Andreea Dogar | Yahoo News
Yahoo News/Andreea Dogar - Luptă între doi zimbri, la scurt timp după ce au fost eliberați din camioane în țarcul de aclimatizare
Ultimii zimbri au fost vânați în actualul spațiu românesc în urmă cu 200 de ani, dar acum „uriașii Europei” se întorc în păduri. 17 zimbri au fost aduși în acest weekend din mai multe grădini zoologice și din rezervații din Europa și au fost eliberați într-un țarc de la poalele Munților Țarcu, în apropiere de comuna Armeniș din județul Caraș-Severin. Reprezentanții World Wide Fund for Nature, organizația de mediu care a inițiat acest proiect de repopulare a zonei cu zimbrii, speră ca, din toamnă, animalele să se obișnuiască în noua lor casă și să poată fi lăsate în libertate totală.
Zimbrii au fost aduși cu mai multe camioane din Suedia, Germania, Belgia, Italia și România, în cadrul celui mai mare transport de zimbri care a avut loc vreodată în Europa.
Nu doar natura ar putea beneficia de întoarcerea zimbrilor, ci și comunitatea locală care are șansa de a învăța să trăiască și din turism. Deja au fost create trei locuri de muncă (cei 3 rangeri care vor îngriji animalele).
Daniel Hurduzeu, un tânăr din comuna Armeniș în vârstă de 24 de ani, este unul dintre paznici. „O să îi îngrijesc, o să îi urmăresc toată ziua”, explică el care vor fi responsabilitățile sale. Le va da de mâncare în fiecare zi – fân, lucernă, granule – și va intra cu un jeep în interiorul țarcului pentru a-i supraveghea.
În total, 3 rangeri, toți localnici din Armeniș, vor avea grijă prin rotație de zimbri și de Centrul de Informare deschis în comună, unde turiștii vor găsi broșuri și pliante despre obiective turistice din apropiere (țarcul cu zimbrii, două mănăstiri, cătunele izolate din zona Plopu unde încă mai locuiesc săteni pe timpul verii).
„E o onoare pentru noi să vedem că vin turiști”
Daniel s-a bucurat că și-a găsit un loc de muncă în sat: „Am zis că e și local, să nu merg la Caransebeș sau în altă parte”. În plus, l-a încântat ideea de a lucra în natură. Acum, alți localnici din comună se pregătesc să înceapă cursuri de ghizi, în cadrul cărora vor învăța să îi conducă pe turiști în zona populată de zimbri. Turiștii vor fi aduși cu un microbuz pe drumul de 15 kilometri care leagă localitatea Armeniș de țarcul zimbrilor, iar apoi vor fi plimbați cu un jeep în zona împrejmuită pentru a-i vedea mai bine.
Sever Ilieș din comuna Armeniș spune că, deocamdată, în localitate nu există nicio unitate de cazare, fie ea pensiune sau camping: „Pentru că nu ai avut pentru ce să le faci”. În prezent, localnicii lucrează în agricultură (cultivă pământul sau cresc vaci, oi și porci), la Direcția Silvică, la CFR sau fac naveta până la Caransebeș, unde muncesc în industrie, arată săteanul în vârstă de 54 de ani.
Doar câțiva localnici oferă camere pentru puținii vizitatori care ajung în zonă. Însă pe viitor situația s-ar putea schimba dacă oamenii vor începe să facă agroturism, transformând zimbrăria într-un avantaj economic.
„E un lucru foarte bun, foarte frumos. E o zonă liniștită unde se pot dezvolta mult mai multe proiecte d-astea. E o onoare pentru noi să vedem că vin turiști și întreabă „Unde găsim zona respectivă?””, mai spune el.
„Sperăm că se va dezvolta. Drumul trebuie să fie în permanență întreținut și să se facă pensiuni”, crede și Ion Godeanu din Armeniș, în vârstă de 43 de ani.
„Chiar în vecinătatea țarcului o să fie o cireadă de vaci”
Zona în care locuiesc cei 17 zimbri este împărțită în trei țarcuri ce comunică între ele. Cel mai mic are o suprafață de numai 0,2 hectare și este împrejmuit de un gard din lemn: aici zimbrii vor fi aduși pentru controlul veterinar, arată Adrian Grancea de la WWF-România, implicat în proiectul de aducere a zimbrilor. Al doilea țarc, cel de aclimatizare, are 15 hectare și este înconjurat de un gard electric (6.000 de amperi, 12 volți) și de unul din lemn și sârmă. Dacă zimbrii se ating de gardul electric, se sperie și se îndepărtează de el, fără să fie răniți, arată Grancea. Pentru om contactul ar fi neplăcut, dar nu i-ar pune viața în pericol, continuă el. Al treilea țarc este cel mai mare: are 155 de hectare și este împrejmuit doar de un gard electric.
Toate aceste terenuri sunt terenuri comunale și aparțin Primăriei Armeniș, care a fost de acord să le pună la dispoziția WWF pentru amenajarea țarcurilor cu zimbri. Crescătorii de vaci și de oi nu vor fi afectați de reducerea ariilor pentru pășunat deoarece localitatea are în continuare suprafețe suficiente, arată Petru Vela, primarul comunei.
