MIŞCAREA COOPERATISTĂ ÎN TRANSILVANIA ÎNTRE ANII 1940-1948

http://enciclopediavirtuala.ro/articoletematice/articol.php?id=77

Publicare: 2010-10-25

Autor: HUNYADI Attila

Tradus de: MEISTER Róbert

În 1940, ca o consecinţă a Arbitrajului de la Viena, dintre cele 769 de cooperative maghiare din Transilvania, 556 au rămas în Transilvania de Nord, iar 212 în Transilvania de Sud (România). Toate tipurile de cooperative din Transilvania de Sud s-au afiliat la „Nagyenyedi Hangya Szövetkezeti Központ"(Centrala Cooperativelor „Hangya" din Aiud). 

Pe teritoriul Transilvaniei de Nord, îndrumarea, aprovizionarea şi controlul cooperativelor de consum au fost preluate de către Erdélyrészi Fogyasztási Szövetkezetek Központja (Centrala Cooperatistă de Consum din Transilvania), înfiinţată la Târgu-Mureş în octombrie 1940. 

Funcţionarea cooperativelor a fost reglementată prin Decretul guvernamental (M.E.) nr. 1941/2150. 

În urma acestei dispoziţii, Alianţa din Cluj a devenit centrala de vârf a cooperativelor din părţile Transilvaniei, sub denumirea de „Szövetség, a Gazdasági és Hitelszövetkezetek Központja'' („Alianţa, Centrala Cooperativelor de Credit şi Economice din Ardeal"). Sub controlul ei au ajuns toate cooperativele din acest teritoriu: cele proprii, dar şi Uniunea Cooperativelor Raiffeisen, Centrala Românească „Plugarul", precum şi Centrala Cooperativelor de Consum „Hangya" din Transilvania. La tratativele de reciprocitate, interesele minorităţii române au fost reprezentate de preşedintele centralei româneşti a cooperativelor, prof. dr. Emil Haţieganu, iar interesele cooperativelor maghiare, de preşedintele „Hangya" din Aiud: contele Haller István.

Perioada 1940-1944 a fost una benefică, mai ales pentru dezvoltarea cooperativelor maghiare de pe teritoriul Centralei „Hangya", ca urmare a comenzilor şi bonificaţiilor acordate de pe urma aprovizionării armatei angajate în război. Putem enumera, printre evoluţiile pozitive ale acestei perioade, faptul că la Universitatea „Ferencz József" din Cluj a fost creat Institutul de Studii ale Cooperaţiei (Szövetkezettudományi Intézet), care şi-a continuat activitatea sub conducerea lui Nagy Zoltán, sub denumirea de Catedra Cooperatistă a Universităţii „Bolyai" între anii 1945-1948.

Ultimii patru ani ai Mişcării cooperatiste s-au desfăşurat sub semnul luptei pentru supravieţuire. Trecerea frontului din toamna anului 1944, luptele desfăşurate, jafurile, rechiziţionările depozitelor de mărfuri, toate acestea au pricinuit mari pagube în proprietăţile cooperaţiei maghiare. Centrala Cooperativelor de consum „Hangya" din Târgu-Mureş şi Uniunea Cooperativelor „Hangya'' din Aiud, la adunarea generală comună ţinută la 15 septembrie 1945, s-au unit sub denumirea de „Kaláka Szövetkezetek Központja" (Centrala Uniunii Cooperativelor Kaláka). Centrala, cu sediul la Târgu-Mureş, afilia 681 de cooperative. Avea ca membri 136 de mii de capi de familie (aproximativ 540 de mii de membri de familie). În cadrul centralei, în cele 14 sucursale, în depozite şi ateliere de fabricaţie erau 527 de angajaţi (printre care şi specialişti). Cooperativele membre aveau 710 funcţionari şi alţi angajaţi. În 1945, la atelierele din Meggyesfalva (Mureşeni) lucrau 140 de muncitori şi alţi angajaţi. La „Alianţa, Centrala Cooperativelor de Credit şi Economice" erau afiliate 421 de cooperative. Cele două centrale cooperatiste aveau în total 200 de mii de membri.

Începând din anul 1945, dispoziţiile oficiale aveau drept scop asimilarea cooperativelor maghiare. Politica de asimilare şi de încălcare a drepturilor omului, de sfidare a democraţiei a fost pusă în aplicare de INCOOP (Institutul Naţional al Cooperaţiei), cu aprobarea puterii aflate sub influenţă comunistă. Protestând împotriva nedreptăţilor şi încălcărilor legalităţii, cele două centrale au ţinut un congres comun între 9-10 aprilie 1946, dar nu au obţinut decât o relativă îmbunătăţire a situaţiei din motive electorale, până în luna noiembrie a aceluiaşi an. După încheierea alegerilor a continuat şi chiar s-a agravat sfidarea şi anularea autonomiei cooperatiste. Preşedinţii celor două centrale, dr. Lakatos Imre, respectiv Korparich Ede au fost înlăturaţi, locul lor a fost ocupat de către persoane de rangul doi, care au înlesnit administrarea averii cooperativelor de către comisari comunişti, numiţi în octombrie 1944. A fost înlocuit de asemenea şi Szász Pál, preşedintele EMGE (Societatea Economică Maghiară din Transilvania). Toţi trei au fost mai apoi acuzaţi de trădare, pentru semnarea memorandului trimis la Conferinţa de pace de la Paris, în care se propunea înlocuirea graniţelor trasate la Trianon cu o divizarea a Transilvaniei conform criteriilor etnice.

La conferinţa naţională a federaţiilor judeţene, ţinută la Bucureşti în 1947, INCOOP a dispus unificarea cooperativelor, includerea printre membri a reprezentanţilor păturilor nevoiaşe, „active în partidele democrate", precum şi infiltrarea acestora în conducere „chiar cu ajutorul unor sabotaje". Înglobarea în federaţiile judeţene româneşti a fost pecetluită prin decizia 1948/461 a INCOOP. Conform deciziei, unificarea „va fi decisă de direcţiunile cooperativelor", fără convocarea adunării generale. Direcţiunile cooperativelor au fost „pregătite" pentru executarea deciziei de afiliere la federaţiile judeţene prin pierderi de proprietăţi, prin numiri succesive ale unor agenţi comunişti, prin defăimarea şi excluderea celor care luptau pentru autonomie. Desfiinţarea cooperativelor de credit maghiare s-a petrecut în mai 1948, când cooperativele comunale au fost „unificate", urmând ca, de la acel moment, Banca Naţională a României să se ocupe de procesul de creditare. După doar câteva luni, ca urmare a „reformei învăţământului" din 3 august 1948, au fost desfiinţate şi cooperativele şcolare. Statutele noi ale cooperaţiei au apărut tot în 1948, precizând că noile cooperative vor dispune în totalitate de averea celor vechi.

În urma noii legi cooperatiste, dată în aprilie 1949, au apărut cooperativele „socialiste" - de fapt şi mai precis, staliniste. Averile cooperativelor au fost etatizate, li s-a impus planificarea, aria activităţii lor a fost restrânsă, la fel şi posibilităţile de pregătire profesională. Autonomia lor a ajuns pur formală. În mai 1949 s-au format comisii de organizare judeţene. Ca urmare a activităţii acestora, centrala „Kaláka" s-a desfiinţat şi din punct de vedere juridic, iar cooperativele de consum maghiare au fost unificate cu cele româneşti. Motivarea oficială a fost - fireşte - nu una etnică, ci cu totul alta, şi anume că prin aceste măsuri „s-a pus capăt separării artificiale între ţărănimea muncitoare de naţionalitate română şi cea maghiară". Transformarea finală a cooperativelor de consum s-a petrecut în 1950, când, la Congresul cooperatist întrunit la Bucureşti, s-a creat Uniunea Cooperativelor de Consum - CENTROCOOP, la care au fost afiliate toate cooperativele din România.

Bibliografie selectivă

Hunyadi Attila: A magyar szövetkezetek Romániában 1918-1948 között In: Csetri Elek-Egyed Ákos-Hunyadi Attila-Somai József (szerk.): Szövetkezetek Erdélyben és Európában. RMKT, Kolozsvár, 2007. 67-107.

László Márton: Erdélyrészi Hangya Szövetkezetek Marosvásárhelyi Központja In: Csetri Elek, Egyed Ákos, Hunyadi Attila, Somai József (szerk.): Szövetkezetek Erdélyben és Európában. Romániai Magyar Közgazdász Társaság, Kolozsvár, 2007. 185-222.

Nagy Zoltán: Az erdélyi magyar szövetkezetek a visszatéréskor. Erdélyi Tudományos Intézet. Kolozsvár, 1942. 

Nagy Zoltán: Erdély gazdasági életének szövetkezeti megszervezése. Kolozsvár, 1946.

