2015-03-31

PARTIDUL CIVIC MAGHIAR – MAGYAR POLGÁRI PÁRT (P)

Autor: Costin Iliescu  25 martie 2015
Emblema - Partidul Civic Maghiar

În numele Partidul Civic Maghiar ne exprimăm convingerea că România, ca stat naţional unitar, îşi poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democraţiei şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi ale comunităţilor conlocuitoare. În acest scop cerem includerea în Constituţia României a principiilor formulate la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.
Doleanţele noastre le-am cuprins în cinci puncte, înaintându-le ca amendament la Proiectul de Lege privind Revizuirea Constituţiei, după cum urmează:
1. România este stat suveran, indivizibil si naţional al românilor şi al comunităţilor naţionale autohtone convieţuitoare.
2. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone din România sunt factori constituenţi ai statului român.
3. Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 este fundamentul moral, istoric şi juridic al egalităţii naţionale şi libertăţii naţionale, etnice din România.
4. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute din România sunt acele comunităţi, care convieţuiesc cu populaţia română de minimum 100 ani, respectiv de pe timpul creării României moderne.
5. Drepturile comunităţilor naţionale autohtone din România sunt garantate prin lege organică, în măsura şi în funcţie de voinţa legitim exprimată a comunităţii, în spiritul Proclamaţiei de la Alba Iulia, conform normelor si standardelor europene în materie şi cu respectarea integrităţii teritoriale a României.

2015-03-29

Inspectorii Antifraudei Fiscale nu pot să facă perchiziţii corporale

Inspectorii Antifraudei Fiscale nu pot să facă perchiziţii corporale, o astfel de atribuţie nefiind prevăzută de niciun act normativ. Prin urmare, administratorii şi angajaţii supuşi controlului nu pot fi căutaţi în buzunare, genţi sau alte obiecte personale, aşa cum s-au plâns, recent, reprezentanţii din sector. Abuzurile de acest fel ar trebui sesizate conducerii instituţiei
„Nu există o prevedere legală care să le permită inspectorilor Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) să facă percheziţii şi nici nu cred că au fost astfel de situaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Alexandru Cristea, care le recomandă celor care se simt nedreptăţiţi să facă sesizări.
Reprezentanţii sectorului de retail au reclamat abuzuri ale inspectorilor, după ce, pe 15 martie, a fost demarată o campanie naţională de verificare a utilizării caselor de marcat. Preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA, Constantin Sebeşanu a spus că ospătarii sunt puşi “să-şi întoarcă buzunarele pe dos”.
Despre campania DGAF, declaraţile şefului Fiscului şi ale reprezentanţilor din sector, puteţi citi aici:
Abuz sau neînţelegere?
Oficialii DGAF susţin că la mijloc ar putea fi o neînţelegere. Ei spun că unele magazine şi restaurante nu au sertare de bani la casele de marcat şi, din acest motiv, în cazul unui control, atunci când li se cere angajaţilor şi/sau administratorilor să facă monetarul, ei încep să scoată sumele din buzunare, de exemplu, sau din alte locuri, cum ar fi borcane, cutii etc. Odată cu verificarea încasărilor, inspectorii le solicită şi completarea unor declaraţii. Dacă angajaţii declară toată suma pe care au, inclusiv cea personală, eventual provenită din bacşiş, inspectorii o vor considera încasare din vânzări.
Conform prevederilor legale, comercianţii trebuie să completeze un registru special la începerea şi închiderea programului. Suma de serviciu, depusă în casă la deschidere şi folosită pentru a da restul clienţilor, precum şi orice sumă luată din casă trebuie înregistrate în acest registru şi justificate cu chitanţe şi/sau dispoziţii de plată. Orice alte sume neînregistrate şi găsite în unitate sunt confiscate de inspectori.
La ce trebuie să fie atenţi comercianţii? Câteva ponturi
Având în vedere prevederile legale şi duritatea controalelor, comercianţii ar trebui să păstreze riguros registrul şi să depună încasările într-un sertar de bani.
Reprezentanţii industriei, în special cei care au restaurante, s-au plâns că procedurile de control îi împiedică pe ospătari să mai ia bacşiş, or cutuma nu este doar larg răspânndită, ci principala lor sursă de venit. Analizând prevderile legale, se poate trage concluzia că, de vreme ce inspectorii nu au dreptul să le facă percheziţii, pot păstra aceste sume asupra lor fără să fie nevoiţi să le justifice dacă depun încasările din vânzări, imediat ce le primesc, într-un loc special destinat, respectiv într-un sertar de bani. Astfel, pot evita diferendele cu inspectorii privind provenienţa banilor.
De asemenea, trebuie reţinut că orice sume depistate în incintă şi pentru care nu există justificare pot fi confiscate. Unii comercianţi obişnuiesc să le pună la dispoziţie clienţilor un recipient (cutie, borcan etc) pentru a lăsa bacşiş. Astfel de practici nu sunt legale, iar sumele depozitate astfel pot fi confiscate de inspectori, în timpul controalelor.
Prevederile legale
Controalele privind utilizarea caselor de marcat au la bază prevderile OUG 28/1999 cu modificările ulterioare. Cele mai recente schimbări au fost făcute în decembrie 2014. Suspendarea activităţii cu sigilarea sediului între una şi trei luni este reglementată de ordinul 218/2015. Principalele prevderi ale acestor acte normative sunt:
Comercianţii obligaţi să utilizeze case de marcat trebuie să emită şi să inmâneze bonuri fiscale. Nu sunt premise alte documente care să înlocuiască bonurile fiscale, precum nota proforma, nota de consum sau bonuri nefiscale.
Registrul de casă şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documentele avute în vedere de către organele fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor.
Comercianţii sunt obligaţi să întocmească documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului.
Sumele identificate la punctele de vânzare care nu pot fi justificate sunt considerate fără provenienţă şi se confiscă.
Campania Antifraudei
DGAF a demarat o campania de depistare a neregulilor privind utilizarea caselor de marcat pe 15 martie. Într-o săptămână au suspendat activitatea a 174 de magazine, restaurante, case de schimb valutar etc, însemnând 22% din totalul unităţilor controlate.
“Este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase”, a declarat pentru Capital preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu.
„Nem árt ismerni a jogainkat!