Potrivit acestuia, din teritoriul cedat zimbrilor, doar 20 de hectare sunt pășune, restul fiind pășune împădurită: „La înțelegere cu crescătorii de animale s-a donat această parte, ea fiind zonă limitrofă cu fondul forestier. Chiar în vecinătatea țarcului o să fie o cireadă de vaci. Nu o să afecteze pășunatul, chiar dacă numărul de animale al localnicilor a crescut. Comuna Armeniș beneficiază de o suprafață suficientă de pășune. Mai există 1.300 de hectare de pășune care pot fi folosite de localnici”.
Zimbrii formează peisajul: mănâncă nu numai iarbă, ci și crengi. Foto: Andreea
Dogarate de an zimbrii vor fi eliberați în sălbăticie. Scopul ultim este de a crea o populație sănătoasă de câteva sute de animale care să trăiască liber. Repopularea Carpaților Meridionali cu zimbrii, proiect al Fundației „Rewilding Europe” și al organizației de mediu World Wide Fund for Nature Olanda, va continua în următorul deceniu: în fiecare an vor fi aduși în Armeniș câte 20-30 de zimbri. Banii necesari pentru proiect vin de la Loteria Olandeză, de la Loteria Suedeză, dar și din fonduri private.
„Zimbrul e mai rar decât rinocerul negru din Africa și nu știm că avem așa ceva în Europa”
„Ajutăm specia să supraviețuiască. E mai rară decât rinocerul negru din Africa și nu știm că avem așa ceva în Europa”, spune Wouter Helmer, director în cadrul Fundației „Rewilding Europe”, ONG care și-a propus să aducă înapoi specii care au dispărut din anumite regiuni.
Dintre zimbrii aduși la Armeniș, unul singur a venit din România: este vorba despre Romanița, o femelă adultă din rezervația de zimbri de la Hațeg. Deoarece numărul zimbrilor este destul de mic, riscul consangvinizării este ridicat (puii rezultați din părinți înrudiți au risc crescut de malformații). Din acest motiv zimbrii sosiți la Armeniș au fost aduși din 5 țări diferite.
„E foarte important să colectezi linii de sânge diferite. Toți zimbrii din lume vin doar din 12 linii de sânge”, explică Helmer.
Zimbrii aduși aici sunt în mare parte masculi tineri și femele mature care au trăit în rezervații sau în grădini zoologice. Potrivit acestuia, în Europa există doar 3 populații de zimbri cu câteva sute de exemplare: „Este nevoie de măcar 150 de exemplare pentru a avea o populație viabilă”.
Reprezentantul „Rewilding Europe” spune că zimbrii nu sunt un pericol pentru oameni dacă aceștia vor păstra distanța față de ei, în special față de zimbrii cu pui. În general, animalele încearcă să evite contactul cu oamenii. Dacă specia se va înmulți, zimbrii pot ajunge pe câmpuri, unde pot intra peste culturile oamenilor. În acest caz, culturile vor fi împrejmuite de garduri electrice, continuă el.
„Revine o specie care de sute de ani nu a mai fost pe aici”
Zimbrul este o specie care formează peisajul: „Mănâncă nu numai iarba, ci și crengi. Deschid peisajul și îl păstrează deschis. Sunt multe alte specii – flori, iarbă, insecte – care beneficiază de zimbrii. Când un zimbru moare, îi rămâne carcasa. Sunt 700 de specii de cărăbuși care trăiesc din carcase”. Carcasele zimbrilor sunt importante și pentru speciile de păsări răpitoare.
Csibi Magor, director de program la WWF-România, arată de ce a fost aleasă această zonă pentru eliberarea zimbrilor: „Este un habitat propice, relația cu autoritățile locale este bună și asta e un lucru vital. Nu putem face ceva fără ca oamenii să susțină acel lucru. Comunitatea locală a fost trup și suflet cu voluntarii, mai tot timpul i-a ajutat. Este o natură nestricată unde zimbrul se va simți bine, un habitat care oferă o sălbăticie nedisturbată, greu accesibilă. E și o zonă protejată, e o arie unde nu sunt probleme cu natura. Din septembrie sperăm că zimbrul va fi liber”.
Potrivit acestuia, zimbrul va aduce comunității locale un beneficiu extrem de mare deoarece se va construi o strategie de turism pentru comunitate: „Un asemenea eveniment nu s-a întâmplat niciodată nici în Europa, nici în România. Orice om care lucrează în conservare visează toată viața la un eveniment ca acesta și foarte rar se întâmplă. Ni se spune că dispar specii, animale, natura din jurul nostru. Însă acum exact opusul se întâmplă: revine o specie care de sute de ani nu a mai fost pe aici. Va veni vremea când localnicii se vor obișnui cu aceste camioane care vin cu zimbri. Sperăm că oamenii vor putea spune că au beneficiat ca și comunitate, că regiunea s-a dezvoltat”.