Oláh Sándor: Székelyföldi szövetkezetek 1940-44 között. In: Csetri Elek, Egyed Ákos, Hunyadi Attila, Somai József (szerk.): Szövetkezetek Erdélyben és Európában. Romániai Magyar Közgazdász Társaság, Kolozsvár, 2007. 271-298. 

Vincze Gábor: Az erdélyi magyar szövetkezetek sorsa a 2. világháború után. In:Valóság. 1998. 3. sz. 39-55. 

Vincze Gábor: Az erdélyi magyar szövetkezetek félévszázada. In: Csucsuja, István, Somai József (szerk): Az erdélyi magyar gazdasági gondolkodás múltjából. I. k. RMKT, Kolozsvár, 2002. 221-236.

Europa intră din nou în cursa înărmării: cum a stimulat criza din Ucraina reînarmarea „vechiului continent”

http://www.descopera.ro/dnews/12620366-europa-intra-din-nou-in-cursa-inarmarii-cum-a-stimulat-criza-din-ucraina-reinarmarea-vechiului-continent?utm_source=Descopera&utm_medium=Click-Bula&utm_campaign=Bula+Descopera

Valentin Vidu | 12.05.2014 

Franţa, care a vândut în 2011 două portelicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aştepte primele livrări, în octombrie, înainte să pună contractul în discuţie, în pofida presiunilor tot mai mari exercitate de către Washington în acest sens.

 (Foto: AFP)+ZOOM

Galerie foto (1)

Producătorii de armament încearcă să beneficieze de o reînarmare a Europei de Nord, declanşată de către criza ucraineană şi care ar putea, în opinia unor analişti, să determine restul continentului să-şi consolideze apărarea în faţa Rusiei, relatează AFP.

Suedia a fost prima ţară care a anunţat, în aprilie, o creştere a cheltuielilor militare în următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeei de către Rusia.

Polonia, angajată deja într-un efort formidabil de modernizare a forţelor armate, a anunţat că devansează cu doi ani un plan de achiziţionare a 82 de avioane fără pilot de diverse tipuri, urmând să le primească pe primele încă din 2016. Presa a evocat, de asemenea, lansarea unei licitaţii pentru elicoptere de luptă, dar care nu a fost confirmată.

"Avem o disensiune, în Europa, între ţările din Nord şi ţările din Vest, care încearcă să spună că criza va trece", a declarat Jean-Pierre Maulny, adjunctul directorului Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice.

Franţa, spre exemplu, care a vândut în 2011 două portelicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aştepte primele livrări, în octombrie, înainte să pună contractul în discuţie, în pofida presiunilor tot mai mari exercitate de către Washington în acest sens.

"Pentru moment, (contractul) nu este pus în discuţie", a declarat duminică preşedintele francez François Hollande.

Ţările din Europa de Nord au altă experienţă a puternicului lor vecin rus.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, statele baltice şi Polonia au cerut în zadar ca Europa să-şi reorienteze strategia în domeniul Securităţii şi Apărării teritoriului, în cursul pregătirii summitului european din decembrie, notează Maulny.

Aceste state erau îngrijorate de consolidarea capacităţilor militare ruseşti în zona arctică şi de numeroasele survoluri şi manevre aeriene ruseşti.

"Dar, dacă va avea loc vreodată o intervenţie rusească în estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care a avut loc în ţările din Nord să se extindă în restul Uniunii Europene (UE)", consideră el.

Competiţie între industriaşi

Constrângerile de ordin bugetar reprezintă un obstacol în calea reînarmării, însă Maulny preconizează o "derogare", prin scoaterea cheltuielilor cu armamentul din contabilitatea deficitului statelor.

Michael Clarke, de la Royal United Services Institute, un centru britanic de reflecţie, apreciază că "puterile europene din cadrul NATO probabil că vor cheltui mai mult în domeniul Apărării, deoarece Ucraina nu este o criză trecătoare, ci constituie o cotitură: a avut loc o modificare a frontierelor prin forţă". Însă va exista un decalaj de unul-doi ani înainte ca deciziile cu privire la investiţii să se impună, în opinia sa.

Acest început al reînarmării alimentează competiţia între industriaşi americani şi europeni, bine plasaţi să răspundă crizei.

Suedia, spre exemplu, vrea ca Saab, constructorul naţional de armament, să producă şi mai multe avioane de vânătoare de tip Grippen, submarine - împreună cu o filială a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems - şi rachete de croazieră germano-suedeze de tip Taurus.

În Polonia, porţile sunt larg deschise pentru producătorii americani.

"La o zi după intrarea ruşilor în Crimeea, americanii s-au repezit să facă propuneri atrăgătoare polonezilor", notează Maulny, evocând o vizită a secretarului Apărării Chuck Hagel.

Preşedintele-director general al grupului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Varşovia pentru discuţii despre apărarea antirachetă.

Grupul american Sikorsky concurează cu Airbus Helicopters şi grupul italian AgustaWestland pentru a furniza Poloniei elicoptere.

Însă, Varşovia, care i-a dezamăgit pe constructorii europeni în 2003 după ce a ales avionul de luptă american de tip F-16, a conchis, între timp, că o dependenţă exclusivă faţă de Washington nu este tocmai în interesul său, potrivit unor analişti de la IHS Jane's.

"Programul de reînarmare (pentru perioada) 2013-2022 prevede achiziţii de la un eşantion larg de furnizori - şi anume din Statele Unite, Europa şi Israel - cu cea mai mare participare posibilă din partea industriei locale, cu scopul de a asigura mai multă autonomie pe termen lung", se arată în studiul asupra pieţei întocmit de aceştia.

Surse: Mediafax, AFP

Ministerul Agriculturii a lansat portalul pentru vânzarea terenurilor agricole

http://www.recolta.eu/actualitate/ministerul-agriculturii-a-lansat-portalul-pentru-vanzarea-terenurilor-agricole-25014.html

Autor: Redactia23 Apr 2014

La două luni de la aprobarea legii vânzării terenurilor agricole, Ministerul Agriculturii a lansat portalul pe care vor fi postate anunţurile de vânzare. 

Deocamdată autorităţile nu au postat nici un anunţ de vânzare, singura secţiune a portalului ce a fost completată cu informaţii este cea de legislaţie. 

Practic, acest portal va cuprinde toate ofertele de vânzare a terenurilor agricole din extravilan din România. 

Potrivit legislaţiei în vigoare, vânzătorul are obligaţia de a înregistra la primăria din raza unităţii teritoriale unde se află terenul oferta de vânzare. 

La rândul lor, autorităţile locale trebuie să transmită, în termen de 3 zile lucrătoare cererea la aparatul central din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

Oferta va fi publicată pe site-ul ministerului timp de 15 zile lucrătoare. 

Care sunt atribuţiile Ministerului Agriculturii

a) asigură publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul propriu; 

b) asigură verificarea exercitării dreptului de preempţiune; 

c) verifică îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător, prevăzute de prezenta lege; 

d) emit avizul necesar încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan; 

e) înfiinţează, gestionează şi administrează baza de date a terenurilor agricole situate în extravilan, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi; 

f) constată contravenţiile şi aplică sancţiunile prevăzute de prezenta lege, prin personalul împuternicit.

