01-08-2012
06.08.2012
* în teorie, agroturismul este o formă de turism care se derulează în mediul rural, în exploataţie agricolă sau în mediul natural * activitatea constă în găzduirea turiştilor într-un spaţiu amenajat special, care poartă amprenta unei locuinţe rurale şi care păstrează tradiţionalul şi farmecul vieţii de odinioară, desigur cu asigurarea confortului prin dotarea cu echipamentul necesar * în practică, lucrurile stau cu totul altfel, lucru dovedit în pensiunile din zona Moldovei
De câţiva ani se vorbeşte foarte mult despre agroturism. Lansat ca o formă inedită de promovare a tradiţiilor şi zonelor din Moldova, agroturismul a devenit între timp un hibrid între turismul clasic şi cel rural, cu pronunţate nuanţe de kitsch.
În Bucovina agroturismul a devenit o afacere practicată de cei care se întorc de la muncă din străinătate, au câţiva bani puşi deoparte şi vor să-i investească. În ultimii 20 de ani, în judeţ au fost construite oficial peste 400 de structuri de cazare, în realitate sunt mult mai multe. Puţine dintre acestea oferă însă servicii tradiţionale, simple şi de calitate aşa cum ar trebui să se întâmple din agroturism şi asta pentru că cei mai mulţi dintre administratorii de pensiuni urmăresc să se îmbogăţească peste noapte. Peste tot se vorbeşte despre casele autentice bucovinene şi viaţa simplă a oamenilor din aceste ţinuturi. Oricine străin care vede spoturile de promovare turistică a Bucovinei ajunge la concluzia că oamenii locului trăiesc în case din lemn cu cerdac, merg la serviciu în costume tradiţionale şi joacă în horă cel puţin de patru ori pe săptămână. Lucrurile nu stau însă aşa, iar operatorii de turism au început să simtă repercusiunile minciunilor.
Preşedintele Asociaţiei de Turism Vama, Aurelia Badale, ne-a spus că de curând a cazat în pensiunea pe care o administrează un grup de turişti care a fost extrem de dezamăgit de ce au găsit în Bucovina.„Grupul a ales destinaţia după ce a văzut spoturile de promovare la televizor. Au venit ca să vadă satele patriarhale autentice, pe care însă nu le-au găsit. Au văzut în schimb foarte mulţi tineri care conduc maşini extrem de scumpe. Lucrul acesta i-a şocat. Au întrebat dacă aceşti tineri muncesc în ţară sau în străinătate. Au mai văzut case foarte mari şi colorate în fel de fel de culori”, ne-a declarat Aurelia Badale.
Preşedinta asociaţiei este de părere că majoritatea turiştilor străini care vin în Bucovina vor să se plimbe în aer liber şi să urmeze traseele turistice existente. „Problema este că, de exemplu, la noi la Vama viceprimarul şi-a amplasat stâna chiar pe traseul care traversează vârful Barbuşca. Turiştii se sperie când trec prin zonă deoarece câinii de la stână sunt agresivi”, a spus Aurelia Badale. Cât priveşte stânile care sunt incluse în programele turistice ale pensiunilor, Aurelia Badale a declarat că sunt destule şi că nu mai prezintă interes: „Anul acesta însă nu am avut cerinţe din partea turiştilor ca să meargă la stână. Anul trecut făceam excursii la stână în fiecare miercuri”.
Ghidul turistic al Împăratului Japoniei: „Turismul în Bucovina se face cu maţul”
Preşedinta asociaţiei a explicat că majoritatea structurilor de cazare din Vama au şi câte o mică fermă, care asigură o parte dintre alimentele pentru turişti: „Încercăm să evităm marile magazine. În general gătim bucate tradiţionale. De exemplu eu le-m gătit turiştilor pe care îi am cazaţi la pensiune ardei cu smântână, mămăligă cu cartofi, chişleag, lapte acru, salată de vinete”. Totuşi, a recunoscut că, pe de altă parte, lucrurile s-au mai schimbat din punct de vedere culinar în multe dintre pensiunile din judeţ. Aşa se explică faptul că în meniurile structurilor de cazare se găsesc preparate culinare netradiţionale cum ar fi fructe de mare sau cordon bleu, însă neajunsul poate fi explicat: „Eu le aduc turiştilor dimineaţa lapte de vacă şi unii dintre ei spun că este prea gras şi-mi cer lapte degresat. Şi în acest caz clientela dictează”.