Inspectorii Antifraudei Fiscale nu pot să facă perchiziţii corporale, o astfel de atribuţie nefiind prevăzută de niciun act normativ. Prin urmare, administratorii şi angajaţii supuşi controlului nu pot fi căutaţi în buzunare, genţi sau alte obiecte personale, aşa cum s-au plâns, recent, reprezentanţii din sector. Abuzurile de acest fel ar trebui sesizate conducerii instituţiei
„Nu există o prevedere legală care să le permită inspectorilor Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) să facă percheziţii şi nici nu cred că au fost astfel de situaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Alexandru Cristea, care le recomandă celor care se simt nedreptăţiţi să facă sesizări.
Reprezentanţii sectorului de retail au reclamat abuzuri ale inspectorilor, după ce, pe 15 martie, a fost demarată o campanie naţională de verificare a utilizării caselor de marcat. Preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA, Constantin Sebeşanu a spus că ospătarii sunt puşi “să-şi întoarcă buzunarele pe dos”.
Despre campania DGAF, declaraţile şefului Fiscului şi ale reprezentanţilor din sector, puteţi citi aici:
Abuz sau neînţelegere?
Oficialii DGAF susţin că la mijloc ar putea fi o neînţelegere. Ei spun că unele magazine şi restaurante nu au sertare de bani la casele de marcat şi, din acest motiv, în cazul unui control, atunci când li se cere angajaţilor şi/sau administratorilor să facă monetarul, ei încep să scoată sumele din buzunare, de exemplu, sau din alte locuri, cum ar fi borcane, cutii etc. Odată cu verificarea încasărilor, inspectorii le solicită şi completarea unor declaraţii. Dacă angajaţii declară toată suma pe care au, inclusiv cea personală, eventual provenită din bacşiş, inspectorii o vor considera încasare din vânzări.
Conform prevederilor legale, comercianţii trebuie să completeze un registru special la începerea şi închiderea programului. Suma de serviciu, depusă în casă la deschidere şi folosită pentru a da restul clienţilor, precum şi orice sumă luată din casă trebuie înregistrate în acest registru şi justificate cu chitanţe şi/sau dispoziţii de plată. Orice alte sume neînregistrate şi găsite în unitate sunt confiscate de inspectori.
La ce trebuie să fie atenţi comercianţii? Câteva ponturi
Având în vedere prevederile legale şi duritatea controalelor, comercianţii ar trebui să păstreze riguros registrul şi să depună încasările într-un sertar de bani.
Reprezentanţii industriei, în special cei care au restaurante, s-au plâns că procedurile de control îi împiedică pe ospătari să mai ia bacşiş, or cutuma nu este doar larg răspânndită, ci principala lor sursă de venit. Analizând prevderile legale, se poate trage concluzia că, de vreme ce inspectorii nu au dreptul să le facă percheziţii, pot păstra aceste sume asupra lor fără să fie nevoiţi să le justifice dacă depun încasările din vânzări, imediat ce le primesc, într-un loc special destinat, respectiv într-un sertar de bani. Astfel, pot evita diferendele cu inspectorii privind provenienţa banilor.
De asemenea, trebuie reţinut că orice sume depistate în incintă şi pentru care nu există justificare pot fi confiscate. Unii comercianţi obişnuiesc să le pună la dispoziţie clienţilor un recipient (cutie, borcan etc) pentru a lăsa bacşiş. Astfel de practici nu sunt legale, iar sumele depozitate astfel pot fi confiscate de inspectori, în timpul controalelor.
Prevederile legale
Controalele privind utilizarea caselor de marcat au la bază prevderile OUG 28/1999 cu modificările ulterioare. Cele mai recente schimbări au fost făcute în decembrie 2014. Suspendarea activităţii cu sigilarea sediului între una şi trei luni este reglementată de ordinul 218/2015. Principalele prevderi ale acestor acte normative sunt:
Comercianţii obligaţi să utilizeze case de marcat trebuie să emită şi să inmâneze bonuri fiscale. Nu sunt premise alte documente care să înlocuiască bonurile fiscale, precum nota proforma, nota de consum sau bonuri nefiscale.
Registrul de casă şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documentele avute în vedere de către organele fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor.
Comercianţii sunt obligaţi să întocmească documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului.
Sumele identificate la punctele de vânzare care nu pot fi justificate sunt considerate fără provenienţă şi se confiscă.
Campania Antifraudei
DGAF a demarat o campania de depistare a neregulilor privind utilizarea caselor de marcat pe 15 martie. Într-o săptămână au suspendat activitatea a 174 de magazine, restaurante, case de schimb valutar etc, însemnând 22% din totalul unităţilor controlate.
“Este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase”, a declarat pentru Capital preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu.”

