sursa foto: wikipedia.org
Știați ce localitate este exact în centrul țării? Eu recunosc că nu, până să văd indicatorul acesta. Când vii de la Agnita, trecând din Țara Hârtibaciului spre Țara Făgărașului, peste dealuri împădurite, dai de Dealu Frumos, satul din inima țării.
Semnul de la intrare este o găselniță turistică isteață, pentru că altfel, ar fi probabil puțini cei care chiar ar fi tentați să dea o tură prin sat. Dealu Frumos este… cum altfel decât un sat frumos, ca mai toate din țară, însă destul de uitat, ca multe din Transilvania. După plecarea sașilor, casele lor au primit tăcute alți locuitori, iar biserica tronează din centrul satului, veghind îndurătoare, dar încă zveltă, noile vremuri.
Mai demult și românii îi spuneau Șulumberg sau Șulemberg, după numele dat de sași. Dealu Frumos/Schönberg/Lesses este aproape de Agnita, în comuna Merghindeal, Sibiu. Satul a fost atestat documentar în 1280, într-un act de vânzare-cumpărare prin care Greavul Gerlachus de Pulgromonte (denumirea lat. a Dealului Frumos pe atunci) cumpăra o moară din Stejeriș. Apoi peste localitate au năvălit tătarii, iar în urma lor a rămas mare prăpăd. Atât că oamenii destoinici au muncit de au refăcut satul, aproape de la zero.
Foto: George Titei
Biserica fortificată din Dealul Frumos
Felix est civitas divina gae empore pacis… Glücklich ist die himmlische Burg, welche das Reich des Friedens ist…
Spune una dintre inscripțiile în limba latină de pe zidurile cetății, astăzi parțial ștearsă. Este una dintre bisericile fortificate țărănești tipice, pe care s-au studiat amănunțit transformările prin care au fost nevoite să treacă edificiile săsești, în condițiile impuse de momentele istorice. Tocmai aceste studii au făcut ca mai mulți cercetători să nu cadă de acord privind datarea și unele caracteristici ale fortificației. Mai multe despre opiniile enunțate și controversele privind construcția, puteți găsi aici.
Cert este că la 1250 este menționată o bazilică romanică, cu trei nave, fără clopotniță, pe locul căreia, prin modificări și extinderi repetate, a fost construită actuala biserică-hală gotică. Biserica a fost fortificată și întărită cu două turnuri de apărare, probabil din secolul al XV-lea. Tot în acest secol a fost construit și turnul clopotniță. Transformările gotice au avut loc până în 1522, când a fost lărgită și incinta fortificației, an înscris pe nișa de deasupra intrării în cetate. Inscipția în latină de pe turnul cu cinci laturi amintește că în 11 iulie 1522 sașii au sărbătorit pentru prima dată ziua localității și a bisericii lor fortificate.
Foto: George Titei
Istoria tristă a localității a început și aici la 1945, odată cu deportările, apoi CAP-ul și exodul sașilor în Germania. Din 2003, cetatea a fost luată în comodat de către UAUIM București, fiind folosită ca Centru de Studii de Arhitectură Vernaculară, calitate în care găzduiește periodic evenimente culturale și workshop-uri organizate de studenți.
Elevi din Dealul Frumos studiau la Viena încă din sec. al XIV-lea
Deși a fost un sat mic, școala din Schönberg este una dintre primele pomenite în Transilvania, încă din 1334. Prin comparație, tot în 1334 este menționată o școală la Orăștie/Broos, iar prima școală din Sibiu este menționată în 1380, pe locul actualului Colegiu Brukenthal. Și aici avem o dovadă a importanței pe care o acordau sașii educației, inclusiv în satele mici, încă din cele mai vechi timpuri ale lor stabilirii lor în Transilvania. Despre învățământul la sași am mai vorbit aici. Între 1377-1530, numai la Universitatea din Viena au fost înscriși 1019 elevi sași din Transilvania.
La Schönberg au învățat personalități de seamă ale culturii sașilor, care s-au format apoi înșcoli renumite din vestul Europei, precum Johann Homm, rector al Şcolii Honterus din Braşov între 1652 – 1654, Michael Lang, fost rector al Liceului Evanghelic din Sibiu în 1691, G. Adolf Schullerus, scriitor, lingvist, om politic și fratele său, pictorul Fritz Schullerus. Înainte de ei, mai sunt înregistrați Petrus de Schoenberg, care prin 1393 a studiat la Viena, August Andreas Huetter/Andreas Henter, menționat în 1517 tot la Viena, ori la Krakovia, precum un anume Michael – 1487 și Georg – 1518, sau în Leipzig, ca Wolfgang Duhenius – 1507.
Foto: George Titei
Până la 1892, când este construită clădirea actuală a școlii, aceasta a funcționat în cetate, într-un spațiu amenajat pe la 1600.
În fosta școală germană din Dealu Frumos s-a amenajat în ultimii ani un muzeu restrâns al culturii săsești din zonă. Video-ul scurt de mai jos e o privire (cam prea dramatică) prin gaura cheii în încăperile muzeului.
Sașii din Schönberg în Germania
Sașii din Dealu Frumos plecați în Germania au înființat în 1982 HOG Schönberg, asociație prin care susțin în continuare renovarea bisericii și conservarea patrimoniului local, prin donații și activități de voluntariat. Ca urmare, biserica a beneficiat în anii trecuți de lucrări ample de reparare a acoperișului.
Pe o parte din sașii din Dealu Frumos i-am întâlnit în Germania, la Întâlnirea anuală de la Dinkelsbühl, 2013.
Surse info: