De adevarul.ro - | adevarul.ro –
Modul în care forţele ucrainene au fost înfrânte în sud-estul ţării, în ultima săptămână, trebuie văzut pentru a fi crezut. Ce s-a întâmplat acolo reprezintă o înfrângere catastrofală care va fi ţinută minte multă vreme de către ucraineni ca printre cele mai negre zile ale istoriei lor.
În urmă cu o săptămână, în Ucraina a început o ofensivă majoră a rebelilor pro-ruşi. Pe 3 septembrie, pe o porţiune de drum dintre satul Novokaterinivka şi orăşelul Ilovaisk, am numărat rămăşiţele a 68 de vehicule militare, de tancuri, de automobile blindate, de camionete, autobuze şi camioane în care un număr necunoscut încă de soldaţi ucraineni au murit în timp ce încercau să fugă din zonă, scrie Tim Judah, într-o analiză pe site-ul „The New York Review of Books“.
Soldaţii ucraineni fuseseră prinşi într-o ambuscadă de forţele rebele şi, potrivit supravieţuitorilor, soldaţi ai armatei Federaţiei Ruse.
Cadavre îngropate pe margine drumului sau lăsate să atârne de firele de înaltă tensiune
În Novokaterinivka, care se află la 45 de kilometri de Doneţk, corpul unui soldat ucrainean a fost aruncat peste cablurile de înaltă tensiune atunci când vehiculul său armat a explodat. În ce a rămas din vehiculul explodat se puteau vedea rămăşiţele arse ale unei jumătăţi de om şi corpul negru al altuia.
Pe 3 septembrie, 87 de cadavre au ajuns în Zaporizhia, un oraş mare din regiune care este încă sub control ucrainean. Însă mai sunt multe de aflat.
Lăsând la o parte pierderile de vieţi a soldaţilor, există şi umilinţa. Într-un loc unde a fost o ambuscadă, două morminte proaspete, marcate cu cruci făcute din beţe, indică faptul că decedaţii au fost îngropaţi în locul unde le-au explodat vehiculele, pe marginea şoselei. Pe strada principală din Novokaterinivka, localnicii s-au pozat în faţa vehiculelor distruse. Soldaţi rebeli euforici ne-au mărturisit că „făceau curat“, adică erau în căutarea ucrainienilor supravieţuitori care au fugit pe câmp.
Soldaţi tineri fugăriţi pe câmp
Doi soldaţi ucraineni au sărit în faţa maşinii unui coleg de-al meu. Aveau aproximativ 18 ani şi se ascundeau într-un câmp de floarea soarelui. Păreau că nu au dormit de zile întregi. Atunci când au văzut o maşină cu însemnele „TV“ pe ea, au riscat şi au ieşit din câmp. L-au implorat pe colegul meu să-i ducă de-acolo, şi apoi i-au cerut mâncare şi apă, continuă relatarea Tim Judah.
Presa ucraineană a început să raporteze poveşti despre hoinari care şchiopătează către un teritoriu sigur. Peste 500 de ucraineni se pare că au fost capturaţi în acea zonă. Unul dintre ei, Serghei, care a fost prizonier şi apoi eliberat, spune că bărbaţii care l-au capturat erau soldaţi din armata rusă. „Ne-au spus că au sosit cu două săptămâni mai devreme. Erau foarte tineri“, mărturiseşte el.
Doneţk este un oraş mai sigur acum
Rezultatul bombardamentelor din Doneţk şi Lugansk, în care au murit foarte mulţi civili, i-au făcut pe oamenii cărora nu le păsa cine îi conduce, să urască guvernul din Kiev şi Ucraina în total.
Apoi, în ultimele două săptămâni din august, totul s-a schimbat. Ucrainenii au spus că trupe ruseşti trec graniţa. Această afirmaţie a fost susţinută şi de serviciile secrete occidentale. Din ce în ce mai multe poveşti se scriu în presa rusă despre soldaţi care sunt ucişi pe fronturile din Ucraina, deşi guvernul rus neagă că ar avea trupe trimise acolo.
Dar şi dovezile de la faţa locului ne spun o poveste adevărată: Doneţk este acum un oraş mult mai sigur decât în urmă cu câteva săptămâni. Motivul este că forţele ucrainene au fost împinse înapoi, chiar dacă cele două părţi încă mai fac schimburi de obuze.
Luptele în Ilovaisk au început pe 7 august, atunci când unităţi formate din trei miliţii de voluntari ucraineni şi forţe de poliţie au încercat să ia oraşul din mâinile rebelilor. S-au dus bombardamente grele. Rebelii nu au fost scoşi din oraş, ci doar „împinşi“ într-o parte a oraşului. Apoi, pe 28 august, rebelii au reuşit să lanseze o ofensivă majoră, cu ajutor din altă parte, inclusiv din Doneţk, „nu din Rusia“, după cum spune comandantul Givi, liderul forţelor rebele de 34 de ani. Până pe 1 septembrie, totul se terminase şi ucrainenii fuseseră înfrânţi.