2015-03-27

Noua lege a salarizării: Guvernul propune bugetarilor salarii brute între 1.200 lei-22.000 lei. Sindicatele acuză incompetenţa

Publicat 07:28 27.
Guvernul propune, în noua lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.
Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.
Potrivit Mediafax, cifrele au fost susţinute de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, într-o emisiune televizată. Liderii confederaţiilor sindicale au arătat însă că, prin acest proiect, Guvernul îşi demonstrează incompetenţa şi faptul că nu cunoaşte standardele ocupaţionale, deoarece include, de exemplu, profesia de şofer în categoria meseriilor necalificate, astfel că proiectul nu va putea fi aplicat.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.
La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.
Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.
Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.
În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat Mediafax, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

2015-03-26

Primele măsuri de finanțare prin PNDR 2014-2020, au fost lansate

http://www.revistafermierului.ro/stiri-interne/primele-masuri-de-finantare-prin-pndr-2014-2020-au-fost-lansate-2603.html
26 Martie 2015 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a deschis începând cu 25 martie prin AFIR, primele sesiuni de primire a proiectelor de investiții finanțate prin măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Potențialii beneficiari vor avea la dispoziție fonduri europene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploatațiilor agricole prin sub-măsura 4.1 și de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri prin sub-măsura 6.1, primele două submăsuri din PNDR 2020 deschise pentru depunerea cererilor de finanțare.
Aceste prime sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte sunt continue până la data de 30 octombrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate în acest an pentru fiecare submăsură în parte. Astfel, sesiunile continue aferente anului 2015 se pot opri înainte de termenul limită dacă valoarea totală solicitată prin cererile de finanțare a proiectelor atinge nivelul alocării respectivei sesiuni.
Primirea cererilor de finanțare se va face de către AFIR exclusiv on-line pentru sub-măsura (sM) 4.1 – Investiții în exploatații agricole, iar pentru sub-măsura (sM) 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri depunerea cererilor de finanțare se va realiza în format tipărit sau on-line. Lansarea primelor măsuri de finanțare din PNDR 2020 vine cu o serie de elemente și soluții inovative care vor asigura o gestionare eficientă și transparentă a fondurilor europene și totodată, va facilita accesul la finanțare. Această facilitare este asigurată prin scurtarea perioadelor de evaluare și selecție a proiectelor și prin aplicarea de simplificări procedurale și mecanisme utile potențialilor beneficiari - depunere on-line, bază de date cu prețuri de referință, procedură de achiziții private on-line.
Astfel, pentru a prioritiza finanțarea proiectelor în funcție de calitatea acestora, raportat la obiectivele de finanțare ale PNDR, se va aplica un prag de punctaj, care va fi diminuat în fiecare lună pe parcursul sesiunii anuale continue cu câte 10 puncte, până la atingerea unui prag minim acceptat pentru respectiva sesiune. Pragul de calitate aplicat în prima sesiune pentru sM4.1 și sM6.1 este de 85 de puncte, iar pragul minim este de 30 de puncte.
Fiecare potențial beneficiar își va face singur evaluarea propriului proiect pentru a stabili câte puncte are, în funcție de criteriile de selecție publicate în Ghidul Solicitantului. În funcție de autoevaluarea realizată, solicitantul va depune proiectul în luna în care se va încadra din punct de vedere al punctajului estimat (exemplu: dacă un proiect a fost autoevaluat cu 75 de puncte, solicitantul îl va putea depune încă din prima lună a sesiunii când pragul de calitate este de 85 de puncte, dar va fi evaluat începând cu a doua lună când pragul de calitate va fi de 75 de puncte).
Dacă se constată că solicitantul şi-a estimat punctajul cu mai mult de 20% față de punctajul stabilit de AFIR, proiectul respectiv va fi mutat la finalul clasamentului și va fi finanțat doar dacă rămân sume disponibile după selectarea celorlalte proiecte. Un alt element de noutate, care se va aplica odată cu lansarea primelor măsuri, îl constituie emiterea de rapoarte de selecție lunare, fiind astfel scurtat timpul de analiză al proiectelor.
Termenul estimat pentru evaluarea proiectelor este de 37 de zile lucrătoare de la sfârșitul lunii în care au fost depuse. Acest termen se poate majora cu 10 zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pe două sau mai multe sub-măsuri. De asemenea, pentru sprijinirea alcătuirii de Strategii de Dezvoltare Locală de către Grupurile de Acțiune Locală, se deschide sub-măsura 19.1 – Sprijin pregătitor pentru LEADER, cu o alocare de 2,4 milioane de euro.
Sesiunile de primire a proiectelor se vor derula prin pagina oficială de internet www.afir.info, prin afișare la sediile Agenției și ale partenerilor instituționali și prin canalele de comunicare proprii.