A fost AGRARIA 2014 a XX-a ediție

Lista expozanților (cifra din urmă arată locul unde fost plasati)
AUSTRIAN FEDERAL ASSOCIATION FOR SHEEP
AND GOATS Austria A70
AUSTRIAN FEDERAL ECONOMIC CHAMBER Austria A70
AUTOCORA GRUP SRL România E62
AXE CONSULTING PLUS SRL România A5
BANAT TRACTOR SERVICE SRL România E35
BANCA TRANSILVANIA SA România A57, A53
BANDRINO IMPORT-EXPORT SRL România A94
BAYWA AG Germania A77
BEOFON SRL România E16
BIAGEN SELECT SRL România E65
BIOTREND PLUS SRL România A46
BONAS IMPORT EXPORT SRL România A53
BRIELMAIER SRL România E30
BRONTO COMPROD SRL România E54
BT-WATZKE GmbH Austria A70
CAMERA AGRICOLĂ A JUDEȚULUI CLUJ România A1, A53
CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CLUJ România A53
CARMEUSE HOLDING SRL România A11
“Catalogul INFO AGRAR ROMÂNIA -INFOAGRAR MEDIA SRL” România A1
CENTRUL AGRO TRANSILVANIA CLUJ SA România A53
CHEMINOVA BULGARIA AND
ROMANIA REPREZENTANTA România A52
CN MASKINFABRIK A/S Danemarca A62
CONF TUB INOX SRL România A53
CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ România A53
COOPERATIVA AGRICOLĂ LUNCA SOMEȘULUI MIC România A53, E65
COOPERATIVA AGRICOLĂ SOMEȘ - ARIEȘ România A53, E65
COSM FAN CARMANGERIE SRL România A79
COW GENETICS SRL România A23
CULDA Gabriela - Producător lavandă, Cluj România A49
DANGARDIN Danemarca A62
DANUTRITION SRL România A12
DANVAN A/S Danemarca A62
DASTREIEXIM SRL România E53
DATA SPEED SRL România E13
DCM SERV SRL România B1, E25
DEALER ITALIA SRL România E45
DECIS CONSULT SRL România A21
DER-AGRO KFT Ungaria E63
DINAMIC 92 DISTRIBUTION SRL România E41
“DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ A JUDEȚULUI CLUJ” România A32
“DLG e.V. - German Agricultural Society /
Societatea Germană pentru Agricultură” Germania A3, A1
DLG INTERMARKETING SRL România A1
DLG INTERNATIONAL GmbH Germania A1, A3
DVROM SRL România E70
DYNAMIC TOOLS SRL România E10
ECO AQUA SRL România A66
ECOTEC SRL România A76
ELECTRIC FARMER SRL România B10, E24
“Emisiunea ROMÂNIA AGRICOLĂ - PROFESIONAL-AGROMEDIA SRL” România A14
ENOPSOL Danemarca A62
EURATO SA România A79
EUROAGRISERE SRL România A37
EUROKOMAX SRL România E20
EVEREST PRODSERV SRL România A53
EVOLUŢIA DAN SRL România A41, E5
FARM TECH SRL România E9
FEDERAȚIA AGRICULTORILOR DE MUNTE “DORNA” România A1
“FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A GRUPURILOR DE ACȚIUNE LOCALĂ (FNGAL)” România A16
FEREX LTD INC Bulgaria B8
FGM Danemarca A62
FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL-IFN SA România A32
FRENOCAR PARTS SRL România E64
FUNDAȚIA HEIFER PROJECT PENTRU ROMÂNIA România A53
G&M GRUP IMPORT EXPORT SRL România A96
GALCO KFT Ungaria A26
GARTNERIRÅDGIVNINGEN Danemarca A62
GEA FARM TECHNOLOGIES ROMÂNIA SRL România A69
GENERAL LEASING SA România E1
GENETIK PLUS SRL România A44
GENOSTAR RINDERBESAMUNG GmbH Austria A70
GLOBAL DISTRIBUTION GROUP România A53, E18, E65
GRATECO TEHNOPLUS SRL România A53
GROUPAMA ASIGURĂRI SA România A34
GUYOMARC’H ROMÂNIA SRL România A88
HETECH TREND KFT Ungaria A24
HOERMANN SRL România A75
HOG SLAT SRL România A43
HOL10AGRARSERVICE SRL România E60
HOSTVISION SRL România A53
HUNDUNA Sro Ungaria E23
HYGIA CONSULT SRL România A53
IL CAMILLO SERBATOI SRL Italia E35
IMPAR SRL România E11
INOX CENTER SRL România A4, E4
INTERMAG Polonia A68
INTERNEBA SRL România E27
IPSO SRL România E59
IRUM SA România E32
IVENWEST CONSULT SRL România A54
JMS MANAGEMENT ApS Danemarca A62
KANTOR A. ALEXANDRU I.I. România E21
KARPATEN MEAT SRL România A74
KLINGER GmbH Austria A70
KOLD COLLEGE Danemarca A62
KONGSKILDE INDUSTRIES A/S Danemarca E33
KWA ANLAGENBAU GMBH Austria A59
LANTEC INDUSTRIES SRL România A35
LIKRA TIERERNÄHRUNG GmbH Austria A70
LOREDO SRL România A80
LOVRA SRL România A19
LOWER DESIGN SRL România A10, E46
MAGYAR NEMZETI VIDÉKI HÁLÓZAT Ungaria A44
MAGYARTARKA TENYÉSZTŐK EGYESÜLETE - (ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR
DE RASĂ BĂLŢATĂ UNGUREASCĂ) Ungaria A44
MAP-MAŞINI AGRICOLE PERFORMANTE SRL România E47
MARCOSER SRL România A20
MARIFLOR PRODCOM SRL România A53
MARLEX IMPEX SRL România A97
MASCHIO GASPARDO ROMÂNIA SRL România E55
MASTER LUX SRL România E44
MECANICA HUEDIN SA România A53
MECANICA MARIUS SA România E57
MECOMAG H.V. SRL România E36
MEDICOM SRL România A95
MEGAPROFIL SRL România A29
MENNYEI ÉDESSÉG Ungaria B6
MERT-SAN IMPEX MAȘINI AGRICOLE SRL România E68
MET IMPORT EXPORT SRL România B9
METRIPOND PLUS KFT Ungaria A82
MIB PRODCOM SRL România A53
MILKLINE SRL Italia A83
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE România A32
MIRDATOD PROD SRL România B19
MONDO TRADE SRL România E43
MOTO UNELTE COMSERV SRL România E3
MOTOR FORCE IMPEX SRL România E6
MUNAX SRL România E49
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII România A53
NAANDANJAIN IRRIGATION PROJECTS SRL România A40
NEXXON SRL România E37
NHR AGROPARTNERS SRL România E51
NITROGÉNMŰVEK Zrt. Ungaria A85
NUTRIENTUL SA România A7
O.M.V.E. SRL Italia A71
OFICIUL JUDEȚEAN DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT (OJPDRP) CLUJ România A32
ONCOS PROD SRL România A53
P&D ProtValue SRL România A87
PANAGROTEH SERVICE SRL România E61
PEPINIERA HOLLAND ALMA UNGARIA Ungaria A17
PEPINIERELE HIDA România A38
PFA SECARĂ DOREL VIOREL România A53
PHARM2FARM SRL România A45
PRIMCHIM SRL România A53
PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMÂNIA SRL România A86
PROCHASKA HANDELS GmbH Austria E3
PROFIL GRUP SRL România A28
RDI GRAIN SYSTEMS România A50
Revista AGRI MEDIA - AGRI MEDIA INVEST SRL România A1
Revista AGRICULTURA 365 - INFOAGRAR MEDIA SRL România A1
Revista BUSINESS PRESS AGRICOL România A1
Revista FERMA - COMISION DIC SRL România A42, A56
Revista FERMIERULUI - PROFESIONAL-AGROMEDIA SRL România A14
Revista HORTI MAGAZIN - EDITURA AGRICOLĂ România A1
Revista INFOFERMA - INFOALIMENT SRL România A92
Revista LUMEA SATULUI - EDITURA ALT PRESS TOUR SRL România A58
Revista PROFITUL AGRICOL - PROFITUL AGRICOL SRL România A1
Revista RECOLTE BOGATE - COMISION DIC SRL România A42, A56
Revista TECHNOMARKET - TECHNOMARKET COMMUNICATION SRL România A1
Revista UTILAJE AGRICOLE - COMISION DIC SRL România A42, A56
RIELA ROMÂNIA SRL România E7
RIGK ROMÂNIA România A1
ROHREN UND PUMPENWERK BAUER GmbH -
REPREZENTANȚA ÎN ROMÂNIA România A63
ROMVAC COMPANY SA România A93
ROTA GUIDO SRL Italia A73
SAMPO Kft Ungaria A9
SANO FURAJARE MODERNĂ SRL România A31
SATMAR Diana - Producător miere și produse apicole, Cluj România A49
SCHAUER AGROTRONIC GmbH Austria A70
SCHMELZER SRL România A6
SCHULZ SYSTEMTECHNIK GmbH Germania A60
SEMTEST - BVN SA România A61
SENMATIC A/S Danemarca A62
SEPSI CHAROLAIS SRL România E65
SERE TRANSILVANIA SRL România A90
SIMA SRL Italia A27
SPEIDEL TANK-UND BEHÄLTERBAU GmbH Germania A36
STUDIOUL REGIONAL RADIO ROMÂNIA CLUJ România A2
SUPER FARM LAND SRL România A81, E56
SUSTAINAGRI Danemarca A62
TAF PRESOIL SRL - LUNA SOLAI România A49
TECNOSAC SRL Italia A13
TEHNODIESEL SRL România E52
TEHNOFAVORIT SA România A53, E2
TEHNOSTAR SRL România A53
TITAN MACHINERY ROMÂNIA SRL România E50
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA România A53
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI România A1
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ - NAPOCA România A53
UTAL CARNIMPEX SRL România A27
VADERSTAD SRL România E58
VERGREENCOVER SRL România A65
VILSCOM SRL România E21
VITAVIS GmbH Germania A67
VOLÁNPACK ZRT Ungaria A8
WEDA DAMMANN & WESTERKAMP GmbH Germania A55
WESSTRON SP.ZO.O. Polonia A27
WIRAX SRL România A10, E46
WKE ITALIA SRL Italia A91
WORLD VISION ROMÂNIA România A15, B5, B20
XAMUS IMPORT EXPORT SRL România A53
ZETOR TRACTOR SRL România E31
ZOO INTENS SRL România A47
ZUCAMI SL Spania A25
“BIOTERRA - ASOCIAȚIA BIOAGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA” România A39



AGRO EXIM GRUP TULCEA România A39


AGROMEC CHERESIG SRL România A39


BIOROMANIA România A39


ECOINSPECT SRL România A39


LT MONDIAL România A39


“MIK A I IMPEX GHERLA“ România A39


POP AVI SRL România A39


PREFERA FOODS ALBA România A39

Prima piaţă ţărănească din România se deschide la Timişoara

http://www.recolta.eu/actualitate/regional/prima-piata-taraneasca-din-romania-se-deschide-la-timisoara-25117.html

Autor: Redactia 06 Mai 2014 

Autorităţile locale din Timişoara au aprobat funcţionarea unei pieţe volante în care producătorii loali îşi pot vinde produsele, fiind interzisă comercializarea articolelor de import. 

