Spălătoria. Paul Radu, cofondator OCCRP, spune pentru Radio Free Europe că din cele 20,8 miliarde de euro, doar pentru aproximativ 20% s-a determinat destinaţia finală a fondurilor. În acelaşi timp, cele două personaje a căror identitate este speculată de analistul Anton Shekhovtsov, fac parte dintr-o organizaţie numită Falanga, a cărei viziune se pliază pe ideologia propovăduită şi de ECGA şi Piskorski. Conform raportului „Puterea soft a Rusiei în Polonia“, realizat de think tank-ul Political Capital, organizaţia Falanga este anti-NATO, a organizat patrule „Antibandera“ la graniţa cu Ucraina şi au servit drept un vector de propaganda pentru Kremlin, fiind văzuţi la marşul pentru independenţă a Poloniei în 2016 cu bannere pe care scria „Stop NATO“. De asemenea, conform publicaţiei Euromaidan, care a monitorizat declaraţiile de presă şi din social media ale organizaţiei, aceştia sunt susţinători fervenţi ai provinciilor ucrainene separatiste din estul ţării. 

Liderul organizaţiei este Bartosz Bekier, cunoscut pentru vizitele sale, în calitate de „jurnalist independent“ în estul Ucrainei şi în zonele controlate de forţele guvernamentale în Siria, unde a propovăduit „pericolul reprezentat de imperialismul american“. Numele lui Michał Prokopowicz este vehiculat şi de Olena Babakova, autoarea articolului din Euromaidan, drept preşedintele asociaţiei purtătorilor de arme Krakowska jednostka strzelecka, asociaţie în care sunt înscrişi cel puţin 12 membri ai organizaţiei Falanga, el însuşi fiind surprins la un miting anti-NATO din Varşovia, în 2016, la summit-ul NATO. Radio Europa Liberă a confirmat, din interiorul unei săli de judecată din Polonia faptul că cel care ar fi oferit fondurile necesare pentru această operaţiune de tip steag fals ar fi jurnalistul german indicat anterior de analistul Shekhovtsov, Manuel Ochsenreiter. 

Conform aceleiaşi publicaţii, Ochsenreiter este cercetat şi de către procurorii germani, pentru implicarea în incendiere deosebit de gravă. Cetăţeanul german este angajat şi de către Bundestag, parlamentul german, drept asistent al parlamentarului AfD, Markus Frohnmaier. Acesta a declarat că nu i-a cerut demisia lui Ochsenreiter atât timp cât ancheta nu concluzionează vinovăţia acestuia. Totuşi, se pare că acesta din urmă şi-ar fi dat demisia. Aşa cum a fost documentat în 2017 în Adevărul, Frohnmaier este de origine română, s-a născut în 1991 la Craiova, unde a fost adoptat de la o vârstă fragedă de un cuplu german, dintr-un orfelinat. După cum menţiona articolul respectiv, Frohnmaier este căsătorit cu o jurnalistă din Rusia, fiind apropiat de organizaţia de tineret al partidului Rusia Unită, din care face parte şi Putin. Manuel Ochsenreiter este recunoscut pentru poziţiile sale pro-Kremlin, fiind invitat des la postul Russia Today, unde avea rolul de a prezenta „punctul de vedere german“. De asemenea, Ochsenreiter este editor şef al publicaţiei Zuerst! (Primul!), considerată de extremă-dreapta şi promovând un mesaj apologetic faţă de nazism. Deşi nici oficialii germani şi nici cei polonezi nu au confirmat apartenenţa lui Ochsenreiter la o filieră rusă, implicarea acestuia din Germania, prin interpuşi polonezi, pentru a orchestra o operaţiune de tip steag fals pe teritoriul Ungariei, cu scopul de a deteriora relaţiilor vecinilor nostri din vest cu Ucraina, indică o putere regională care ar profita clar de pe urma acestui lucru. 

Ce ar trebui să înveţe România din acest incident? 

