Autorul articolul de mai jos crede că deţine "adevărul pur" când scria despre o anumită "serie" de greşeli care ar fi fost făcut de reperezentanţii maghiarimi, ca şi cum nu conducerea PSD-ului ar fi fost cea care a greşit, ptr că guvernul ales de ei "nu a dansat" cum ar fi vrut preşedintele lor.
După autor nu PSD-ul greşea ci "alţii" care cereau prea mult chiar vroiau să "devoreze" pe prima...
Curios că autorul crede că reacţia ad-hoc al celor de pe internet au oprit pe Dragnea să nu se lasă "devorat".
Dar cînd nimeni nu se gândea la ceva negativ autorul mai face enumerare de greşeli care ar fi făcut reprezentanţii maghiarimii. Inşirind într-o serie de "5 greşeli de comunicare" către popor, aduce nişte argumente care nu prea sunt în concordanţă cu evenimentele:
- Nu UDMR-ul a mers la PSD-ALDE ci invers aceştia din urmă aveau nevoie de primii ptr greşeala lor de da jos propriul guvern!
- UDMR nu a cerut decât ce s-a mai convenit şi alte dăţi cu PSD-ul cu anii în urmă, dar careapoi nu s-a finalizat şi chiar s-a tot adunat.
- Cei de la UDMR nu acum au exprimat - ptr prima oară - dorinţa lor de "autonomie" ci cu anii în urmă. Iar această "autonomie" al Ţinutul Secuiesc nu este "ceva" ce ar trebui să aibă numai votul pozitiv al celor de la Parlament. Autorul nu a auzit că prin normele ale unităţi teritorială statistică (NUTS) al UE formarea regiunilor NUTS2 nu intră în sfera de activitate al Parlamentului ci numai şi numai prin voinţa şi la cererea celor care trăiesc în această regiune. Recomandăm autorului să studieze cazul celor care locuiesc în Tirolul de Sud, unde s-au format chiar două regiuni NUTS2. Este vorba de "Provincia autonoma di Bolzano (Bozen)" şi "Provincia autonoma di Trento (Trient)". Ambele sunt categorisite Regiuni NUTS2 şi statul Italian are câştiguri imense în primul rând că are "linişte" în zonă iar activităţile regiunilor nu sunt finanţate din buget ci din fondurile UE!!! Acest model de bună practică ar putea fi aplicat şi folosit şi în cazul Ţinutului Secuiesc! Nu necesită schimbarea constituţiei, nu este nevoie de vreo lege specială, ci doar de aplicarea unei norme UE: mai precis de NUTS2!!!
- Dacă este vorba de vreo greşeală ar fi cazul ca autorul să-şi ceară scuze publice pentru afirmaţiile scrise negru pe alb: "După ce tu, ungurule, ori de câte ori ai făcut marşuri sau alte manifestaţii publice de 15 Martie, întotdeauna ai cerut autonomie teritorială şi ai afişat simboluri antiromâneşti, mai aştepti ca eu, român, să respect ziua ta naţională?" Aceste rânduri întrunesc tot ce poate fi condamnat prin lege şi nu fac altceva decât să aţâţe spiritele în ambele părţi, dar cel mai grav intrece orice norma deotologică!
- Autorul greşeşte şi în cazul explicării a ce se numeşte "autonomie culturală" Ea nu este egală cu reprezentare în organismele pufoase ale vreunei instituţie, ci tocmai prin acele acţiuni ce condamnă autorul marşuri sau manifestări culturale de 15 martie, etc. A avea cât un reprezentant în inspectoratul şcolar nu este egal cu dreptul la învăţământ la orice nivel şi mai ales la orice instituţie şcolar atît de stat cît şi cele care funcţioneză în cadrul confesiunilor sau ONG-uri. Neacordarea acreditărilor sau chiar desfiinţarea unor instituţii de învăţământ invocând tot feluri de slogane patriotarde sigur nu fac parte din autonomie culturală ce susţine autorul.