Indiferent dacă este autentică sau nu, oferta culinară a Bucovinei nu este de ajuns pentru a atrage turiştii. Doru Octavian Popovici, fost agent de turism înainte de 1989, care a fost printre altele ghid turistic şi translator pentru Împăratul Japoniei, Akihito, Regele Spaniei, Juan Carlos şi fostul pPrimar al Parisului, George Marchais, este de părere că bucatele tradiţionale bucovinene nu pot să atragă un număr mare de turişti: „În Bucovina turismul se face cu maţul. Oferta turistică este pentru maţ şi nu pentru suflet. Operatorii cred că dacă le servesc turiştilor lapte cu tăiţei îi dau pe spate, că nu au mai văzut turiştii aşa ceva. Greşit!”.
Strategia turistică se schimbă odată la patru ani
Problemele turismului din Bucovina nu se rezumă doar la minciuni, lipsa de viziune a primarilor şi setea de bani a operatorilor de turism. O altă problemă constă în lipsa de continuitate a strategiilor turistice. Odată la patru ani în judeţul Suceava nu se schimbă doar conducerea administrativă, ci şi strategia turistică. Dacă fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, era de părere că turismul din Bucovina trebuie dezvoltat cu ajutorul tradiţiilor, a muzicii, costumelor şi mâncărurilor tradiţionale, noul ocupant al funcţiei Cătălin Nechifor vrea să facă un Safari Park în comuna Păltinoasa. „Este absurd să faci un Safari Park în Bucovina. Nu acestea sunt adevăratele probleme ale turismului. Nu ne lipseşte un Safari Park în Bucovina. O adevărată problemă ar fi faptul că nouă, Primăria Vama ne cere 2 la sută din încasări. Dacă plătim această taxă falimentăm”, susţine preşedinta Asociaţiei de Turism
Turismul din Bucovina, înfloritor doar în statistici
Cu toate că lista neajunsurilor este extrem de lungă, statisticile sunt îmbucurătoare. Potrivit fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, de Paşte în Bucovina au fost cazaţi peste 20.000 de turişti, în condiţiile în care în judeţ sunt mai puţin de 10.000 de locuri de cazare.
Doru Octavin Popovici este de părere că, de fapt, în Bucovina nimeni nu are nicio strategie de dezvoltare locală: „Noi ne adresăm străinilor ca pentru români. Le povestim de Ştefan cel Mare, le arătăm nişte fresce făcute din plante şi le explicăm că plantele respective au dispărut. Le arătăm nişte sfinţi de care ei nu au auzit. În ce priveşte infrastructura, până la drumurile impracticabile, nu avem veceuri în apropierea obiectivelor turistice”.