În primul rând, spaţiul est-european este unul activ din punct de vedere al operaţiunilor de dezinformare, existând actori care nu se opresc la distorsionarea unor evenimente reale, ci merg un pas mai departe şi pun în scenă, prin operaţiuni de tip steag fals în acest caz, evenimente care să conducă la avansarea unor obiective strategice. În acest caz, un obiectiv strategic al unei puteri regionale, Rusia, a fost servit, prin exacerbarea tensiunilor ungaro-ucrainene, pe fondul unor tensiuni istorice şi etnice existente. În al doilea rând, pe acest fond activ, România trebuie să vadă evidenţa: scenariul din Ujhorod ar putea fi replicat şi pe teritoriul naţional, având în vedere că există un istoric de tensiuni etnice similare. În acest caz, servirea obiectivului strategic al Rusiei ar fi scindarea relaţiilor bilaterale între doi membri ai Uniunii, precum şi între doi membri NATO. 

Disensiunea dintre doi membri NATO este mai valoroasă decât disensiunea dintre un membru NATO şi un potenţial membru NATO. În al treilea rând, este de remarcat, într-o ciudată notă optimistă, că strategia Rusiei (şi a altor actori potenţiali maligni) nu este de a crea fracturi societale noi, ci să le exploateze pe cele existente. Prin urmare, nu este un truism fără valoare afirmaţia conform căreia într-adevăr stă în puterea noastră să ameliorăm situaţia şi să ne protejăm. 

Chestiunea etnică în România rămâne un subiect important pe ordinea de zi, care nu a fost cu adevărat abordat de clasa politică în ultimii 30 de ani, fiind mai degrabă o monedă de schimb pentru jocuri şi negocieri politice, în timp ce spaţiul est-european este un loc de aplicare pentru aşa-numitele măsuri active ale Rusiei. Prin urmare, ar trebui să aducem în discursul public această chestiune într-o abordare raţională, pragmatică şi utilă securităţii naţionale, atât a României, cât şi a Ungariei şi să apucăm să dezbatem noi lucrurile grele care privesc relaţiile bilaterale, inclusiv cea cu Ucraina, înainte ca acestea să fie folosite împotriva noastră. 

Cum îţi poţi face o cooperativă agricolă şi să beneficiezi de impozite zero pentru primii cinci ani

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/cum-iti-poti-face-o-cooperativa-agricola-si-sa-beneficiezi-de-impozite-zero-pentru-primii-cinci-ani-17845746

Alex Ciutacu

Cooperativa agricolă a rămas în ultimii ani cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, deoarece beneficiază de scutiri de impozit în primii cinci ani de funcţionare.

„Cooperativa agricolă de producţie este cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, pentru că beneficiază de scutire la impozitul pe profit sau pe venit timp de cinci ani dacă nu depăşeşti venituri de 3 milioane de euro”, explică Adrian Benţa, consultant fiscal, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Mai mult, dacă membrii din cooperativă vin cu producţia personală, veniturile lor sunt scutite de impozite pe sistemul de tranşe de venit. „Spre exemplu, ai scutire pentru două hectare, pentru tot ce depăşeşte plăteşti”, spune consultantul.

Atât terenurile, cât şi clădirile pe care le folosesc membrii cooperativelor în activitatea declarată sub acestă formă de organizare, beneficiază de scutiri de la impozitul pe taxe locale, timp de cinci ani.

Legea există încă din 2015, dar nu este accesată de prea mulţi fermieri, în principiu pentru că legislaţia nu este promovată destul, crede specialistul. Însă în contextul fiscal actual, legislaţia aceasta lasă loc pentru dezvoltarea producţiei locale şi a sectorului agricol în general.

Prin forma de organizare există trei categorii de cooperative: fie asocieri între persoane fizice, fermieri, PFA-uri, întreprinderi, ori asocieri cooperative între societăţi. A treia categorie de organizare este o cooperativizare demarată de două cooperative între ele pentru a suporta mai uşor alte cheltuieli sau pentru a câştiga putere de negociere şi volum de producţie.

Cooperativizarea beneficiază şi de un demers simplu pe care trebuie să îl urmeze cei care doresc să înfiinţeze o astfel de formă de organizare.

„O cooperativă trebuie formată din minim două persoane, iar capitalul social minim este de 500 de lei. Este nevoie de un contract de asociere care trebuie recunoscut la tribunalul unde aceasta este arondată pentru a primi personalitate juridică. Nu este nevoie de înregistrare la registrul comerţului. Te duci la Fisc, o declari şi ţi se dă cod fiscal pe baza căruia poţi să emiţi facturi”, spune Benţa.