- Autorul mai greşeşte şi la sfârşitul articolului scriind că este o greşeală invocarea bacalareatului diferenţiat, acum la criza guvernamentală. Uită că legea învăţământului s-a mai schimbat de multe ori dar nu în bine sau în spiritul convieţuirii. Mulţi conaţionali nu au cunoştiinţă asupra faptului că majoritatea maghiarilor învaţă, ştiu şi vorbesc limba română. Bine sau corect asta este o altă problemă, dar întrebăm cum de nu ştie domnul autor că în ţara noastră statisticile arată un abandon şcolar de câteva sute de mii şi numărul analfabeţilor e în creştere? Aşadar ar trebui să se orienteze în altă parte decât să jignească pe conaţionali.
- Autorul nu cunoaşte bine istoria dacă admite că autonomie Ţinutului Secuiesc a fost desfiinţat încă din 1867(data formării Austro-Ungariei). Anexarea Transilvaniei în Imperiul Austriac a fost făcută în 1712("Anschluss"-anexarea realizat ptr prima oară ptr Transilvania). La data amintit de autor secuii au pierdut doar dreptul de a forma unităţi de apărare proprie(formaţii paramilitare numit şi "Lófők"- Capul calului) de graniţă. Acest tip de organizare era tradiţională la secui, care se forma la un grup de 10 familii (ei trebuiau să asigure călăreţi, cal, arme şi harnaşament din fonduri proprii) In 1918 la Marea Adunare Naţională "unirea cu ţară" s-a vrut de către ardeleni români, - prin Consiliul Director format aici, pe 19 departamente - solictau autonomia Ardealului. Dar I.Brătianu a afirmat că "nu poate fi vorba de autonomie ptr că teritoriile au fost obţinute ca şi prada de război", drept ptr care Regele a fost sfătuit să dea decretul nr. 3.631 din 11 decembrie 1918. publicat în Mon.Of. nr. 212/13 dec. 1918.
- Să dai vina pe politicienii maghiari pentru incapacitatea proprie seamănă cu povestea iepuraşului cu sau fără şapcă...
- Nu înţelegem însă, cum se face că multe propuneri de legi, care zac de ani buni în sertarele Parlamentului sau a Senatului, cum de nu sunt sesizaţi de autorul acestui articol, ptr că dacă ar citi prin ele ar putea vedea că multe probleme ar putea fi rezolvate( uitate) şi n-ar mai trebui să se aţâţe spiritele de către unii... HZ Civicul Ardelean
22 iunie 2017, Marius Diaconescu
Ceea ce luni seara părea a fi o mare victorie a UDMR s-a răsturnat peste noapte într-un mare eşec. UDMR a profitat de criza lui Liviu Dragnea şi a forţat linia roşie, linia sensibilă între români şi unguri. Strategiile politice ale UDMR-ului se dovedesc a fi greşeli cu repetiţie, pe care unii ori nu le văd, ori nu vor să le vadă. Cine are interes să le repete?
1. UDMR s-a învăţat să stea pe centura politicii româneşti şi să profite de orice criză politică pentru a-şi atinge obiectivele. Orice partid politic negociază, e drept, şi profită de criza partenerilor săi politici. Dar nu îl devorează. Luni, UDMR a vrut să devoreze PSD. Liviu Dragnea, disperat să nu piardă butoanele partidului, a cedat totul în faţa UDMR-ului. Dar şi negociatorii UDMR au fost hapsâni, şi-au zis că acum e momentul şi au plusat. Tot! Dar au pierdut. Au pierdut pentru că au forţat mâna PSD. PSD este mai mult decât Dragnea. Opinia publică, provocată de trocul dintre Dragnea şi UDMR, a reacţionat pe toate canalele media posibile şi i-au obligat pe parlamentarii PSD din Ardeal să se distanţeze de aceste negocieri. S-au trezit mari patrioţi peste noapte, din cauza mesajelor din presă şi de pe canalele de socializare. Dacă erau mari români cu adevărat, ar fi intervenit de luni seara în aceste negocieri. UDMR trebuie să se adapteze la capacitatea de reacţie rapidă a opiniei publice facilitată de tehnologie. Dacă în anii 1990 mergeau negocierile de culise, pentru că până apăreau în presă sau erau înţelese de opinia publică, deja se consumau, azi internetul şi reţelele de socializare permit reacţii ad-hoc şi o mobilizare suficient de fermă încât aranjamentele de culise şi, mai ales, şantajul politic, să nu aibă succes. Lupii tineri din politica UDMR ar trebui să înveţe alte tactici de negociere, vremea şantajului politic a apus.