Balanța comercială pe 2014, la produsele agroalimentare

 16 Martie 2015 
Excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din anul 2014 a fost de 514,3 mil. de euro, în creştere cu 58,3% comparativ cu soldul pozitiv de 324,9 mil. de euro înregistrat în anul 2013. România a exportat în 2014 produse agroalimentare în valoare totală de 5.409,6 mil. de euro, cu 311,5 mil. de euro mai mult faţă de anul precedent (+6,1%), în timp ce importurile, în sumă de 4.895,3 mil. de euro, au crescut în ritm mai lent, depăşind cu 2,6% valoarea din anul 2013.
”Dacă anul 2013 a fost primul din ultimii 20 de ani cu balanța comercială pozitivă pentru schimburile de produse agroalimentare, iată că anul 2014 ne aduce cel mai bun rezultat din punct de vedere al excedentului comercial, pentru aceasta perioadă, respectiv de 514,3 milioane de euro”, a declarat Daniel Constantin.
Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produse agroalimentare din 2014 s-a majorat cu 10,7%, în timp ce exporturile către ţările terţe au scăzut cu 0,3%. Achiziţiile din statele membre UE au crescut cu 3,2% iar cele din ţări terţe s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2013.
Principalele produse agroalimentare exportate în 2014 au fost: grâu (aproape 5,0 mil. de tone pentru 959,4 mil. de euro), porumb (3,7 mil. de tone / 755,1 mil. de euro), ţigarete, seminţe şi ulei de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, orz, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de pasăre precum şi animale vii din specia bovine.
Comparativ cu încasările obţinute în 2013, volumele majorate exportate de ţigarete şi seminţe de rapiţă au adus un plus de 193,1 mil. de euro (total 699,1 mil. de euro) şi, respectiv, 145,7 mil. de euro (total 338,3 mil. de euro). Exportul de nuci a performat şi în 2014: în condiţiile creşterii cu 22,8% a cantităţii livrate precum şi a preţului unitar, încasările au crescut cu 55,6% faţă de anul 2013, la 60,4 mil. de euro.
Carnea de porc, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie, diferitele preparate alimentare şi ciocolata s-au situat pe primele locuri în structura importurilor agroalimentare din 2014, după ponderea valorică în total import. Față de anul 2013, facturile au fost mai mari în principal la tutun brut (total 162,4 mil. de euro, reprezentând o creştere cu 27,9%), carne de pasăre (146,1 mil. de euro, +19,2%), ciocolată (163,6 mil. de euro, +16,3%) şi carne de porc (286,1 mil. de euro, +6,5%).
Zahărul, produs care se situa în mod tradiţional pe primul sau al doilea loc în topul importurilor alături de carnea de porc, a marcat o scădere semnificativă a importurilor (mai puţin cu 47,9 mii de tone, respectiv 60,8 mil. de euro), sub presiunea cantităţilor de zahăr din sfeclă produse suplimentar în 2014, acesta clasându-se pe locul 10 în top importuri, după cafea. Valori în scădere ale importurilor s-au mai înregistrat la: grâu (-6,8 mil. de euro), ţigarete (-29,8 mil. de euro), lapte şi smântână (-8,3 mil. de euro), ape minerale care conţin zahăr şi seminţe de floarea-soarelui.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României în anul 2014: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 61,0% (58,4% în 2013), iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,4% (80,9% în 2013).

2015-03-24

Afacerist de pe băncile liceului

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Afacerist+de+pe+bancile+liceului
Un elev din Iași a reușit să pună bazele unei afaceri de viitor pentru liceul său. Băiatul a folosit banii câștigați în urma unui concurs de anteprenoriat și a deschis o fermă didactică la liceul la care învață. Aici are şi un centru de echitație şi o pensiune pentru animale, iar banii din încasări sunt reinvestiți în proiect.
La doar 18 ani, Andrei Ștefan Andriuc are deja stofă de om de afaceri. În urmă cu trei ani, băiatul a câştigat un concurs de antreprenoriat cu proiectul unei ferme didactice. Şi-a imaginat un loc în care copiii și elevii se pot juca cu animalele sau pot lua cursuri de echitație. Ideea i-a fost premiată cu 1500 de dolari, iar banii au tranformat visul lui în realitate.
„În primă fază a fost pe hârtie, o idee virtuală. Mi-am cumpărat și eu un cal, școala și-a mai luat unul”, povestește Andrei.
„Noi le-am pus la dispoziție terenul, aproximativ un hectar. Este un beneficiu şi pentru şcoală special pentru meseria de tehnician-veterinar”, spune Constantin Tinu, director adjunct al Liceului Agricol M. Kogălniceanu din Miroslava, județul Iași.
Acum băiatul este în clasa a XII-a, iar după terminarea liceului trebuie să predea ştafeta colegilor mai mici.
„Avem foarte mare grijă de ei, le punem muzică în fiecare zi, de fapt au muzică 24 din 24, asta îi ajută la relaxare”, explică unul dintre elevii care îngrijesc caii.
„Vorbim cu animalele, discutăm cu ele, parcă ne înțeleg, ne înțeleg mai bine decât oamenii, într-un fel”, spune un altul.
Fema este deschisă în fiecare zi, iar intrarea costă 2 lei. O şedință de echitație costă 35 de lei.
Tot aici există și o pensiune pentru cai. Proprietarii plătesc câte 200 de lei pe lună pentru cazarea cailor.
Elevii plănuiesc acum să strângă bani pentru a acoperi terenul pe care se antrenează caii, astfel încât să poată oferi cursuri de echitație și iarna. În plus, vor să cumpere și alte exemplare cu care să participe la concursurile de profil.