În acest an România va avea un preşedinte care va fi român

https://www.bugetul.ro/codrin-stefanescu-in-acest-an-romania-va-avea-un-presedinte-care-va-fi-roman/?fbclid=IwAR2uuajHe1y2gtVS9uaXt-o5Y81RGwGDscdR49qk-Aa6buiEJiyQ5yBMCQ0

Dumitrașcu Nicoleta 13.01.2019

Secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu, a vorbit despre alegerile prezidențiale ce vor avea loc în anul 2019.

„Marele anunţ este că coaliţia PSD-ALDE va da preşedintele României şi vom scăpa de acest coşmar numit Klaus Iohannis. 

Noi am terminat analizele de făcut şi va trebui să discutăm în coaliţie. Indiferent de variantă – varianta că mergem cu un candidat comun din partea coaliţiei sau cu doi candidaţi din partea PSD şi ALDE acelaşi va fi rezultatul: în acest an România va avea un preşedinte care va fi român, patriot, iubitor de ţară, neafiliat intereselor de grup străine, un om care întotdeauna să susţină libertăţile cetăţeneşti, un om care să nu fi jucat cu statul parale, adică un om care să ţină la ţara lui. Noi garantăm lucrul acesta”, a spus Codrin Ștefănescu, la un post de televiziune.

L-am schimbat!

https://www.facebook.com/ministeruldeinterne/posts/2393214530748924

Ministerul Afacerilor Interne, Romania

Din 2019 pașaportul românesc are un nou design, este mult mai sigur și conține detalii inspirate din istoria și geografia țării noastre.

Astfel, Delta Dunării, Lacul Roșu, Sfinxul, Arcul de Triumf, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Bârsana etc. sunt prezente pe filele documentului de călătorie prin desene stilizate.

Ce trebuie să știți:

1. Nu trebuie să vă schimbați pașapoartele valabile pe care le aveți.

2. Costul pașaportului rămâne același.

3. Vă recomandăm utilizarea platformei de programare online www.epasapoarte.ro care este disponibilă pentru toate serviciile de pașapoarte din țară. Prin această programare timpul de așteptare la ghișeu este zero.

4. Valabilitatea pașaportului simplu electronic este de 10 ani pentru toți cei care au împlinit vârsta de 18 ani și se eliberează în maxim 10 zile.

Dacă sunteți în situația de a avea nevoie de un pașaport simplu temporar trebuie să știți că:

1. acest tip de pașaport se eliberează într-un termen ce nu poate depăși 3 zile lucrătoare, doar în situații obiective, în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară și urgentă prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu există timpul necesar pentru emiterea pașaportului simplu electronic.

2. În lipsa documentelor care justifică necesitatea și urgența deplasării în străinătate, pașaportul simplu temporar se eliberează într-un termen ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare.

3. Printre documentele care atestă motive de sănătate sunt acceptate, de exemplu, cele emise de autorităţile medicale, care consemnează necesitatea procurării unei medicaţii din străinătate sau necesitatea efectuării unui tratament, a unor investigaţii sau proceduri medicale în străinătate de către solicitantul paşaportului.

4. Pentru motive familiale, solicitanții pot să prezinte, de exemplu, documente din care rezultă că o persoană din familie se află într-una din următoarele situații:

- necesitatea de a urma un tratament sau de a efectua investigaţii sau proceduri medicale în străinătate 

- stare de arest, proces judecătoresc, accident, deces etc.

5. Pentru motive profesionale pot fi prezentate, de exemplu, documente emise de entităţi din ţară sau străinătate, din care rezultă necesitatea şi urgenţa deplasării solicitantului în afara țării, în contextul exercitării atribuţiilor sale profesionale, participării la cursuri, conferinţe sau seminarii.

Prin aplicația on-line, denumită ,,status pașaport”, puteți vedea data exactă când pașaportul dumneavoastră a ajuns la ghișeu pentru a fi ridicat. De cele mai multe ori, acest timp este sub 10 zile.

Vă rugăm să vă schimbați pașapoartele din timp pentru a evita aglomerația din timpul verii!