2. Niciun Parlament nu va adopta o lege prin care 15 Martie este recunoscută sărbătoare legală în România. Nu din cauza punctului 12 referitor la Unirea Transilvaniei cu Ungaria din tezele paşoptiştilor maghiari. Oare câţi români mai ştiu ce a fost în 1848? S-au trezit peste noapte mari cunoscători ai istoriei Ponta şi Băsescu, dar dacă îi întrebi ce au hotărât românii la Blaj o să caute pe Wikipedia ca să răspundă. Problema reală este că, după ce tu, ungurule, ai jignit românii de 1 Decembrie, ai purtat banderolă neagră în semn de doliu şi ai luat în derâdere ziua naţională a românilor, crezi că vor accepta românii legiferarea zilei naţionale a maghiarilor în România? După ce tu, ungurule, ori de câte ori ai făcut marşuri sau alte manifestaţii publice de 15 Martie, întotdeauna ai cerut autonomie teritorială şi ai afişat simboluri antiromâneşti, mai aştepti ca eu, român, să respect ziua ta naţională? Aici, UDMR trebuie să lucreze cu propriul electorat şi să îl educe. Dacă vrea să fie respectat de români, trebuie să înveţe să îi respecte pe români. Poate după ce în câţiva ani, în timpul manifestaţiilor de 15 Martie, ungurii vor defila, cu respectul cuvenit, şi cu steagul României, nu doar cu cel al Ungariei, arătând astfel loialitatea faţă de statul român, ai cărui cetăţeni sunt, după ce câţiva ani nu se va mai auzi în 15 Martie discursul autonomist, după ce îi vor invita pe români să sărbătorească împreună 15 Martie, fără să jignească poporul român, da, atunci se poate aştepta UDMR ca în Parlamentul României să fie adoptată o lege care să stabilească 15 Martie sărbătoare legală.
3. UDMR trebuie să scoată din vocabularul politic cuvântul ”autonomie”. Indiferent că vorbesc de autonomie culturală sau de autonomie teritorială, acest cuvânt provoacă o atât de mare iritare între români, încât niciodată nu vor putea susţine o lege dacă în text se regăseşte cuvântul autonomie. Nu cred că ei nu ştiu asta, ci mai degrabă readuc din când în când acest cuvânt – „autonomie” – în spaţiul public, pentru a hrăni discursurile naţionaliste de ambele părţi, atât la români, cât şi la unguri. Dacă discursul autonomist asigură voturile necesare UDMR-ului ca să acceadă în Parlament, în acelaşi timp anulează orice proiecte politice favorabile ungurilor. Cât timp UDMR utilizează în discursul politic cuvântul „autonomie”, orice iniţiativă legislativă favorabilă ungurilor este din start sortită pieirii. În aceste zile au vehiculat expresia „autonomie culturală”, pe care ar fi urmat să o obţină printr-un controversat proiect de lege a minorităţilor, vechi de peste 10 ani. Un proiect caduc. În judeţele cu populaţie maghiară inspectorii şcolari unguri au o pondere determinată de numărul consilierilor judeţeni, pentru că la nivel judeţean întotdeauna a existat o înţelegere între UDMR şi partidele din Consiliile Judeţene. Inspectoratele şcolare şi instituţiile de cultură (muzee, biblioteci, teatre etc.) sunt deconcentrate, adică sunt sub jurisdicţia Consiliilor Judeţene. Aşa că UDMR are inspectori şcolari, are directori de muzee judeţene, de teatru şi alţi funcţionari, numiţi politic, indiferent de competenţa sau incompetenţa lor. Chiar şi în Ministerul Educaţiei Naţionale în permanenţă sunt înalţi funcţionari unguri, care coordonează învăţământul în limba maghiară. Se schimbă miniştrii educaţiei, dar aceşti directori din minister rămân. Nici în Ministerul Culturii nu lipsesc funcţionarii maghiari. Mai ales că mulţi ani cultura românească a fost administrată de miniştrii maghiari, care au ştiut să avantajeze instituţiile de cultură maghiare. Aşa că ceea ce cere UDMR prin „autonomie culturală” deja există în practică.