Astfel, autorităţile locale din Timişoara vor realiza proiectul care, în capitală, nu a fost aprobat de consilierii municipali. 

Noua piaţă ţărănească se deschide pe 10 mai şi va fi destinată desfacerii produselor agroalimentare autohtone, fiind strict interzisă comercializarea produselor de import sau a celor care nu sunt cuprinse în obiectul de activitate al pieţei. 

Piaţa ţărănească va fi înfiinţată la iniţiativa consilierilor locali Ştefan Sandu şi Adelina Tîrziu. Consiliul Local Timişoara a adoptat, în luna martie, o hotărâre în acest sens, scrie publicaţia Timiş Online.

În plus, pentru a încuraja prezenţa producătorilor locali pe piaţa ţărănească, ei nu trebuie să plătească nicio taxa pentru a-şi putea vinde produsele, accesul făcându-se pe baza unui contract încheiat cu SC Pieţe SA, potrivit hotărârii de consiliu. În schimb, cei care încearcă să vândă totuşi produse de import riscă amenzi de până la 1.000 de lei şi pierderea dreptului de a comercializa produse în oricare dintre pieţele Timişoarei timp de un an. Ba mai mult decât atât, aleşii locali din Timişoara au planuri pentru deschiderea celei de-a doua pieţe. 

În Bucureşti, proiectul a murit "din faşă"

La finalul lunii trecute, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins un proiect privind înfiinţarea mai multor pieţe ţărăneşti, rezervate exclusiv producătorilor agricoli, majoritatea consilierilor abţinându-se la votare. Proiectul avea în vedere promovarea legumelor, fructelor, produselor tradiţionale româneşti şi a producătorilor români, prin susţinerea înfiinţării aşa-numitelor pieţe ţărăneşti.

Se avea în vedere încheierea unui acord de colaborare privind susţinerea înfiinţării pieţelor ţărăneşti între Ministerul Agriculturii, Municipiul Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe "Agrostar".

Potrivit acordului, pieţele ţărăneşti urmau să fie rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli individuali sau organizaţi în orice formă asociativă. Producătorii care vor vinde în pieţele ţărăneşti vor trebui să deţină certificate de producător valabile şi nu vor plăti taxe sau tarife pentru utilizarea tarabelor, cântarelor, a apei, a electricităţii, a spaţiilor de depozitare sau a materialelor publicitare.

La ce ne-ar fi bun Tetapolis?

http://www.ziardecluj.ro/la-ce-ne-ar-fi-bun-tetapolis

Florentina Tatar / 17 Aprilie 2014 

Intr-o coasta a Clujului se coace un proiect despre care nu se stiu prea multe, insa, una peste alta, ne- ar scoate cercetarea din intuneric. Planul este desenat de experti internationali, fiecare pas este calculat pe termen lung, asa incat dorinta de a face o punte intre mediul universitar si cel de business nu este doar un cliseu sec dintr-un discurs corporatist. 

La Cluj se face cercetare, de asta nu se mai indoieste nimeni, stirea uluitoare cu sangele artificial e o dovada ca laboratoarele universitare forfotesc, ca inca mai avem oameni valorosi si proiecte care pot schimba lumea. Alaturi de Ovidiu Silaghi Dumitrescu mai e o armata intreaga. Un cercetator clujean a descoperit o noua stare a creierului. La USAMV s-a inventat ambalajul antibacterian si reciclabil, UMF analizeazatratamente mai bune impotriva cancerului, la UBB s-a finalizat recent un proiect spectaculos bazat pe bioparticule, iar la UTCN, intre multe altele, o doctoranda a gasit un algoritm de codare cu cifru ADN a secretelor de stat, in timp ce altii au adus aurul de la Salonul de Inventica de la Geneva. Tot la UBB, un cercetator a descoperit diamantul artificial. Colaborarea intre institute si universitati naste modalitati noi de tratare a cancerului, certificare a produselor traditionale, proteze biocompatibile si multe altele.

Toate astea ar putea revolutiona niste domenii, ne-ar putea face viata mai buna, insa majoritatea zac in continuare in sertare. De multe ori, cercetatorii nostri nu au siguranta zilei de maine, se pomenesc cu finantarea taiata cand le e lumea mai draga, legi date peste noapte ii lasa fara salarii si cate si mai cate. In conditiile astea, e o stire cand un cercetator renunta la oferte imbietoare in strainatate si se intoarce sa lucreze in Romania. 

Realizarea unui parc stiintific si tehnologic in Cluj-Napoca ar putea avea o solutie pentru toate aceste drame. Tetapolis, proiectul demarat de catre Tetarom si Consiliul Judetean Cluj ar fi un pas spre normalitate intr-un oras european cum se vrea Clujul. Amplasarea in continuarea Tetarom este importanta pentru a mentine nucleul cercetarii in municipiu. Concret, proiectul se va intinde pe 12-15 hectare, cu toate utilitatile racordate. Fiecare universitate din proiect va primi cate o cladire utilata dupa ultimul standard in care isi va putea muta laboratoarele cercetatorilor, va putea desfasura proiecte si studii. O alta cladire moderna va sluji, separat, cer

Impotriva curentului de a promova doar atragerea de investitori straini, pentru care se fac investitii si sacrificii, dupa care pleaca nonsalant si lasa valuri de someri fara speranta, la Tetapolis se vrea incurajarea initiativei locale. Business-urile nascute la Cluj raman la Cluj si pot fi sprijinite ca atare. Mutarea s-ar putea simti si la buzunarul cercetatorilor, pentru ca experienta lor ar putea fi utila si pentru companiile clujene care nu vor mai trebui sa caute in alte orase sau tari cand vor avea nevoie de studii de specialitate. Ar fi sprijiniti sa iti patenteze rezultatele cercetarilor si sa gaseasca firmele care sa le scoata pe piata. Pe scurt, un parc stiintific si tehnologic ar crea mult discutata si inexistenta punte intre mediul universitar si cel economic. 

Comentarii

einstein18.04.2014 14:06

nu inteleg mai nimic. Oare parcul de tehnologii avanasate TETAROM de ce nu ar fi bun? (primaria vrea sa se bage si ea in seama cu TETAPOLIS), Moda de a face un pod si apoi de a aduce apa sub el continua, in dulcele spirit in care banii europeni au fost irositi pentru terenuri de sport, piscine in panta. Cate firme exista acum care se finanteaza prin inovare tehnologica de genul diamant sau sange artificial? Mi se ca speculanti si jmecherii imobiliari dar si de accesari de fonduri europene se folosesc de administratia locala pentru promovarea propriilor interese. Si evident iarasi nu sunt intrebati specialistii iar cei isi dau cu parerea sunt fie filologi ca in cazul de fata, fie juristi, agronomi. Paste(ti) fericit(i) !

In timp ce noi vom ragai drob de miel, se pregateste jaful Clujului

http://www.ziardecluj.ro/timp-ce-noi-vom-ragai-drob-de-miel-se-pregateste-jaful-clujului

Editorial scris de Liviu Alexa / 17 Aprilie 2014 

Prea orbiti de orgoliul nostru de clujeni, nu vedem ca suntem prea goi la buzunare, cand alesii locali ne fura cu tupeu banii chiar sub nasul nostru. Asta am urat mereu la Cluj: ipocrizia electoratului care pur si simplu nu vrea sa vada ca e buzunarit ba prin distrugerea a zeci de milioane de euro aruncate de Boc pe gratuitatile la transport si subventiile la caldura, ba prin centuri de lut, ba prin tunurile care se dau de ani de zile de catre drumarii de casa ai Primariei, firmele Diferit si Kiat.

Astazi vom vorbi despre ultima reduta de aparare a banului public care e pe cale sa cada la Cluj: e vorba de banii de infrastructura rutiera ai judetului. Un purcoi de bani este alocat anual drumurilor judetene, un purcoi dupa care toti limbeaza.

Pana in '89, banii mergeau la Directia Generala de Drumuri si Poduri care avea mare grija de ei. Marea majoritate a sumelor colectate se regasea in lucrarile de drumuri, pentru ca pe atunci pedepsele cu inchisoarea erau mari.