Tudorel Toader anunţă 'măsuri compensatorii' prin Ordonanţă de Urgenţă

https://www.stiripesurse.ro/ultima-ora-tudorel-toader-anunta-masuri-compensatorii-prin-ordonanta-de-urgenta_1315970.html

Florin Pușcaș, 07/01/2019

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă că Guvernul va adopta prin Ordonanţă de Urgenţă anumite măsuri compensatorii pentru cei care au fost condamnaţi de completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, ilegal constituite.

"În termen scurt vom veni cu măsuri compensatorii pentru cei care au pierdut termenul de contestaţie în anulare", a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

Potrivit deciziei CCR prin care s-a constatat nelegala compunere a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, începând cu anul 2014, persoanele condamnate definitiv au putut formula contestaţie în anulare, dacă se aflau în termenul de 30 de zile de la comunicarea motivării sentinţei. Astfel, cei care au fost condamnaţi de completuri nelegal constituite şi au ieşit din termenul contestaţiei în anulare nu au beneficiat de măsuri compensatorii, deşi nelegala compunere a completului este motiv de nulitate absolută a hotărârilor judecătoreşti.

Noul şef al ANAF, implicat în zeci de procese cu Fiscul

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/noul-sef-anaf-implicat-zeci-procese-fiscul-1_5c2f684fdf52022f753a0db7/index.html

4 ianuarie 2019, 16:18 de Afrodita Cicovschi

Mihaela Triculescu, proaspăt numită în locul lui Ionuţ Mişa la şefia ANAF, are zeci de procese pe rolul Tribunalului Dolj şi al Curţii de Apel Craiova în care se judecă cu Fiscul doljean. 

Noul şef ANAF a explicat de ce a picat examenul oral la Antifraudă 

Spre exemplu, pe rolul Tribunalului Dolj se află nu mai puţin de 23 de procese în care Triculescu Mihaela este parte în procese în care partea adversă este DGRFP Dolj, Finanţele Publice Locale sau Registrul Comerţului. 

Pe rolul Curţii de Apel Craiova se află alte 5 procese, ultimul dintre ele fiind iniţiat, la 13 decembrie 2018 de către DGRFP CRAIOVA - AJFP DOLJ împotriva ROBELIA IMPEX SRL prin lichidator CII Triculescu Mihaela. Numele noului şef al ANAF apare însă şi în alte procese din ţară, nu numai din Dolj, un astfel de ultim dosar fiind înregistrat la Tribunalul Arad, cu nou termen de judecată la data de 30.01.2019. 

 Un alt proces este înregistrat chiar pe rolul Tribunalului Bucureşti, cu termen de judecată pe data de 18 ianuarie 2019. Potrivit datelor portal.just.ro, numele noului şef al ANAF este parte în nu mai puţin de 96 de dosare, în care instanţa s-a pronunţat deja sau este în curs de judecare asupra cererilor formulate împotriva debitorilor pe care noul şef al ANAF îi reprezintă sau pe care CII Mihaela Triculescu i-a chemat în judecată. 

 În majoritatea acestor procese, noul şef al ANAF trebuie să se judece cu reprezentanţi ai Fiscului local, ceea ce, în situaţia de faţă, ca preşedinte al ANAF, ar putea fi catalogat drept conflict de interese. 

”Dragnea împotriva Comisiei Europene”. Liderul PSD a ajuns la tribunalul european

https://stirileprotv.ro/justitie/dragnea-impotriva-comisiei-europene-liderul-psd-a-ajuns-la-tribunalul-european.html

Duminica 06 Ianuarie 2019

Liviu Dragnea a acționat în instanță o instituție a Comisiei Europene la Tribunalul UE de la Luxemburg.

Potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul ”Dragnea v Commission Case T 738/18” a fost înregistrat pe data de 11.12.2018.

Informațiile referitoare la acest dosar nu sunt publice.

Surse au declarat pentru Știrile Pro TV că, în decembrie 2018, Dragnea s-ar fi sfătuit cu câțiva avocați străini pentru a contesta dosarul Tel Drum.

În noiembrie 2018, instanţa supremă a decis redeschiderea dosarului Tel Drum, la cererea procurorilor DNA. În acest dosar, care a fost iniţial închis în 2013, este vizat Liviu Dragnea.