4. În discursul politic şi în propunerile de legi ale UDMR se insistă şi pe alte expresii sau cuvinte care îi provoacă pe români. Trebuie să înţeleagă că şi noi, românii, avem anumite sensibilităţi legate de Transilvania. Invocarea permanentă a tradiţiei sau a istoriei locale ne duce cu gândul imediat la ceea ce a fost înainte de 1918. Nimeni nu se opune promovării tradiţiilor locale, dar când tradiţia locală şi istoria locală dobândesc prin lege un statut privilegiat, deja se atinge o linie sensibilă. Voi, ungurii, insistaţi că noi românii am fost doar iobagi de-a lungul istoriei, fără să ţineţi cont de aportul nobilimii româneşti la viaţa politică din Transilvania şi Ungaria. De exemplu, despre Iancu de Hunedoara spuneţi că este ungur, iar despre regele Matia ascundeţi originea sa românească. Dar insistaţi în cărţile de istorie, peiorativ chiar, că românii au fost iobagi. În aceste condiţii, cum să nu fim noi, românii, sensibili când invocaţi istoria şi tradiţia?
5. Steagul secuiesc şi ţinutul secuiesc sunt mereu motive de dispută între unguri şi români. Acum au încercat să strecoare steagul pe uşa din dos prin legea de modificare a legii 215. Anterior au fost diverse alte tentative, fără să înţeleagă că nu au nicio şansă de succes. Cât timp asociază steagul secuiesc cu simbolistica autonomiei ţinutului secuiesc, mă îndoiesc că Parlamentul României va adopta vreo lege prin care să se oficializeze acest steag. Trebuie să disocieze steagul de discursul autonomist, dacă doresc să se permită utilizarea lui oficială. Dar prea se încrâncenează pe această autonomie a ţinutului secuiesc. Uită întotdeauna că guvernul de la Budapesta a anulat ultimele rămăşiţe ale autonomiei secuieşti după 1867, nu guvernul României.
* Din toată povestea asta urâtă din zilele trecute, în care UDMR a dovedit că nu părăseşte centura politicii româneşti, perdanţii sunt cetăţenii simpli, ungurii. Pentru că politicienii unguri îşi împart mai departe ciolanul împreună cu politicienii români. Iar ca să aibă acces la ciolan trebuie să promoveze un discurs autonomist şi antiromânesc. Mă întreb în ce măsură UDMR mai reprezintă interesele ungurilor din România? Mai degrabă pare a reprezenta interesele unui grup care a confiscat UDMR-ul în scopuri personale. Printre altele, o dovadă este proasta gestionare a problemelor reale ale comunităţii maghiare în domeniul învăţământului. De ce doar acum, în condiţiile crizei PSD, au cerut bacalaureat diferenţiat pentru elevii maghiari? Sunt 30 de parlamentari UDMR care au drept de iniţiativă legislativă, au oamenii lor în Ministerul Educaţiei şi totuşi nu au fost în stare să explice de ce e nevoie de bacalaureat diferenţiat pentru elevii care învaţă în liceele maghiare şi să susţină o modificare a Legii Educaţiei în acest sens. Îmi pare rău de liceenii maghiari, care, din cauza incompetenţei politicienilor UDMR, nu beneficiază de un bacalaureat diferenţiat la limba română. Pentru că nu poţi să îi ceri unui absolvent de liceu maghiar, pentru care limba română este o limbă străină, oricât de mult s-ar strădui să înveţe limba română, să o ştie la fel de bine ca un elev a cărui limba maternă este limba română. De câte sute de ori a fost ciopârţită legea educaţiei din 2011 încoace, chiar cu concursul UDMR, s-ar fi putut introduce o modificare, în sensul că programa şi manualele pentru limba română pentru elevii cu limba maternă maghiară în şcolile cu predare în limba maghiară să fie adaptate la nivelul lor, ca limbă străină obligatorie, începând din clasa I, cu cerinţe clare de evaluare, inclusiv la bacalaureat. În orice caz, să le ceri absolvenţilor de liceu maghiar, a căror limbă maternă este limba maghiară, să susţină bacalaureatul la limba română la acelaşi nivel ca elevii români, este o aberaţie. O aberaţie a sistemului de învăţământ girată de funcţionarii maghiari numiţi politic de UDMR în Ministerul Educaţiei, dar mai ales de politicienii UDMR, care folosesc subiectul doar ca motiv de dispută.