Ideea de a da banii direct unei firme care ti se subordoneaza a fost pe gustul jupanilor de dupa revolutie. Asa s-au nascut "drumurile judetene", firmele subordonate CJ care, spre deosebire de drumarii orasenesti, au fost cumva ferite de ochiul presei. N-au avut chef jurnalistii din Olt sau Cluj sau Arad sa vada daca s-a asfaltat conform cu standardele in comunele patriei.

O buna parte din case si vile s-au construit atunci. Sefii din CJ sau sefii regiilor de drumuri erau cei ce dadeau banii si tot ei asigurau cetatenii ca au fost bine cheltuiti.

Cand insa Uniunea Europeana a inceput sa ne impuna o legislatie a achizitiilor publice, au fost tristi. Nu mai puteai sa primesti banii si sa faci ce vrei cu ei cu conditia sa mituiesti pe cine trebuie.

La Cluj, regia unica de atunci a trebuit sa fie impartita in doua. RADJ a luat utilajele si bazele de productie urmand sa se ocupe de executia constructiei lucrarilor de drumuri. Cealalta parte, care a devenit apoi RAADPP CLUJ, a devenit administrator.

In prima faza, nu a fost mare deranj in dirijarea banilor. Consiliul Judetean Cluj incredinta executia constructiei lucrarilor direct la RADJ, iar RAADPP facea dirigentia. Problema era la decontare. Oamenii RAADPP nu puteau accepta la plata lucrari neexecutate, lucrari de proasta calitate sau cu preturi umflate. Riscau puscaria.

Astfel ca RAADPP a inceput sa le stea in gat consilierilor judeteni. Inca din mandatul lui Tise i s-a pus gand rau RAADPP (dovada AICI)

Chit ca executia constructiei de lucrari a inceput sa fie licitata, razboiul dintre cele doua entitati ameninta atunci sa devina foarte dur si cu pagube foarte mari. Licitatiile astea nu faceau bine nimanui, caci nu faceau altceva decat sa evidentieze valoarea reala a RADJ, care nu a mai reusit sa castige decat sporadic contracte pe drumurile judetene. Ineficienta, calitatea indoielnica a lucrarilor si preturile astronomice au fost "transferate" la lucrarile primariilor de comune.

De cateva saptamani insa, niste macelari din Consiliul Judetean Cluj comploteaza la sacrificarea mielului RAADPP si la turnarea din beton armat a unui tun de proportii, transformarea RADJ in societate si efectuarea de incredintari directe catre aceasta. Sef de "santier" a fost numit ex-prefectul Calin Platon, ala care a omorat un bebelus de trei luni pe trecerea de pietoni acum ceva ani, fiindca i-a intrat soarele in ochi. 

Noua societate va fi si organizator si arbitru si JUCATOR in competitia pentru banii de la buget. Concurenta? Da-o dracului de concurenta sau de principiu de transparenta! Important e sa nu mai fie concurenta!

Macelarii au lucrat atent. Au facut trei pasi perversi:

- infiintarea societatii

- infiintarea unei comisii care trebuie sa injghebe niste argumente aparent coerente juridic pe baza carora sa se revina la situatia imediata de dupa Revolutie

- relocarea RAADPP sub pretextul cedarii sediului unei scoli ajutatoare. Asta dupa ce, timp de 10 ani, RAADPP a renovat o ruina. Insa RAADPP trebuie sa primeasca un mesaj clar ca trebuie sa se resemneze, iar asta e un gest perfect.

Macelarii din CJ ne cred prosti. E trist cand niste cioflingari pusi pe smenuri se apuca de creat scenarii si de aprins fumigene, e trist cand baietii astia ii cred pe toti prosti. 

Sa va dau un exemplu. Rezilierea acordului cadru cu Kiat. Firma asta trebuia sa reabiliteze cam 400 de kilometri de drum judetean. Si o lalaie de mai bine de doi ani in realizarea acestui demers, caci pretentiile financiare ale Kiat sunt mult prea mari pentru ce isi permite Consiliul Judetean, ingropat in datorii si cu un buget inghetat. 

Cartoful fierbinte Kiat a fost preluat, e drept, de pe vremea administratiei Tise, dar nici Uioreanu, nici Oleleu, nici Vakar Istvan Valentin, sefii administratiei judetene nu au zis vreun cuvant timp de DOI ani despre asta. Au ascuns rahatul sub presul altor "realizari".

Teapa Kiat a fost tolerata doi ani de zile, iar drumurile judetene s-au facut si mai praf. Asta trebuia sa fie proiectul anului pentru Uioreanu: refacerea retelei de drumuri judetene. Si se va reface doar un mare fas. 

Macelarii din CJ cred ca noi, jurnalistii, facem stiri doar in centrul Clujului. Acum cateva zile, a avut loc o "rebeliune populara" soldata cu blocarea unui drum judetean. Eu insa nu imi amintesc sa fie acolo vorba de o zona inflamabila, cineva i-a pus pe oamenii aia sa faca scandal, sa creeze premisele unei ruperi de contract cu Kiat.

Cine credeti ca a fost desemnat sa reprezinte la rebeliune administratia judetului? Platon! Si cum a linistit el spiritele? Infierandu-i cu manie proletara si cu elan nationalist pe porcii de turcii de la Kiat. In ce calitate era el acolo? Greu de zis, pentru ca institutia Consiliului Judetean nu i-a atribuit inca administrarea drumurilor. El este doar directorul unei firme de constructii de drumuri cu capital de stat, un concurent al Kiat. Uioreanu va fructifica mania populara pentru a rezilia contractul cu Kiat indiferent de penalitatile si despagubirile pe care le vom plati noi din buget. Chiar si o reziliere de comun acord a contractului cu Kiat, inseamna o paguba, e vorba de timpul pierdut.

Cui i se vor acorda apoi fara licitatie, fara concurenta si la preturi umflate, lucrarile atribuite momentan Kiatului? Evident, noului colos creat pentru Platon.

Se lucreaza acum la un scenariu care sa se arunce de pe drumurile judetene, direct in decor, un alt mare detinator de acord cadru - Samus.

Dupa turcul Bekar, se pregateste dejeanul Tecar. 

Lui Tecar ii serveste deja niste mizerii inca-necercetata Mariana Ratiu. Femeia asta pune piedici peste tot, in toate proiectele de investitii. Era cat p-aci sa blocheze inaugurarea pistei, acum se ocupa de drumurile judetene. Uioreanu este un ghemotoc de mohair in gherutele pisicii Mariana Ratiu. 

De asta nu le place functionarilor, alesilor sau politicienilor de noi, jurnalistii. Fiindca le scoatem secretele de sub presulet. Semnul ca trebuie grabite lucrurile cu RADJ a fost articolul meu cu licitatia extinderii Tetarom, caci macelarii si-au dat seama de vulnerabilitatea RADJ in stadiul in care e acum. Si-au pregatit in ultimele doua luni terenul si vor sa actioneze acum, in preajma sarbatorilor, cand lumea ragaie drob de miel si se uita la proteve.

Asa, intr-o doara, va mai spun ca in RAADPP s-a infiintat anul trecut un post de director tehnic pentru liberalul Iuga Gavrila, desi acesta nu are nici in clin nici in maneca cu lucrarile de drumuri. Misiunea lui era sa saboteze activitatea regiei si sa-i creeze o imagine de frana a dezvoltarii.

Cind Liviu Bota, interimarul de la RAADPP, si-a dat seama de lucraturile la care este supus si-a dat demisia. Imediat, Iuga a fost numit director general interimar. In conflictul dintre cele doua regii, Iuga s-a facut imediat remarcat la discutiile CJ-RADJ-RAADPP.

El a devenit cel mai infocat avocat al cauzei regiei adverse si cel mai entuziast sustinator al ideii de desfiintare a regiei pe care o conduce. 

Vin Pastile! Macelarii din CJ se pregatesc sa sacrifice regia incomoda, care va sucomba mai repede ca un miel inocent. S-a gasit si o denumire: Societatea Drumuri si Poduri Judetene Cluj SA. S-a facut si organigrama si statul de functii, toate posturile sunt pregatite, de la pavator la dulgher, de la director general la tractorist. 

355 de posturi din care 13 de conducere. Referatul de aprobare al proiectului de hotarare e pregatit (nr. 4196/2014, sa nu credeti ca va torn gogosi), contine o "expunere de motive" pentru care i-as biciui in numele legii bunului simt pe toti aia din comisia care a analizat "solutia optima" de transformare, de la Petran sau Laurentiu Oprea, pana la Simona Tatomir sau Stefan Iliescu sau Mariana Ratiu, dervisii care au girat in numele institutiei acest rapt (luati cu dictionarul, contopistilor!).

Citez doar unul dintre motivele pentru care este NECESARA reorganizarea si promovarea prin hotarare de consiliu a ilegalitatii eliminarii licitatiilor si a incredintarii directe a lucrarilor lui Platon:

"cresterea competititvitatii pe piata constructiilor de drumuri si pentru realizarea mobilitatii in vederea realizarii lucrarilor de intretinere si modernizare drumuri-poduri".