Dosarul, care are legătură cu compania Tel Drum, a fost clasat în anul 2013, însă procurorii au decis să-l redeschidă, în baza unor rapoarte ale OLAF.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investighează cazurile de fraudare a bugetului UE și actele de corupție și de abatere gravă din cadrul instituțiilor europene și elaborează politica antifraudă. OLAF face parte din Comisia Europeană, dar este independent din punct de vedere operațional.

Dosarul vizează modul în care a fost privatizată compania Tel Drum şi contractele pe care această firmă le-ar fi primit de la Consiliul Judeţean Teleorman în perioada când preşedinte al CJ era Liviu Dragnea

Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul “Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.

În cazul lui Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, s-au instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366 de lei “asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie”.

Astfel, DNA a anunţat că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul “Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Sursa: Pro TV

La Multi Ani !

Europa se scufundă în haos

Citind articolul de mai jos putem observa că autorului îi lipsesc multe informații sau nu dorește să intre in adâncul problematicii ce dezvoltă în rândurile sale. 

Politicul european a uitat de ce a fost trimis(ales) să fie parlamentar UE. Faptul că o persoană cum este Soroș poate să dicteze - tot feluri de idei proprii - membrilor parlamentului și chiar președintelui acestuia, a celor care au fost ”ajutați” de acesta, ar putea să observe și autorul articolului.  
Autorul critică atitudinea ambiguă a lui Merkel sau a lui Maron, dar miezul problemei este cu totul alta ce ”vede” cel care a scris articolul de mai jos.

Din frica celor care doresc profit rapid și cei care au crezut că faptul că populația Europei îmbătrinește prea rapid au preluat ideea lui Kalergini si au început să aducă forța de munca ieftină din zonele de conflict cum era Siria, Africa Asia, etc. 

Profitorii și-au dat seamă că au în fața lor o sursă de venit imens și au inceput să facă trafic de migranți 
Ideea era să aducă o mare cantitate de migranți în același timp astfel ca ei să fie nevoiți să treacă peste multe granițe fără vreun control. 

Apoi să aducem aminte de știrea că în centrul Africii a căzut un avion plin cu bani, care era al nimănui. Nimeni nu a cerut inapoi... Așa se putea încă multe avioane cu bani să ajungă în Africa unde nu numai autoritățile locale dar și profitorii pot conviețui. 
Trebuia însă un ”creier” care să organizeze migrarea africanilor spre Nord apoi în Europa  Profitorul cel mai isteți putea să aibă un câștig imens fără impozit și taxe. Soros cu ideea lui de societatea deschisă putea fi un real coodonator, așa cum s-a și întîmplat la Parlamentul UE apoi chiar la ONU. unde ”libera trecere ale frontierelor a fost declarat un drept de bază”!!!!. Poate intra oricine și oriunde , indiferent că este un pălmaș, profitor sau terorist sau chiar luptător Statului Islamic.... 

Domnule Richard N. Hass, iată o analiză simplă care arată de unde ar provine haosul amintit. Un fapt concret asupra haosului ce crește pe zi ce trece !  HZ

https://www.digi24.ro/opinii/europa-se-scufunda-in-haos-1054622

NEW YORK – Nu cu mult timp în urmă - doar câțiva ani, oricât de greu ar fi de crezut - Europa părea că face parte dintr-o lume apropiată de imaginea idilică de sfârșit-al-istoriei descrisă de Francis Fukuyama la sfârșitul Războiului Rece. Democrația, prosperitatea și pacea păreau consolidate ferm.

Nu și acum. Unele zone ale Parisului ard la propriu. Marea Britanie este divizată de Brexit. Italia este condusă de o coaliție stânga-dreapta dificilă care se opune regulilor bugetare ale UE. Germania se confruntă cu o realiniere politică și se află în fazele premergătoare ale tranziției spre un nou lider. Ungaria și Polonia au îmbrățișat iliberalismul pe care îl vedem în toată lumea. Spania are de înfruntat naționalismul catalan. Iar Rusia comite noi acte de agresiune la adresa Ucrainei.