Kitschul bate tradiţia
Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în judeţul Neamţ. Foarte mulţi şi-au deschis o pensiune în zone pitoreşti, cu gândul de a atrage turişti şi de a face bani. Deşi numărul pensiunilor este destul de mare, puţin sunt cei care practică cu adevărat agroturismul. Clădiri zugrăvite în culori ţipătoare, cu gresie pe faţadă, camere lipsite de gust, nu au nimic în comun cu autenticitatea care păleşte în faţa construcţiilor de beton. Vinovate sunt administraţiile locale care au autorizat construcţii de acest gen. Comunităţile locale ar trebui să impune nişte măsuri, construcţiile să fie tradiţionale, nu din beton. Proprietarii unor pensiuni oferă agroturism sub formă de kitsch, în mijlocul naturii. Despre mâncăruri tradiţionale nu se poate vorbi în prea multe cazuri, de cele mai multe ori acestea se reduc doar la sărmăluţe şi mămăliguţă. „Aici apar două aspecte. Sunt pensiuni care asigură numai cazarea şi ferme agroturistice care asigură şi masă tradiţională. Oferta este mare, pentru că foarte mulţi şi-au construit pensiuni cu bani pe proiecte SAPARD. Necazul este că nu toate sunt membre ANTREC şi practică turismul individual, nu se ştie dacă sunt la limită, dacă practică un turism legal. Unii practică ceva între turismul clasic şi agroturism. Ei nu pot spune că fac agroturism, ci doar că sunt într-o zonă naturală pitorească, dar nu garantează spre exemplu, mâncarea tradiţională. De asemenea, preţurile la negru constituie un impact negativ asupra pentru membrii ANTREC. Dar noi sperăm, ca prin mijloacele pe care le avem la îndemână, să convingem turiştii să aleagă pensiunile din reţelele organizate, care garantează calitatea serviciilor şi măsuri de siguranţă. Trebuie căutate pensiunile unde proprietarii locuiesc acolo, au gospodăria lor. Turiştii le caută pentru mâncarea tradiţională, amabilitate şi ospitalitate. Este o parte a turismului pe care nu o găsim peste tot, ospitalitatea românească face parte din turismul pe care îl vindem”, a spus Mişu Chiruc, preşedintele ANTREC Neamţ.
Sunt turişti interesaţi de aşezările rurale, schituri, păduri, frumuseţi de care judeţul nu duce lipsă. Din păcate, odată ajunşi în natură, oamenii nu mai găsesc ceea ce caută. Pe lângă faptul că nu au parte de acel aspect original, vechi, flori la fereastră, apă rece din fântână, turiştii nu au prea multe posibilităţi de a-şi petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Ei vor tradiţie, originalitate însă, din păcate, sătenii, din dorinţa de a arăta că au bani, au uitat de obiceiuri.
Din acest motiv, reprezentanţii ANTREC Neamţ încearcă să-i înveţe pe oameni ce înseamnă cu adevărat o pensiune ecologică. ANTREC are în implementare un proiect în cinci comune din judeţ. „Organizăm simpozioane de prezentare a unor soluţii de realizare a unor pensiuni ecologice, care să nu fie construite din beton ci din chirpici, cu lut pe jos şi ţoale tradiţionale. Trebuie să-i învăţăm pe oameni că, dacă fac o astfel de casă nu înseamnă că eşti sărac. Turiştii caută tradiţionalul, vor să stea în natură. Pe această idee s-a mers şi în implementarea acestui proiect”, a explicat Mişu Chiruc.
De multe ori, cei care au pensiuni, pun casa la dispoziţia turiştilor şi îi lasă să se descurce cum pot. Nu le oferă produse tradiţionale, pentru că sunt prea ocupaţi să-şi câştige traiul de zi cu zi, iar cei câţiva turişti care le calcă pragul nu le asigură o sursă de venit considerabilă. Din păcate, acesta nu se poate numi agroturism. Pentru ca judeţul Neamţ să devină un obiectiv de itinerar turistic şi nu numai un culoar de trecere de la o zonă la alta, ANTREC desfăşoară mai multe proiecte menite să ofere turiştilor ceea ce îşi doresc.
În opinia unora, agroturismul ar trebui să reamintească de celebrele „vacanţe la ţară”, de pe vremea comunismului. Agroturismul nu înseamnă doar cazarea într-un anumit loc, ci şi derularea unor programe, desfăşurarea unor activităţi agricole, practicarea unor ocupaţii tradiţionale. De asemenea, foarte importantă este asigurarea modului de petrecere a timpului liber, pentru ca turistul să nu se plictisească.
Oana Şlemco, Ingrid Ciofoaia
„Proprietarii de pensiuni degeaba aşteaptă turişti, dacă nu au un plan de marketing,. Noi avem în derulare un proiect intitulat ProMoVal, ce constă în promovarea zonelor din Neamţ. În cadrul acestui proiect sunt organizateFestivalul Hanurilor pentru a pune în valoare ideea de han,dar şi un festival de poveste pentru copii la Humuleşti, cu activităţi care să atragă turiştii” -- Mişu Chiruc,preşedintele ANTREC Neamţ