Sa va fie de sanatate, macelarilor! E an electoral, a trecut cam mult din mandat si tunul cu Fany n-a tinut. Conturile personale si pusculita partidului trebuie rapid umplute.

Va intreb, dragi macelari, cand veti lovi? Intr-o sedinta extraordinara in Vinerea Mare sau in sedinta ordinara de dupa sarbatoare?

Va urez Paste asfaltat!

Confirmare istorica a NASA: Descoperirea primei planete locuibile, precum Pamantul

http://www.ziare.com/magazin/descoperire/

Foto: NASA

NASA a anuntat o descoperire extraordinara facuta de telescopul spatial Kepler: gasirea primei planete de marimea Pamantului, intr-o zona locuibila. Descoperirea planetei denumita Kepler - 186f confirma ca lumi similare Terrei exista in preajma unor stele, altele decat Soarele nostru.

Daca alte planete care au fost descoperite anterior in zona locuibila au avut dimensiuni cu cel putin 40% mai mari decat Pamantul, Kepler - 186f este mai mult decat o reminiscenta a Pamantului, potrivit NASA.

"Descoperirea lui Kepler - 186f este un pas important spre gasirea unor lumi precum planeta noastra Pamant.

Viitoarele misiuni ale NASA, cum ar fi Transiting Exoplanet Survey Satellite si James Webb Space Telescope, vor descoperi cele mai apropiate exoplanete stancoase si vor determina compozitia si conditiile atmosferice ale lor, continuand cautarea unor lumi asemanatoare Pamantului", a declarat Paul Hertz, director al Diviziei de astrofizica a NASA.

Desi dimensiunea lui Kepler - 186f este cunoscuta, masa si compozitia sa nu sunt inca determinate. Cercetarile anterioare arata ca planeta are o suprafata stancoasa.

"Stim doar o planeta unde exista viata: Pamantul. Cand am cautat viata dincolo de sistemul nostru solar ne-am concentrat pe gasirea unor planete cu caracteristici asemanatoare cu ale Pamantului", a spus Elisa Quintana, cercetator in cadrul Institutului SETI al Centrului Ames Research din California.

"Descoperirea unei planete intr-o zona locuibila, comparabila cu marimea Pamantului este un mare pas inainte", a explicat Quintana.

Planeta Kepler - 186f se afla in sistemul Kepler - 186, la aproximativ 500 de ani-lumina de Pamant, in constelatia Cygnus, ea orbitand in jurul unei stele la fiecare 130 de zile.

Profesorul-şofer care aduce lectura mai aproape de elevi

https://ro.stiri.yahoo.com/profesorul-%C5%9Fofer-care-aduce-lectura-mai-aproape-de-elevi-111800316.html

Yahoo News
Un profesor şi-a construit de unul singur o bibiliotecă pe patru roţi şi se deplasează neobosit prin satele din regiunea sa, pentru a încuraja lectura în rândurile copiilor.
Antonio La Cava este un profesor care s-a pensionat după 42 de ani de petrecuţi la catedră. Însă, chiar şi după acest moment, a simţit nevoie să rămână în continuare alături de copii şi să îi călăuzească pe drumul cunoaşterii. Aşa că Antonio a modificat un autovehicul cu trei roţi pe care îl cumpărase în 2003 şi a obţinut o bibliotecă mobilă. Noul vehicul a primit chiar un nume - Bibliomotocarro - iar pe rafturile sale încap 700 de cărţi.
În fiecare săptămână, Antonio parcurge un traseu de 500 de kilometri, de-a lungul căruia face opt opriri, în sate din regiunea Basilicata, sudul Italiei. Fostul profesor îşi anunţă sosirea printr-un plăcut semnal audio, iar copii vin cu un entuziasm de necrezut, asemănător celui cu care întâmpină maşina de îngheţată, se arată într-un articol publicat de Corriere della Sera.
"Dezinteresul faţă de lectură apare, cel mai adesea, în şcolile în care copiilor li se cere să citească, dar nu li se arată de ce pot iubi cititul. Lectura trebuie să fie o plăcere, nu o datorie", crede profesorul italian.

Casele din piatră, moştenirea Apusenilor

https://ro.stiri.yahoo.com/foto-video-casele-din-piatr%C4%83-mo%C5%9Ftenirea-apusenilor-174204073.html

De adevarul.ro

Vizualizare fotoFOTO VIDEO Casele din piatră, moştenirea Apusenilor

Comuna Ceru Băcăinţi, din judeţul Alba, este singura din ţară unde se mai găsesc locuinţe construite integral din piatră, de la fundaţie până la acoperiş. Chiar dacă localitatea este descrisă în dicţionarele de specialitate ca o zonă cu o arhitectură originală de veche tradiţie, nu există niciun plan de transformare a acesteia într-un muzeu în aer liber.

Aurel Giurgiu (75 de ani) este unul dintre puţinii meşteri pietrari de pe Valea Cerului, în zona de sud-vest a judeţului Alba. Şi acum locuieşte într-o casă ridicată de el, tot din piatră, în comuna Ceru Băcăinţi, pe culmile rotunjite şi pietroase ale Apusenilor Metaliferi. Nu mai ştie exact, dar crede că în toate cătunele comunei a construit zeci de case. „Nu ştiu precis, dar către 40 de case, apoi şuri, cocini (n.r. – coteţe)“, spune nea Aurel. Meşteşugul l-a prins de la maiştri veniţi din părţile Homorodului, cărora le-a fost ucenic încă din copilărie, dar şi de la saşi. „Am început ucenicia la 15 ani, mai întâi, fără bani pe lângă un meşter bătrân“, îşi aminteşte el. 

„ŞANTIER DE LUCRU“ DE ALTĂDATĂ

Nea Aurel duce degetul arătător pe venele (linii albe) pietrelor de vale (pietre culese de pe valea pârâului Cer, care curge prin localitate) din zidul unei case din piatră, acum părăsită, şi începe să dezvăluie din tainele ştiinţei străvechi după care se clădesc astfel de locuinţe: „Pe asta, când o tai cu barosul, se rupe unde vrei“. Piatra de vale se regăseşte în fundaţiile tuturor locuinţelor din Ceru Băcăinţi, şi cele mai multe dintre acestea sunt construite din piatră.

Bătrânul descrie un „şantier de lucru“ din vremurile în care casele răsăreau una după alta. Dar, înainte de toate, spune el, din sacul pietrarului nu trebuia să lipsească obligatoriu ciocanul, barosul, dalta, mistria, sfoara, plumbul şi dragul de muncă. Meşterul trebuia să fie tot timpul cu ciocanul în mână, să ştie să aleagă cea mai bună piatră de vale, dar şi de râpă, adică piatra care provenea de pe versanţii munţilor. „La suprafaţă se punea piatră în colţuri, la vinclu se întindea sfoara, de la un capăt la altul, şi se ţinea cont să fie legătură bună între pietre“, explică nea Aurel. Cum ciment nu exista în acele vremuri, piatra se lega cu tină, un fel pastă din apă cu pământ galben şi pleavă (resturile de la măcinatul grâului şi al ovăzului). 

VARA RĂCOARE, IARNA CALD

Pietrarul spune că, dacă lucrau după această metodă care garanta o locuinţă zdravănă, nici cei mai buni meşteri nu zideau într-o zi mai mult de un metru liniar. Lucru valabil şi pentru puţinii pietrari de astăzi. Altfel spus, un meşter bun ridica o casă din piatră de primăvara devreme, până toamna târziu. Din lemn se făceau doar grinzile şi bârnele care susţineau acoperişul. „La coperiş se foloseau lespezi late, care se aduceau din râpe, de pe pâraiele care adună apele din vârfurile cătunelor“, continuă Aurel Giurgiu. 

Un astfel de acoperiş se putea pune doar pe locuinţele cu o singură cameră, întrucât structura de susţinere din lemn nu putea fi stabilă pentru o construcţie mai mare. Panta acoperişului era foarte puţin înclinată, pentru că lespezile de piatră erau fixate doar prin propria greutate. La sfârşitul lucrării, gazda arunca pe acoperiş câteva găleţi cu apă ca să se asigure că ploaia nu se va infiltra printre lespezi, situaţie în care ar fi fost afectată structura de rezistenţă. 

În vorbă intră şi moş Sabin, proprietarul unei case din comună cu ziduri din piatră de „Cer“ şi acoperiş din lespezi de râpă. „Până acum, nu m-a plouat niciodată! Şi e ridicată de peste 100 de ani. Zidurile au o grosime de 67 de ţante (n.r. – centimetri). N-am simţit iarna frig, dar nici vara căldură“, spune moş Sabin. Aurel Giurgiu îl susţine şi explică şi de ce casele din piatră sunt mai bune: „Au viaţă lungă, sunt rezistente. Important este să aibă acoperişul bun, să nu intre ploaia“. Case precum cea a lui moş Sabin, cu acoperiş din lespezi de piatră, s unt tot mai puţine la Băcăinţi. Una a fost dărâmată la sfârşitul anului trecut. Din „fortăreaţa“ de piatră au mai rămas doar părţi din zidurile şurii. 