Într-o perioadă scurtă de timp din punct de vedere istoric, viitorul democrației, prosperității și păcii din Europa a devenit incert. Majoritatea lucrurilor care se credea că sunt stabilite s-a dovedit că nu sunt. Demobilizarea rapidă a NATO de după Războiul Rece pare bruscă și prematură.

Nu există o explicație unică pentru aceste evenimente. Ceea ce vedem în Franța este populism de stânga, rezultat al dificultăților oamenilor de a se descurca și al respingerii noilor taxe, indiferent de justificarea acestora. Este ceva diferit de lucrurile care au alimentat ascensiunea extremei drepte în Europa: atitudinea de defensivă culturală în fața provocărilor locale și globale, în special a migrației.

Uniunea Europeană și-a pierdut treptat atractivitatea în imaginația publicului. Era prea departe, prea birocratică și prea orientată spre elite. Între timp, agresiunea reînnoită a Rusiei ar putea reflecta raționamentul Președintelui Putin că, după ce a realizat profituri politice uriașe din „investițiile” militare precedente din Ucraina și Siria, nu are multe de pierdut din alte acțiuni similare.

Clasa politică a Europei are propria sa responsabilitate pentru haosul actual. UE a introdus o monedă comună fără o uniune bancară sau fiscală, ceea ce a făcut imposibilă o politică economică coerentă. Decizia de a supune la vot continuarea apartenenței Marii Britanii la UE, în condițiile în care hotărârea s-a luat cu majoritate simplă și fără a explica consecințele despărțirii, a fost o eroare.

La fel, deschiderea granițelor Germaniei în fața revărsării de refugiați, oricât de nobile ar fi fost motivațiile Cancelarului Angela Merkel, a dus la o reacție negativă previzibilă. Recent, Președintele francez Emmanuel Macron nu și-a făcut un serviciu când a dat înapoi în fața „vestelor galbene” și a oferit compromisuri care probabil vor alimenta demonstrații suplimentare și vor exacerba problemele bugetare cu care se confruntă țara.

Nu trebuie să credem că situația se va îmbunătăți. E doar o chestiune de timp până când Partidul Adunarea Națională de extremă dreapta din Franța (fostul Front Național) și alte partide politice din Europa își vor da seama cum să combine populismul economic cu cel cultural și vor amenința ordinea politică stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial.

Marea Britanie va rămâne dezbinată de subiectul relațiilor cu UE (sau a lipsei lor), indiferent de rezultatul Brexit; și este posibil ca un Regat Unit post-Brexit să aibă propria lui criză din cauza noilor solicitări de unitate a Irlandei și de independență a Scoției. Nu există nicio formulă de împărțire a puterii între Bruxelles și capitale care să fie acceptabilă și pentru UE și pentru guvernele naționale. Între timp, nu suntem deloc siguri că Putin se va mulțumi cu agresiunea împotriva Ucrainei și se va opri aici.

În plus, într-o lume cu inegalități tot mai mari, violență între țări și în interiorul acestora și schimbări climatice, este mai probabil ca presiunea imigrației să se amplifice decât să dispară. Iar dislocarea economică urmează să se intensifice într-o lume în care competiția globală și noile tehnologii vor elimina milioane de locuri de muncă actuale.

Este evident de ce aceste lucruri sunt importante. Europa reprezintă încă un sfert din economia globală. Este cea mai mare constelație de țări democratice. Secolul trecut ne-a arătat nu o dată care sunt costurile unei distrugeri a ordinii de pe continent.

Din păcate, așa cum nu există o singură cauză care să explice haosul tot mai mare prin care trece Europa, nu există nici o singură soluție. Mai precis, nu există deloc o soluție. Există însă, un set de politici care, dacă sunt adoptate, vor ajuta liderii să înfrunte provocările. O astfel de politică ar fi o strategie completă a imigrației care să pună în echilibru securitatea, drepturile omului și competitivitatea economică. Un efort de apărare care să se concentreze mai mult pe ce se face cu banii decât pe ce sume sunt necesare ar face mult pentru consolidarea securității Europei. Apoi, capacitatea de descurajare trebuie întărită prin susținerea NATO și prin înarmarea în continuare a Ucrainei. Și renunțarea la dependența Europei de gazul natural rusesc are sens, iar asta implică stoparea proiectului Nord Stream II care e destinat aducerii gazului din Rusia direct în Germania, prin ocolirea Ucrainei. Și sunt necesare programe de formare a forței de muncă pentru lucrătorii ale căror joburi vor dispărea ca rezultat al globalizării și automatizării.