Niciun drept de liberă trecere pentru miliţii însoţite de cehi, unguri şi „cioroi“
Ucrainenii susţin că unităţile lor făcuseră o înţelegere şi primiseră „liberă trecere“ afară din Ilovaisk şi că însuşi preşedintele Vladimir Putin a spus că li se va permite să plece. Însă comandantul Givi, al cărui nume adevărat este Mihail Tolstikh şi care spune că a lucrat într-o fabrică de frânghii înaintea războiului, a negat că ar exista o asemenea înţelegere.
Forţele prinse în ambuscadă, spune el, erau miliţii, nu soldaţi: „nu ştim cine sunt“. El spune că erau mult mai mulţi, dintre ei făcând parte şi străini, inclusiv cehi, unguri şi „cioroi“. Când comandantul a sosit la bază era într-o maşină mare, strălucitoare, cu muzica urlând, iar pe locurile din spate erau oamenii lui cu armele în mâini care ieşeau pe geamuri.
Mariupol şi Sloviansk – următoarele ţinte
Următoarele ţinte, potrivit comandantului Givi, sunt portul Mariupol din sud, de la Marea Azov, şi Sloviansk, care a fost un bastion al rebelilor până când aceştia s-au retras în luna iulie.
Situaţia de la Marea Azov, o anexă a Mării Negre înconjurată de Crimeea în vest, de sud-estul Ucrainei în nord şi de Rusia în est, s-a schimbat dramatic în ultimele două săptămâni. Pe 27 august, graniţa cu Rusia a fost preluată de rebeli după ce a fost bombardată de câteva obuze şi după ce ucrainene de acolo, având o putere armată mult mai mică, au fugit.
Loialităţile se schimbă după cum bate vântul
Ucrainenii au fugit şi în oraşul vecin Novoazovsk. Pe 30 august, am văzut un grup de 20 de oameni, chiar lângă punctul de control principal de la periferia Mariupol, cu braţele întinse spre cer, rugându-se pentru pace şi pentru protecţia oferită de oraş, în timp ce voluntarii se adunaseră să sape tranşee, spune jurnalistul.
În Mariupol, oamenii se suiau în trenul de 5 după-amiaza de Kiev. Era sfârşitul vacanţei, însă mulţi plecau din cauza situaţiei. Mulţi dintre cei care părăseau Mariupol erau deja refugiaţi din Doneţk sau din altă parte. Oraşul-port părea părăsit, şi, la fel ca Doneţk din care aproape jumătate de milion de oameni au plecat, mulţi dintre cei rămaşi erau bătrâni.
Oraşul este foarte divizat. Jumătate dintre cei cu care am vorbit susţinea guvernul de la Kiev, iar cealaltă jumătate ţinea cu rebelii. Însă oamenii sunt confuzi şi loialităţile se schimbă frecvent. Unii mi-au mărturisit că ţineau cu rebelii, dar acum susţin Ucraina. Şi invers, adaugă jurnalistul.
Războiul a luat o turnură decisivă. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), un milion de oameni au fost deja goniţi de război. Putin se pare că i-a mărturisit lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, că ar putea „lua Kievul în două săptămâni“. Ucrainenii au suferit înfrângeri majore în ultimele zile, dar nu au pierdut încă războiul.
Preşedintele ucrainian Petro Poroşenko ar trebui să se întrebe dacă nu cumva ar trebui să-şi numere morţii şi răniţii şi să încerce pacea. Poroşenko ştie că, de una singură, ţara nu poate câştiga un război împotriva ruşilor. La o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial, nu este clar dacă îi va sări cineva în ajutor, conchide Tim Judah.
Citeşte şi:
Ce a acceptat Kievul prin acordul de la Minsk: regiunile Doneţk şi Lugansk primesc statut special, sau mai precis „transnistrizarea“ estului Ucrainei
Regiunile Doneţk şi Lugansk primesc statut special şi dreptul de a organiza alegeri anticipate, potrivit unui protocol semnat la finalul reuniunii desfăşurate pe 5 septembrie la Minsk şi publicat pe site-ul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Statele membre UE au ajuns la un acord de principiu asupra noilor sancţiuni împotriva Rusiei
Noi sancţiuni economice împotriva Rusiei vor fi adoptate luni, după ce ambsadorii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord de principiu asupra lor, informează AFP.
Violenţele se reiau în Ucraina după 30 de ore de pace: separatiştii vor să ajungă până la graniţa cu România
Oraşul ucrainean Mariupol a fost scena mai multor explozii, sâmbătă seară, iar la Doneţk au fost semnalate mai multe bombardamente, duminică dimineaţă. Toate acestea - la puţin peste 30 de ore de la semnarea armistiţiului între rebeli şi autorităţile de la Kiev. Temerile extinderii conflictului cresc, după ce un lider separatist a afirmat că va fi „mulţumit” doar atunci când armata sa va ajunge la frontiera cu România.