„POVARA“ VECHILOR CASE

Aurel Giurgiu recunoaşte că este martor la un măcel al identităţii Cerului. Costumele populare s-au pierdut, limba populară s-a schimbat. Singura tradiţie greu de detronat părea să fie aceasta a caselor simple, ţărăneşti, din piatră. În loc să fie o carte de vizită a locului, acum, parcă lumea vrea să scape de „povara“ locuinţelor vechi. 

„Mi-e dor să adun piatră din râu sau din râpă şi să o sortez după forme şi după mărimi şi apoi să-mi pun priceperea la contribuţie, ca să ridic o casă din piatră. În tinereţea mea, era o întrecere între meşteri, care face casa mai frumoasă, mai bine închegată şi mai aspectuoasă. Acum, la 75 de ani, m-au cam lăsat puterile“, mărturiseşte meşterul.

Comuna celor care trăiesc din piatră seacă

De cum intri în „Cer“, de-a lungul văii pârâului cu acelaşi nume, răsar ici şi colo grămăjoare din piatră, numite „momâie“ în limbajul locului, care-şi aşteaptă cumpărătorii. Este comuna oamenilor care ştiu să trăiască din piatră seacă. Şi aşa au vieţuit de secole. Valea Cerului este străjuită pe stânga şi pe dreapta de casele vechi de peste 100 de ani, ridicate de meşterii locului din felii înguste de piatră de râu, dar şi de râpă. Şi nu este vorba doar despre case, ci şi despre garduri, şuri şi grajduri, chiar şi coteţe. Multe dintre ele sunt şi acum netencuite. 

MEŞTERII, TOT MAI PUŢINI

Peste 90% din casele comunei Ceru Băcăinţi sunt ridicate din piatră de pe Valea Cerului sau de pe versanţii Apusenilor Metaliferi. Unele sunt încă locuite, altele zac abandonate în pragul dispariţiei. Depopularea masivă şi părăsirea locuinţelor a făcut ca acestea să se degradeze ireversibil şi, odată cu ele, să se stingă şi o parte din patrimoniul zonei. 

Oamenii din Ceru Băcăinţi îşi mai construiesc şi în 2014 case şi ziduri de împrejmuire din piatră. Metoda este aceeaşi folosită acum sute de ani de strămoşii lor. Meşterii pietrari ai Cerului sunt tot mai puţini şi toţi trecuţi bine de 60 de ani, iar tinerii nu par tentaţi să se „lupte“ cu piatra. Este şi motivul pentru care, după 1989, au răsărit şi case din cărămidă sau din alte materiale de construcţie moderne.

VÂNDUTE, PIATRĂ CU PIATRĂ

Datele Primăriei arată că în comună mai sunt locuite 170 de case din piatră. În total, ar mai fi în picioare în jur de 250. Deocamdată, nu există un plan concret de transformare a comunei într-un muzeu în aer liber. Primarul comunei, Remus Giurgiu, susţine că, deşi şi-ar dori acest lucru, nu dispune de fondurile necesare. Între timp, materialul din structura caselor este tentant pentru cei care-şi ridică sau îşi plachează case cu piatră de Ceru Băcăinţi. O grămăjoară de piatră se vinde cu aproximativ 200 de lei, ceea ce înseamnă, la un calcul rapid, că piatra unei singure case poate valora câteva mii de lei. 

Arhitectură medievală

Zona Ceru Băcăinţi este descrisă în Dicţionarul de Artă Populară ca o „microzonă etnografică de un deosebit interes pentru originala arhitectură de piatră de veche tradiţie“. Unicitatea caselor de piatră din Ceru Băcăinţi este confirmată şi de cercetătorul Toma Goronea, de la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia.

„Fondul arhitectural din zona Ceru Băcăinţi pare că a încremenit undeva, în veacurile Evului Mediu. Materialele utilizate, tehnicile de lucru folosite şi mai cu seamă uneltele sunt aceleaşi cu cele întâlnite în mediul rural al veacurilor IX-XI. Forma şi utilitatea ciocanului de piatră de atunci, a securii şi a bardei nu au cunoscut modificări esenţiale. Aici s-a construit, de-a lungul timpului, cu aceleaşi unelte şi cu aceleaşi materiale, iar «meşterul» nu a evoluat“, arată conferenţiarul doctor Toma Goronea, autor al unei lucrări despre locuinţele tradiţionale din această zonă. Chiar şi organizarea gospodăriei în general, şi a casei şi a anexelor, în particular, dovedeşte un conservatorism de excepţie în această zonă.

„Acest conservatorism îşi găseşte o utilitate şi în contextul deosebit al formelor de relief şi al peisajului excepţional, dar şi al vieţii de zi cu zi marcate de specificul agro-pastoral, încă în mare parte nealterat. În acest areal, atât cu fond arhitectural, cât şi de relief, omul modern se simte întors în urmă cu câteva secole, deşi tumultul vieţii contemporane se află în imediata vecinătate“, completează cercetătorul Toma Goronea. (Text scris de Nicu Neag)

Acest reportaj a apărut în „Weekend Adevărul“, vineri, 2 mai.

Ce sunt găurile negre şi materia neagră? Un astrofizician explică

https://ro.stiri.yahoo.com/ce-sunt-g%C4%83urile-negre-%C5%9Fi-materia-neagr%C4%83-astrofizicianul-174507207.html

Epoch Times România –  2 mai 2014

Vizualizare foto

Materia neagră

- Cum explicăm copiilor ce este materia neagră?

“Le spun că atunci când ating masa, ceea ce simt este respingerea electromagnetică (sau folosesc un limbaj mai lipsit de jargonul ştiinţific să le explic) între suprafaţa aceea şi mâna lor, şi că asta face ca masa să pară solidă şi că nu te lasă să treci prin ea. Materia neagră nu pare să aibă acea forţă. Are gravitaţie dar nu respinge electromagnetic, din câte ne putem da seama. Deci dacă ar exista materie neagră în încăpere (probabil chiar este), ar trece prin tine fără să-ţi dai seama. Ştim că există materie neagră după felul în care mută lucruri prin galaxii sau roiuri galactice şi după felul în care forţa ei gravitaţională îndoaie lumina”.

- Există dovezi că materia neagră există?

“Dovezile că materia neagră este o componentă reală a universului – nu o alterare gravitaţională – sunt deja copleşitoare. Vedem urme ale materiei negre în foarte multe locuri deja (mişcarea galaxiilor, mişcarea din interiorul galaxiilor, nori de gaz fierbinte, lentile gravitaţionale slabe sau puternice, microlentile gravitaţionale, anizotropii cosmice pe bază de microunde, distribuţia materiei pe scară largă, coliziunea dintre roiurile galactice, de exemplu), sunt imposibil de ignorat. Încercările de a schimba doar felul în care funcţionează gravitaţia pentru a se conforma datelor nu funcţionează atunci când pui toate aceste observaţii laolaltă. Există locuri de dimensiuni reduse (cum sunt galaxiile pitice) unde se pare că există dificultăţi în a alinia teoriile cele mai simple despre materia neagră cu ce se poate observa acolo, dar nici măcar aceste anomalii nu sunt mereu convingătoare”.

- Care sunt progresele în identificarea materiei negre?

“Pe scurt: la momentul actual totul e puţin în dezordine. Există câteva experimente de detectare a materiei negre care aduc diferite răspunsuri, deci e greu de spus. Sunt unele lucruri pe care suntem destul de siguri că le cunoaştem despre materia neagră: este destul de rece (non-relativă în mişcarea ei), probabil că e un fel de particulă fundamentală (deşi există anumite modele de găuri negre primordiale de masă foarte scăzută care nu au fost excluse încă), şi nu pare să aibă interacţiuni non-gravitaţionale semnificative (în sensul că singurele interacţiuni majore, uşor detectabile cu sine însăşi sau orice altceva sunt prin gravitaţie). În ultima vreme, în observaţiile astrofizice au existat o mulţime de indicii interesante ale unor posibile semnale ale efectelor fizice ale particulelor de materie neagră, dar vor mai trece probabil câţiva ani până când se va înţelege totul”.

Găurile negre şi altele

- Poate materia neagră să interacţioneze cu găurile negre?

“Da, materia neagră are masă, iar găurile negre creează puţuri gravitaţionale aşa că pot atrage acea masă. E greu să faci ca o gaură neagră să mănânce materie neagră pentru că materiei negre nu îi place să-şi piardă impulsul angular, deci ar trebui să faci ca materia neagră să cadă direct în gaura neagră ca să poată fi înghiţită”.

