Articolul de mai jos este un exemplu al dezinformării și încercării autorului de a oferi un amalgam de informații, dintre care unele ating limita fakenews-ului, adică a știrilor neadevărate. Dacă WSJ nu are informații completă ar putea să fie deiertat, dar să faci recenzie din acstfel de articole și a pune la un loc cu declarații unor persoane fără a arăta sursă de informației, este de neiertat.
Orbán Viktor, premierul Ungariei este un conducător autoriter. Domnia dorește și impune ordine și respectarea legilor. A pus la punct un sistem de colectare a taxelor și plătește jumătate din regia populației. Atât. De ce și de unde au tras concluzia cei de la WSJ că dacă în Ungaria este ordine cu economia stabilă ar urma un declin al Europei.
Consecvența și clarviziunea domnului Orbán Viktor este foarte multe ori deranjant, dar de multe persoane apreciat și în ultima vreme de urmat. Conducătorii europeni, care simt că se aproprie data alegerilor se reorganizează chiar incepi să ofere declarații controversate numai să mai rămâne incă 4 ani pe funcții bănoase.
Consecvența și clarviziunea domnului Orbán Viktor este foarte multe ori deranjant, dar de multe persoane apreciat și în ultima vreme de urmat. Conducătorii europeni, care simt că se aproprie data alegerilor se reorganizează chiar incepi să ofere declarații controversate numai să mai rămâne incă 4 ani pe funcții bănoase.
Autorul greșește la fel cum fac și cei de la WSJ.
Oare cum explică WSJ faptul că EPP au refuzat partidul JOBBIK, care ar fi vrut să fie membru al partidului poporan european? Arătând că ei vor în continuare să fie alătur de partidul condus de Orbán Viktor adică FIDESZ.
Oare cum explică WSJ faptul că EPP au refuzat partidul JOBBIK, care ar fi vrut să fie membru al partidului poporan european? Arătând că ei vor în continuare să fie alătur de partidul condus de Orbán Viktor adică FIDESZ.
Oare cum explică ei că după Mercedes, Audi v-a deschide o nouă fabrică și firma BMW? Asta ar fi începutul unui declin? Dar sî lăsăm cititorii să tragă concluziile H.Z.
11 august 2018, George-Andrei Cristescu
Implicarea Rusiei în Ungaria este în creştere. Potrivit unor oficiali americani şi ungari, spionii ruşi hoinăresc liberi, folosind Budapesta ca bază pentru a-şi promova obiectivele în Europa, scrie într-un amplu material pe această temă „The Wall Street Journal“.
Totodată, adaugă publicaţia citată, companiile ruse din domeniul energetic semnează discret înţelegeri despre care criticii spun că urmăresc să-i îmbogăţească sau să-i coopteze pe oligarhii ungari. Iar oficiali din Statele Unite şi Uniunea Europeană se plâng, dar se simt blocaţi de un guvern pe care îl percep ca fiind mai degrabă în stilul lui Vladimir Putin.
„Bine aţi venit în noua dezordine a Europei“, scrie „Wall Street Journal“ în acest context, subliniind că alianţa UE-SUA din Europa care a devenit din ce în ce mai puternică după sfârşitul Războiului Rece este acum afectată, iar Rusia profită de orice şansă pentru a încuraja fragmentarea Europei, în scopul de a-şi recâştiga influenţa. Rusia îşi găseşte parteneri locali în răzvrătirile politice din Europa care provoacă ordinea liberală şi care diferă ca formă şi intensitate de la o ţară la alta, pornind de la partidele naţionaliste din Franţa şi Germania până la reprezentanţii stângii din Europa de Sud care se opun austerităţii susţinute de Uniunea Europeană.
Şi, în tot acest peisaj, şi Turcia întoarce spatele Occidentului. Unitatea greu câştigată a Europei slăbeşte. Iar Ungaria, care a jucat în 1989 un rol extrem de important în căderea Cortinei de Fier, este acum un punct-cheie al unei alte revolte europene, de data aceasta declanşată de premierul Viktor Orban, adaugă WSJ. În prima sa perioadă petrecută în fruntea guvernului de la Budapesta, între 1998 şi 2002, acesta s-a concentrat asupra aderării Ungariei la NATO, astfel încât să fie departe de orbita Rusiei.
Revenit la putere în 2010, el pariat însă pe un curs diferit al evenimentelor, considerând că ordinea de după Războiul Rece se încheie şi că Rusia şi modelul lui de guvernare sunt pe val. În viziunea lui Orban, democraţia occidentală nu mai este idealul Europei. Tot liderul de la Budapesta afirmă că îşi ajută ţara să traverseze o tranziţie - de la lumea unipolară condusă de America spre o eră multipolară, mai dezordonată, în care ţările mici trebuie să-şi găsească un echilibru între marile puteri. „Orban chiar crede că Occidentul este în declin şi că cele mai bune zile ale UE şi NATO sunt numărate“, consideră David Koranyi de la Atlantic Council din Washington, fost oficial în domeniul securităţii naţionale din Ungaria, citat de WSJ.
„Este suficient de pragmatic pentru a păstra deocamdată Ungaria în UE şi NATO, pentru că fondurile şi umbrela de securitate sunt importante. Dar vede secolul XXI ca fiind ascensiunea unui model de guvernare concurent – cel al Estului“, a adăugat el.
În acest timp, avertizează oficiali ungari pro-occidentali, Vladimir Putin are propria lui agendă – să coopteze elitele politice şi de afaceri din ţări membre UE, în scopul de a slăbi blocul comunitar pe care îl percepe drept un obstacol în restaurarea Rusiei ca mare putere. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respinge însă aceste afirmaţii. „Este la modă să dai vina pentru orice pe Rusia şi pe serviciile ruse“, spune el, adăugând că ţările UE „trebuie să-şi rezolve singure propriile probleme“. În acest timp, Orban consideră că poate face faţă tuturor provocărilor şi că le poate demonstra criticilor săi liberali că mica sa ţară poate contrabalansa marile puteri.
„Nu cred că poate susţine acest dans între Est şi Vest fără să-şi rupă picioarele“, a declarat pentru WSJ un bancher din Ungaria. După ce a modificat constituţia, a redesenat circumscripţiile electorale şi a dat partidului său controlul asupra multor instituţii, Orban a început să schimbe şi modul în care ţara sa îşi asigură principala sursă de energie , gazul rusesc, adaugă publicaţia citată. Potrivit unei înţelegeri din 2011, gazul intrat în Ungaria era vândut ieftin unei societăţi comerciale energetice controlate de oligarhi ungari şi ruşi. Compania - MET - revindea apoi gazul clienţilor cu profituri mari, însă un purtător de cuvânt al acesteia a declarat că era vorba despre o „practică standard de piaţă“. Decrete guvernamentale invocând „securitatea“ restricţionau utilizarea conductei de alţi importatori de gaz, limitând competiţia, mai scrie WSJ. UE a determinat însă Ungaria să deschisă piaţa în 2015. Pe de altă parte, vara aceasta au început lucrările la mega-centrala cunoscută ca Paks 2 şi tot mai mulţi oficiali din Budapesta se tem că Rusia îl păcăleşte pe Orban, având în vedere că împrumutul rusesc are o dobândă de circa 4%, mai mult decât ar plăti Ungaria pe pieţele internaţionale de obligaţiuni.
„Am crezut că am dus cele mai bune negocieri“, a declarat un oficial Fidesz pentru publicaţia citată. „Dar pare că, poate la acest capitol, au câştigat ruşii“, a adăugat acesta. citeste totul despre: ungaria rusia europa implicarea rusie