Majoritatea acestor programe ar beneficia de implicarea și susținerea Americii. Ar fi bine ca Statele Unite să înceteze să mai vadă în UE un inamic și în aliații NATO niște „paraziți”. Europa are în componență țările cele mai dispuse să colaboreze cu SUA pentru: descurajarea agresiunii Rusiei; integrarea Chinei în comerțul mondial și în cadrul investițional în concordanță cu interesele Occidentului; atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea acolo unde este cazul; stabilirea regulilor de utilizare a spațiului cibernetic.

Din nefericire, este improbabil ca această abordare să fie îmbrățișată prea curând de Donald Trump. Acest lucru nu-i lasă Europei altă opțiune decât să-și înfrunte starea de haos de una singură.

(Un articol apărut în The Project Syndicate sub semnătura lui Richard N. Haas)

Guvernul adoptă ordonanţa de urgenţă privind noile taxe

https://www.forbes.ro/guvernul-adopta-ordonanta-de-urgenta-privind-noile-taxe-131860

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că adoptă ordonanţa de urgenţă pentru introducerea noilor taxe, informează AGERPRES. Preşedintele Klaus Iohannis nu este prezent la şedinţa Executivului.

“Aprobăm astăzi un set de măsuri care au scopul principal de a creşte bunăstarea românilor, nivelul investiţiilor şi de a corecta unele practici incorecte în domeniul bancar şi în domeniul energiei”, a declarat premierul, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Viorica Dăncilă a anunţat că una dintre măsurile cuprinse în ordonanţa de urgenţă se referă la demararea unui program privind construcţia a 1.000 de grădiniţe cu program sportiv, în parteneriat cu mediul de afaceri.

Alte măsuri cuprinse în ordonanţă de urgenţă: „taxa pe lăcomie”, aplicată băncilor, plafonarea preţului la gaze şi energie electrică pentru următorii trei ani pentru consumatorii casnici, impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, taxe impuse organizatorilor de jocuri de noroc, stabilirea unui nivel minim de un miliard de euro privind vânzarea licenţelor 5G, dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional, majorarea de la 1 septembrie a punctului de pensie şi a pensiei minime astfel: punctul de pensie va creşte de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

Doi dintre artizanii Alianţei Vestului, explicaţii după afirmaţiile Corinei Creţu

Nu  se stie dacã au fost inştiinţaţi de posibilităţile ce au la dispoziţie, dar era simplu ca bună ziua că după enuntarea formării AVE trebuia să se formeze o unitate teritorială NUTS2 adică regiune provizorie conform Normelor europene obligatoriu si anume regiune provizorie (ROZZ). Dar după cum se vede acest pas nu se vrea, desi cele patru judete - fiind limitrofe - ar putea forma o regiune NUTS2. Regiunea provizorie nou format trebuie să a fie anuntat la biroul NUTS din Bruxelles.
Desigur ar mai fi si alte posibilităti, de ex. cea care ar presupune o infrătire intre regiune NUTS2 sau chiar si fondurile transfrontaliere, care sunt - pot fi - accesate anual... HZ 

https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/doi-dintre-artizanii-aliantei-vestului-explicatii-dupa-ce-corina-cretu-a-afirmat-ca-asocierea-nu-poate-accesa-fonduri-pe-2014-2020-1049446

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu susţine că, în cadrul actualei perioade de programare 2014 – 2020, conform reglementărilor în vigoare, nou înființata Alianță a Vestului nu poate să acceseze direct fonduri structurale şi de  investiții europene. Invitaţi la emisiunea Imparţial, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi cel al Timişoarei, Nicolae Robu, au comentat această declaraţie.

VIDEO - declaraţia lui Gheorghe Falcă

Gheorghe Falcă şi Nicolae Robu – doi dintre artizanii construcţiei Alianţei Vestului – au spus că asocierea pentru proiecte vizează exerciţiul bugetar pentru 2021 – 2027 şi că declaraţia Corinei Creţu este corectă.

Totodată, ei au spus că proiectul lor are în vedere o tendinţă la nivel european privind fondurile oraşelor.

Gheorghe Falcă: Aceste patru oraşe care vor gestiona un buget pe ITI nu mai au voie să acceseze un euro din banii care vin pe axe guvernamentale

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă: Ceea ce spune Corina Creţu nu e un avertisment, e o realitate. Viziunea noastră se referă la 2021 – 2027.

În comparaţie cu un Guvern care ar trebui de pe acum să se ocupe, ne-am ocupat noi deja, în obeictivele noastre, cu această platformă am fost la Bruxelles şi am primit sprijinul pentru formarea de ITI - investiţii teritoriale integrate. Adică să primeşti un buget de ordinul miliardelor de euro şi să pui în practică.

Guvernul trebuie să fie foarte bucuros că pe 2021 – 2027, pe lângă ce va gestiona Guvernul, ar trebui să creioneze mai multe ITI, ca România să aibă un motor central de folosire a banilor europeni şi mai multe motoare regionale pe infrastructură mare.

Aceste patru oraşe care vor gestiona un buget pe ITI nu mai au voie să acceseze un euro din banii care vin pe axe guvernamentale.

Adică nu mai putem lua, de exemplu, bani pentru izolarea termică a blocurilor.

Corina Creţu a spus ce ştiam deja. Declaraţia e corectă, azi, în decembrie 2018 vorbim de ce înseamnă 2021. Aşa trebuie să gândească oamenii politici.

Nicolae Robu: Nu am spus niciodată că acum pe 2014 – 2020 vom aduce fonduri de la Bruxelles

Edilul Timişoarei, Nicolae Robu: „Ne-am asumat răspunderea de a fi preocupaţi de soarta unei bune părţi de ţară într-o Românie stat naţional unitar, ca să nu mai las locul la speculaţii prosteşti.

Acum suntem o structură informală, trebuie să creăm o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, avem experienţe pe poli de creştere. După aceea, vom putea pune bani din bugetele noastre locale la această asociaţie care va pune în mişcare specialişti care vor pregăti terenul pentru ca noi să aplicăm pe proiecte mari finanţate direct de la Bruxelles.

Ceea ce spune Corina Creţu în partea a doua a declaraţiei, e ce spunem noi cei patru, confirmă ce spunem că pe exerciţiul financiar 2021 -. 2027 urmează negocieri cu guvernul român şi că e un curent acum de a se acorda mai mare putere în a se decide ce se întâmplă cu fondurile oraşelor.

În România suntem obligaţi să scuturăm puţin lucrurile. Funcţionăm într-un model de stat depăşit. Prin ceea ce am pornit acum vrem să mişcăm lucrurile mult mai repede, nu să stăm la nivel de vorbe, ci spre drumul descentralizării reale.

Acum am creat doar premisele, suntem în etapa în care facem schimb de idei şi generăm idei de proiecte. Implementarea, atragerea de fonduri nu poate fi făcută pe structura actuală.

Avem o echipă de reprezentanţi din cele patru oraşe, dorim in timpul cel mai scurt să instituţionalizam această asocire apoi să vină lucruri concrete. Accesul la fonduri, cum a spus şi Corina Creţu, nu va fi posibil decât pe exerciţiul financiar următor. Nu am spus niciodată că acum pe 2014 – 2020 vom aduce fonduri de la Bruxelles”

Ce este Alianţa Vestului

Prima alianță a orașelor din România s-a semnat la Timișoara. ”AVE” sau ”Alianța Vestului” este formată din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca. Edilii celor patru orașe vor astfel să se dezvolte mai rapid și să atragă mai ușor fonduri europene și investitori, în colaborare cu Guvernul.

Alianța Vestului este o structură formată din cele mai mari orașe vestice al României, din dorința de atragere mai facilă a fondurilor europene, a investitorilor și pentru descentralizare. În primul trimestru din 2019, Alianța Vestului va avea personalitate juridică.

De asemenea, consiliile locale ale Timișoarei, Aradului, Oradei și Clujului vor emite hotărârile pentru funcționarea ei.

Printre proiectele pe care Alianța Vestului își propune să le susțină este autostrada Timișoara-Belgrad și construcția unor spitale regionale la Cluj-Napoca și Timișoara.