- La ce folosesc găurile negre?

“Găurile negre super masive din centrele galaxiilor sunt deseori adevărate faruri prin univers care ne permit să vedem la miliarde de ani lumină depărtare. Li se spune quasari, în acest caz, tehnic vorbind, vedem lucrurile care cad în gaura neagră şi nu gaura în sine. Oricum, pentru un fizician sau astronom, găurile negre sunt extrem de practice pentru că îi permit să afle despre forma universului şi despre natura spaţiului temporal”.

Katherine Mack, astrofizician la Universitatea din Melbourne a avut amabilitatea să răspundă pe Reddit câtorva întrebări din partea publicului referitoare la găurile negre şi materia neagră. Răspunsurile astrofizicianului au fost iniţial publicate în The Conversation.

5 locuri de poveste din Maramureș la care trebuie să ajungi

https://ro.stiri.yahoo.com/5-locuri-de-poveste-din-maramure%C8%99-la-care-trebuie-s%C4%83-ajungi-134029221.html

 Andreea Dogar | Yahoo News – Vi, 25 apr. 

Yahoo News/Andreea Dogar - Vârful Pietrosul Rodnei, Munții Rodnei

CELE MAI ACCESATE ȘTIRI

Televiziunea de stat din Rusia: România este o ţară coruptă, săracă şi …

O superbă filmare aeriană ne prezintă frumuseţile din Iaşi

5 locuri de poveste din Maramureș la care trebuie să ajungi

Afişare mai multe

Maramureșul are o mulțime de locuri minunate care merită să fie vizitate. Cu ajutorul fotografiilor, vă purtăm într-o călătorie în care ajungem mai aproape de câteva dintre locurile și oamenii frumoși din această regiune a României. 

Scurta noastră listă nu își propune să epuizeze toate locurile frumoase ale Maramureșului, ci doar să stârnească interes și curiozitate față de această regiune a țării. 

Așadar, vă invităm să ne povestiți în secțiunea de comentarii despre alte locuri minunate din Maramureș, fie că le-ați văzut, fie că doriți să le vizitați în viitor. 

1. Cu o suprafață de peste 47.000 de hectare, Parcul Național Munții Rodnei este al doilea cel mai mare parc național din țară, întinzându-se în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Una dintre cele mai frumoase zone din parcul natural este Rezervația Științifică Pietrosul Mare din Maramureș, care se desfășoară de la altitudinea de 750 de metri până pe vârful Pietrosul Mare (2.303 metri), cel mai înalt vârf din Carpații Orientali.

Vara, un traseu minunat pe care îl puteți străbate ușor în două zile vă va purta din stațiunea turistică Borșa până pe vârful Pietrosul Mare și înapoi. Puteți înopta la cort în căldarea glaciară unde se află Lacul Iezer, la 1.825 de metri altitudine.

Dealuri la baza Munților Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Traseul care urcă spre Lacul Iezer, în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Flori în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Soarele apune după culmea muntelui la Lacul Iezer. Foto: Andreea Dogar

Traseul montan care urcă de la Iezer la Pietrosul Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Cioban în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Vara, drumeții întâlnesc multe turme de oi pe traseu. Foto: Andreea Dogar

Căldarea glaciară cu Lacul Iezer, în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Priveliște de pe vârful Pietrosul Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Vârful Pietrosul Rodnei. Foto: Andreea Dogar

Privit de sus, Lacul Iezer pare să aibă forma României. Foto: Andreea Dogar

2. Comuna Budești adăpostește o bisericuță din lemn ce datează din secolul al XVII-lea. Alături de alte șapte biserici din Maramureș, lăcașul de cult din Budești a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. 

Biserica din Budești a fost datată cu ajutorul unei inscripții din anul 1643, iar picturile murale populare din interior datează din anul 1762. 

Având cele trei încăperi tipice (pronaos, naos și altar), lăcașul de cult este protejat de un acoperiș din șindrilă, tipic maramureșean. Mica biserică are numai 8 metri lățime, 18 lungime, iar turnul zvelt este înalt de 26 de metri.

Tot în Budești veți găsi și porți maramureșene monumentale, tot din lemn, împodobite cu motive tradiționale: rozete, funii, triunghiuri sau site.

Biserica UNESCO din comuna Budești. Foto: Andreea Dogar

Poartă maramureșeană la intrarea în curtea bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar

Poartă sculptată în lemn la intrarea în curtea bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar

Interiorul bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar

Interiorul bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar

Detaliu pe portalul bisericii de lemn din Budești. Foto: Andreea Dogar

Biserica de lemn din Budești. Foto: Andreea Dogar

Poartă în stil maramureșean la intrarea într-o gospodărie din Budești (detaliu). Foto: Andreea Dog …

Poarta în stil maramureșean la intrarea într-o gospodărie din Budești (detaliu). Foto: Andreea Dog …

Împrejurimile Budeștiului. În depărtare se văd Munții Maramureșului. Foto: Andreea Dogar

3. Cu o populație de puțin peste 800 de locuitori, satul Sârbi este singurul sat care ține de comuna Budești. Aflat pe valea râului Cosău, mica localitate este locul perfect pentru vizitatorii pasionați de arta meșteșugarilor sau de instalațiile tehnice țărănești care astăzi par niște curiozități: vâltori („mașini de spălat” manuale ce captează apa de râu) sau mori pentru măcinat boabe, acționate de roți construite în albia unui râu.

Aici locuiește meșteșugarul Gheorghe Opriș, într-o casă colorată acoperită de plăci din ceramică pe care le-a montat chiar el. Creatorul popular nu se pricepe numai la design. Știe să cânte la tobă și face adevărate demonstrații pentru turiștii care poposesc mai mult timp la el în curte: deși nu mai este tânăr, Opriș încă își stăpânește destul de bine mâinile pentru a construi scărițe din lemn în interiorul sticlelor de pălincă. Ajutat de cârlige, creatorul popular îmbină perfect bucățile din lemn, iar la final micile obiecte par să fi crescut în mod natural în interiorul sticlelor.

Tot în satul Sârbi locuiește și familia de creatori populari Borodi. Vasile Borodni face clopuri (pălării țărănești), iar soția lui șoșoni.

Creatorul popular Gheorghe Opriș face o demonstrație. Foto: Andreea Dogar

Casa în care locuiește Gheorghe Opriș. Foto: Andreea Dogar

Casa lui Gheorghe Opriș este acoperită de plăci din ceramică. Foto: Andreea Dogar

Gheorghe Opriș cântă la tobă. Foto: Andreea Dogar

Creatorul popular Gheorghe Opriș. Foto: Andreea Dogar

Vâltoare din satul Sârbi. Foto: Andreea Dogar

Moara tradițională din satul Sârbi macină porumb. Foto: Andreea Dogar

Casa familiei Borodi din satul Sârbi. Foto: Andreea Dogar

Casa familiei Borodi din satul Sârbi. Foto: Andreea Dogar

Interiorul casei familiei Borodi îmbină tradiționalul cu modernul. Foto: Andreea Dogar

Vasile Borodi face clopuri. Foto: Andreea Dogar

Doamna Borodi lucrează în curte. Foto: Andreea Dogar

4. Mai puțin solicitanți decât Munții Rodnei, Munții Gutâi merită să fie parcurși nu doar pentru cel mai înalt pisc – vârful Gutâiul Mare, de 1.443 de metri, ci și pentru vârful Creasta Cocoșului, înalt de 1.428 de metri și pentru traseele superbe care le străbat pădurile. 

Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar

Traseu prin pădurile din Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar

Păduri în Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar

Creasta Cocoșului. Foto: Solt Wikimedia Commons

Păduri pe un traseu spre Creasta Cocoșului. Foto: Andreea Dogar

Poieniță în Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar

Traseu prin Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar

5. Mănăstirea Bârsana. Documentele arată că în zonă a existat o mănăstire din secolul al XIV-lea, însă construcțiile din prezent, realizate din lemn pentru a păstra tradiția locală, au fost realizate în anii '90, după planurile arhitectului Dorel Cordoș.

Ansamblul monahal construit din lemn este compus din poarta maramureșeană, turnul cu clopotniță, biserica înaltă de 57 de metri (a doua cea mai înaltă biserică din lemn din România, după cea din Săpânța care are 75 de metri), altarul de vară, chiliile maicilor, capela, casa maiștrilor, atelierul artiștilor și muzeul mănăstirii.

Vechea biserică din lemn a mănăstirii Bârsana, ce datează din anul 1711, a fost mutată în localitatea Bârsana, la câțiva kilometri distanță de mănăstire. Biserica a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999.

Mănăstirea Bârsana. Foto: Andreea Dogar

Mănăstirea Bârsana. Foto: Andreea Dogar

Mănăstirea Bârsana. Foto: Andreea Dogar

Flori în curtea Mănăstirii Bârsana. Foto: Andreea Dogar

Localitatea Bârsana. Foto: Andreea Dogar