Articolul de mai jos a apărut in 2013, dar actualitate ei revine mai tot timpul,
25 FEBRUARIE 2013
Judeţele României (Photo credit: Wikipedia)
Din modestele mele lecturi aș dori să rețineți că:
- în UE există un for al regiunilor – The EU’s Assembly of Regional and Local Representatives
- la acest for important România participă cu o delegație de multe personalități, șefi de consilii județene și primari. Șeful delegației este Ion Prioteasa de la Dolj, numit de guvern. Pagina delegației Românie o găsiți aici.
- există și o pagină a Biroului de Reprezentare al Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) la Bruxelles unde veți găsi și o prezentare mai în detaliu a statutului juridic al delegației României. Acest birou, un fel de ambasadă a județelor din România are și o strategie de relaționare cu UE și alte grupuri țintă, documentul îl găsiți aici, la finalul acestui document scrie sec ”Document redactat de catre Aurel Trandafir, Septembrie 2004, revizuit in martie 2005”. Asta ca să știm cum stăm la partea de reprezentare și mai ales de unde pornim când vom avea regiunile.
- din pagina acestui Birou de la Bruxelles este greu să ne dăm seama care sunt prioritățile actuale susținute de delegația României, care sunt obiectivele fiecărui grup politic din interiorul delegației noastre. Nici nu se pune problema să aflăm dacă cineva a scris un bilanț anual.
- un document pe care îl recomand spre lectură este Cartea Albă a Comitetului Regiunilor privind guvernanța multi-nivel, document din 2009. Acest document nu există pe pagina Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Teritoriale și nici nu este folosit ca sursă oficială în documentele aflate în lucru la acest minister.
Recomandări:
- Cartea Albă a Comitetului Regiunilor ar trebui considerată ca una dintre sursele importante în procesul de regionalizare.
- Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială – România 2030, publicat în octombrie 2008 pe vremea ministrului Laszlo Borbely ar trebui refăcut iar un prim draft ar trebui să fie gata înainte de vacanța de vară și lansat în dezbatere publică în toamnă. Actualul concept strategic este mai mult un document dezvoltat sectorial, de uz intern în minister, nu reiese clar care a fost contribuția altor ministere, instituții de specialitate, etc. În tot documentul se folosește doar analiză făcută de alții, de fapt baze de date despre România cu foarte puține interpretări specific pentru România. Mai mult, în cele aproape 80 de pagini nu veți găsi proiecții pentru 2030, în general nu există analiză prospectivă în document, ce să mai spun de scenarii, riscuri. În concluzie un document static, orientat spre stauts quo, cu idei generale luate din documente europene fără analiză.
- Viitorul Concept Strategic ar trebui să aibă pe termen scurt ca principal obiectiv regionalizarea României. În conceptul strategic din 2008 nu există acest obiectiv și mai mult nu există o minimă distincție între concept strategic, planuri, etape, și alte detalii dintr-o planificare reală. Preluarea unor idei din documentele europene, chiar dacă utilă uneori, nu ține loc de metodologie la nivel național.