2015-03-21

Ponta: Vreau să revenim la practica în care fiecare cetăţean să îşi declare o dată pe an veniturile

20 martie 2015, 20:35 deMediafax
Premierul Victor Ponta preia interimatul la Finanţe. Şapte interimate ... Întrebat dacă susţine cererea senatorului PSD Georgică Severin de introducere a impozitului progresiv pe venitul global, Ponta a răspuns: „Susţin din toată inima ca în România să revenim la practica pe care o au toate ţările occidentale şi Statele Unite ale Americii, şi anume ca fiecare cetăţean să aibă o declaraţie de venituri. A fost discuţia legată de Legea impozitării marilor averi şi noi nu ştim ce venituri a avut un cetăţean din diverse surse - salarii, pensii, chirii - nu avem o asemenea declaraţie, pentru că a fost desfiinţată în 2005. Cred că este bine, pentru că în felul acesta putem să avem mai multă responsabilitate cetăţenească, putem să ştim cine îşi plăteşte taxe şi cine nu şi putem să aflăm cum este cu îmbogăţirile, că dacă vedem că nu are niciun serviciu, nicio pensie, nimic, dar în anul ăla şi-a mai cumpărat cinci maşini şi case, sigur că e o chestiune de suspiciune. Deci, ideea europeană şi americană ca fiecare cetăţean să îşi declare o dată pe an toate veniturile nu este în contradicţie cu faptul că plăteşti 16%. Oricum plăteşti 16%, dar e un lucru de transparenţă fiscală", a spus Ponta. El a asigurat că Guvernul va păstra cota unică de impozitare până la alegerile din 2016. Senatorul Georgică Severin a declarat, vineri, la Consiliul Naţional al PSD, că, în calitate de membri ai unui partid de stânga puternic, social-democraţii trebuie să înceapă să vorbească despre introducerea unui impozit progresiv pe venitul global. „Cred că trebuie să începem să vorbim, fără jenă şi fără frică, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, de un impozit progresiv pe venitul global, pentru că aceasta este o formă de impozit tipic de stânga şi pe care o regăsim în 23 de state europene", a arătat Severin. El a mai pledat şi pentru susţinerea sindicatelor şi acordarea unei atenţii importante pensionarilor, ca politici definitorii pentru un partid de stânga.

2015-03-19

Cum se produce o eclipsa de Soare si cum se va vedea din Romania?

de A.C. HotNews.ro
Joi, 19 martie 2015, 
Eclipsa de soare
Foto: Wikimedia Commons
O eclipsa partiala de Soare, in timpul careia Luna va acoperi peste jumatate din discul astrului, va putea fi observata si din Bucuresti, vineri, intre orele 10.48 si 13.04, fiind un fenomen astronomic spectaculos, care are loc in contextul echinoctiului de primavara.
Eclipsa va fi vizibila din toata Romania, momentul sau de maxima intensitate urmand sa fie inregistrat la ora 11.56, a declarat, pentru Mediafax, doctorul in astronomie Magda Stavinschi, cercetatoare la Institutul Astronomic al Academiei Romane.
"Eclipsele de Soare, paradoxal, desi se vad foarte rar din acelasi loc de pe suprafata Pamantului, sunt mai dese decat eclipsele de Luna, doar ca eclipsele de Luna se vad in orice parte a globului care are Luna deasupra orizontului. Eclipsele totale de Soare, cum a fost cea de la 11 august 1999 (vizibila din Romania, n.r.), sunt destul de dese, una este si cea din data de 20 martie. Doar ca din Romania ea se vede ca eclipsa partiala de Soare. Este adevarat ca este foarte importanta, pentru ca acoperirea discului solar este de peste 50%. Dar acum trebuie sa tinem seama ca nu se va face intuneric ca la o eclipsa totala de Soare, temperatura nu va scadea foarte mult, dar totusi se va comporta Soarele ca si cum ar trece un nor compact in dreptul lui. O eclipsa de Soare are intotdeauna loc cand Luna este la faza de Luna noua. Spre deosebire de eclipsele totale de Luna, care au loc cand Luna este la faza de Luna plina. Dupa eclipsa din 20 martie urmeaza si o eclipsa totala de Luna, pe 4 aprilie. Deci ele sunt in general in echipe, in grupuri, Soare cu Luna", a explicat Magda Stavinschi.
Ea a atras atentia ca eclipsa partiala de Soare de vineri, din intamplare, are loc in ziua echinoctiului de primavara - 20 martie ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora Romaniei).
"In cazul eclipsei din 20 martie, care, din intamplare, este si ziua echinoctiului, primul contact, momentul cand incepe sa fie acoperit discul soarelui, este la 10.48, iar eclipsa se termina la 13.04. Dar maxima, adica atunci cand este acoperirea mai mare, are loc in jur de ora 11.56", a explicat Magda Stavinschi.
Din Europa, eclipsa de Soare de vineri se vede ca partiala, insa in Romania eclipsa va avea "o acoperire destul de interesanta, de peste 50% din discul soarelui". "Este suficient ca sa ne ofere un spectacol foarte frumos", mai spune Magda Stavinschi.Ea precizeaza ca, in partea de nord a Oceanului Atlantic, inspre Polul Nord, eclipsa de Soare va fi totala. "Chiar pentru aceasta eclipsa sunt tineri din Romania care au plecat in Scandinavia sa vada faza de totalitate, deci asa numitii vanatori de eclipse se deplaseaza ca sa observe de acolo unde poate fi vazuta la faza de totalitate, nu de partialitate, cum este la noi pe 20 martie", a explicat Stavinschi.
Desi aceste eclipse sunt destul de frecvente, Stavinschi precizeaza ca zonele din care pot fi observate acestea sunt foarte inguste.
"Cea mai recenta eclipsa totala de Soare a avut loc in 13 noiembrie 2012, numai ca aceasta a fost vizibila din nordul Australiei, din Pacificul de Sud. A mai fost tot in 2012 una inelara de Soare, in China. Din Europa a mai fost vizibila o eclipsa partiala in 2011, in noiembrie. Deci ele sunt destul de frecvente", a spus Stavinschi.
"La 11 august 1999, cand a fost intr-adevar o eclipsa spectaculoasa, fasia de pe suprafata Pamantului de unde a putut fi vazuta eclipsa a fost de 110 kilometri. Deci, in raport cu suprafata Pamantului, aceasta a fost o fasiuta extrem de ingusta si numai oamenii care se afla in acea zona pot sa o vada ca totala", a explicat aceasta.
Dupa eclipsa de Soare din 20 martie vor urma mai multi ani fara eclipse, a spus Magda Stavinschi.
"O eclipsa vizibila din tara noastra va avea loc la 1 iunie 2030, dar o eclipsa aproape totala de Soare vizibila din Bucuresti va avea loc abia la 3 septembrie 2081", a spus Magda Stavinschi, precizand ca o alta eclipsa totala de Soare va avea loc in anul 2236.
"Deci eclipsa de Soare este un eveniment pentru Romania destul de rar. Nicio sansa sa observam din Bucuresti sau din Romania o eclipsa totala de Soare foarte curand", a precizat cercetatoarea.
Cum se produce o eclipsa de soare?
"Este, sa spunem, o coincidenta. Diametrul Soarelui este de vreo 400 de ori mai mare decat diametrul Lunii, iar distanta intre Pamant si Luna este cam de 400 de ori mai mica decat distanta dintre Pamant si Soare. Aceasta coincidenta face ca la acele faze de Luna noua sau Luna plina alinierea celor trei corpuri - Pamant, Luna si Soare - sa permita ca unul dintre ele sa le obtureze, sa le acopere formal pe celelalte si in felul acesta se produce (...) Studiile noastre arata ca, in timp, Luna se indeparteaza, nu mult, 4 centimetri pe secol, dar, daca ne gandim la viata planetei noastre, la un moment dat, peste milioane de ani, s-ar putea ca nici sa nu se mai produca eclipse totale. Dar, deocamdata, cel putin cateva sute de ani, cu siguranta urmasii nostri vor avea posibilitate sa le observe", spune cercetatoarea.
Eclipsa de Soare de vineri va incepe in Romania in jurul orei 10.40, va atinge punctul maxim in jurul orei 11.56 si se va incheia la 13.05, cu o durata medie pentru Romania de doua ore si 20 de minute. Acoperirea Soarelui de catre Luna va varia in functie de locul observatiei, fiind mai scazuta in sudul tarii si mai ridicata in nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat intre 40 si 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialistii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucuresti

E OFICIAL și definitiv: Andrei Marga a rămas cu eticheta de informator al Securității

Judecătorii au decis definitiv că etichetarea luiAndrei Marga ca informator al Securității este corectă. 
Magistrații de la Tribunalul Maramureș au dat verdictul final în procesul în care profesorul Costel Sârbu de la Facultatea de Chimie din Cluj a fost dat în judecată de Andrei Marga, pentru că a afirmat despre el că fostul rector al UBB Cluj a fost ”în solda unui serviciu străin, fapt care i-a atras urmărirea și, ulterior, racolarea de către Securitate”.
Marga i-a cerut lui Sârbu despăgubiri de 100.000 de lei drept daune morale pentru presupusele calomnii lansate de universitarul clujean, scrie evz.ro. 
La proces, profesorul Costel Sârbu a prezentat documente de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care atestau că ”Marga a colaborat cu Serviciul 3 de contrainformații al Securității din Cluj, fiind racolat în acest sens”. 
Andrei Marga a pierdut la prima instanță, dar a făcut recurs la Tribunalul Maramureș, unde s-a strămutat cauza, pe motiv că afirmațiile lui Sârbu ”au depășit limitele libertății de exprimare și i-a adus atingere dreptului la demnitate, onoare și reputație”.
La recurs, profesorul Sârbu a venit cu probe noi despre colaborarea lui Marga cu Securitatea. Sârbu susține că Andrei Marga a avut mai multe nume de cod, printre care ”Horia”. ”M-am prezezentat la proces cu alte probe clare, că Marga a fost colaborator al Securității Statului. Am prezentat în fața magistraților cartea ”Securitatea și intelectualii”, unde informatorul «Horia», nume de cod purtat de Andrei Marga, primea tot felul de misiuni. Judecătorii mi-au dat definitiv dreptate”, spune Sârbu.
Tribunalul Maramureș i-a respins recursul lui Andrei Marga, astfel că acesta a pierdut definitiv procesul.

2015-03-17

Trenurile Regiotrans nu mai circulă începând de astăzi

Trenurile celui mai mare transportator feroviar privat din România nu mai circulă de astăzi. Regiotrans a rămas fără certificatul de siguranţă, după ce Autoritatea de Siguranţă Feroviară a descoperit că 29 din cele 200 de trenuri ale companiei au probleme tehnice. Garniturile sunt fabricate în Franţa în anii 60-70 şi au fost cumpărate după ce căile ferate franceze le-au retras din circulaţie.
Compania are două soluţii ca să-şi reia activitatea: ori repară vagoanele, ori le sigilează şi nu le mai foloseşte niciodată.
Regiotrans a fost înfiinţată acum 11 ani şi operează pe aproape 50 de linii din peste 20 de judeţe.
Înfiinţată în 2005, Regiotrans s-a dovedit o afacere profitabilă pentru fondatorii săi, Iorgu Ganea şi Costel Comană. În zece ani, compania şi-a extins activitatea şi a ajuns să deţină 15% la sută din piaţă, cu 50 de rute pe zi.
Din 2008 până acum, firma şi-a triplat cifra de afaceri şi a ajuns la 50 de milioane de euro. Numărul de angajaţi a crescut şi el proporţional cu succesul în afaceri.
An - cifră de afaceri - număr de angajaţi
2008 - 17,8 milioane de euro - 382
2009 - 28,4 milioane de euro - 558
2010 - 41,7 milioane de euro - 761
2011 - 53,2 milioane de euro - 760
2012 - 45,8 milioane de euro - 876
2013 - 49,9 milioane de euro - 937
sursa: mfinante.ro
În urmă cu aproximativ o lună, unul dintre proprietarii Regiotrans, Iorgu Ganea, a fost arestat preventiv. El este acuzat că, împreună cu partenerul său, ar fi dat mită mai multor oficiali ai Ministerului Transporturilor şi ai companiei de stat CFR Călători pentru a obţine cât mai multe rute. După gratii a ajuns şi Estrella Ştefănescu, director în cadrul CFR şi una dintre persoanele care ar fi primit mită.
Anchetatorii spun că, în schimbul manipulării rezultatelor mai multor licitaţii, aceasta ar fi primit carduri de motorină, revizii gratuite pentru maşină, vacanţe şi chiar bani pentru a merge la o nuntă. În plus, copiii săi ar fi fost angajaţi la Regiotrans, pe posturi de controlori de bilete şi, cu toate că nu ar fi lucrat nicio zi, au primit salariu.
În acelaşi dosar a fost audiat şi Claudiu Dumitrescu, director în cadrul Ministerului Transporturilor, care ar fi primit mită 20.000 de euro ca să nu taie din subvenţia enormă acordată de stat companiei: 183 de milioane de lei. Procurorii spun că valoarea subvenţiei a fost stabilită prin încălcarea legii.
Discuţiile din jurul Regiotrans s-au amplificat în urmă cu mai puţin de o lună, atunci cândCostel Comană, unul dintre fondatorii companiei, a fost găsit mort în toaleta avionului cu care mergea în Costa Rica.
Cu puţin timp înainte de aterizare, a fost găsit fără suflare de însoţitoarele de zbor, cu o eşarfă strânsă în jurul gâtului.

REPATRIEREA PENSIONARILOR = SALVAREA ROMANIEI!

Radu Moraru • 3 Mar 2015, 
Anul trecut, pe site-ul NASUL.TV, au intrat peste 5 milioane de romani din care minim 1,5 milioane sint romani stabiliti in strainatate. Acest articol il scriu special pentru romanii de pretutindeni si ii rog sa distribuie acest PROIECT pentru ROMANIA catre toti prietenii lor.
Chiar daca va pare un proiect “fantezist”, va rog sa nu va pripiti. Scopul final este sa salvam Romania si acest Neam.
Pe tot globul exista astazi peste 500.000 de pensionari romani si inca 500.000 de viitori proaspeti pensionari in urmatorii 5 ani. Sint romani care au emigrat in urma cu 20-40 de ani in urma. Sint cei mai realizati romani din strainatate!
PROIECT ROMANIA
1. Invit sa se repatrieze primele 100.000 de familii de pensionari pentru a-si petrece ultimii 10-25 de ani din viata pe pamintul tarii lor.
2. In urmatorii 5 ani vom avea doua mari categorii : cei care sint deja pensionati si cei care mai au putini ani pina la pensie.
3. In ultimii 3 ani am batut TARA, in lung si in lat, si va garantez ca singura zona in care am curajul sa va invit ACASA este REGIUNEA cuprinsa intre Sinaia si Sibiu, cu mare accent pe zona Brasovului, o Regiune ideala pentru pensionari.
4. Fiecare familie de pensionari, dintre primele 100.000, are o proprietate in strainatate si o pensie minima de 700 de euro/familie (la care se adauga si un minim de 300 de euro din pensia romaneasca).
5. Daca o familie de pensionari isi vinde proprietatea din strainatate si va cumpara o proprietate in REGIUNEA pe care eu o cunosc si o garantez, atunci fiecare familie ramine cu o diferenta in CONT de minim 20.000 de euro.
6. Daca o familie de pensionari din strainatate se repatriaza, cei doi soti vor cheltui, lunar, maxim 600 de euro, economisind astfel cam 400 de euro/luna. Cu aceste cheltuieli isi vor pastra standardul de viata din strainatate, ba chiar il vor imbunatati!
7. REGIUNEA pe care o garantez si o recomand, din pacate singura, va oferi pensionarilor sentimentul ca isi petrec restul vietii intr-o statiune turistica, intr-o Romanie civilizata, educata in care fiecare om este respectat. Pentru acest PROIECT voi construi un ONG care sa ii sprijine in orice activitate si care sa ii reprezinte in fata oricarei Autoritati locale.
8. Facind un calcul minim, daca 100.000 de familii de pensionari se vor repatria in REGIUNEA Sinaia-Brasov-Sibiu in urmatorii 5 ani, toti romanii vor avea de cistigat! Fiecare familie de pensionari repatriati va investi un minim de 50.000 de euro in REGIUNE si isi va cheltui o parte din pensie tot AICI. Un calcul grosier imi arata ca vorbim de 10 MILIARDE de EURO in urmatorii 5 ani, bani care vor fi investiti in REGIUNE, in mod direct, in case, apartamente, terenuri si consum in servicii (medicale, curatenie, turistice, transport, mobila, electrocasnice, constructii, etc).
10 MILIARDE DE EURO !
9. Toti acesti bani vor porni motorul economic al Romaniei, cu “epicentrul” la Brasov. Se vor creea sute de mii de locuri de munca si zeci de mii de mici firme. Un bun prilej sa lansam urmatorul program, “Repatrierea Tinerilor”!!!
10. Daca sinteti din Tecuci, Salaj, Vaslui, Craiova, Tg. Jiu, Calarasi, etc, va sfatuiesc sa va repatriati in REGIUNEA Sinaia-Brasov-Sibiu! E singura zona din Romania unde nu veti avea un SHOC, ba chiar veti trai mai bine ca linga Sevilla, Paris, Munchen, Roma, etc! Credeti-ma! Stiu ce vremuri tulburi vin in tot Occidentul ba chiar si in Canada si SUA. In anii 2000, cind eram la B1 TV, v-am sfatuit sa fugiti din tara, amintiti-va! Astazi, pentru pensionari, deocamdata doar pentru ei, e timpul sa veniti acasa! Ati trait la mii de kilometri de satul sau orasul natal, foarte multi ani! Va invit sa va repatriati in CENTRUL TARII, la citeva ore de pamintul parintilor vostri! Nu am curaj sa va invit in alte locuri din Romania fiindca veti gasi acolo DEZASTRU! Dar AICI, unde va invit, veti fi fericiti pentru tot restul vietii, chiar VETI TRAI BINE!

CRISTOIU, DEZVĂLUIRI-BOMBĂ DIN JURNALUL ELENEI UDREA!

Redactia • Publicat: 19 Feb 2015,
După ce Elena Udrea l-a rugat pe Ion Cristoiu, prin intermediul rețelei de socializare, să facă publice anumite informații pe care ea le-a scris în jurnal, chestiuni referitoare la Coldea, Hellvig și alți actori politici, Cristoiu face DEZVĂLUIREA.
Hellvig și Petrache au pus țara la cale cu adjunctul lui Maior, Florian Coldea. Se țintea foarte sus: Iohannis președinte! iată ce scria Udrea în jurnal! 
“La un moment dat, afland ca la sediul SRI se duc Hellvig si Petrache de la Ilfov, la Coldea, sa se puna de acord la niste chestiuni privindu-l pe Iohannis, si ca acestia spuseseră că i-a asigurat Coldea ca Iohannis nu va fi declarat incompatibil pana la alegeri, m-am dus sa-i spun lui Maior…. ca se lucreaza impotriva lui Ponta cu aceste metode… ii spusesem presedintelui care insista sa nu ma creada. L am sunat pe Maior si m-am dus la el….”, nota Elena Udrea în pagina 6 a jurnalului, conform relatărilor jurnalistului Ion Cristoiu, care a vorbit despre aceste lucruri ÎN EXCLUSIVITATE la NAȘUL TV.
Cristoiu a tras concluzia că, din cele scrise în jurnal, reiese faptul că în campania electorală, Hellvig și Petrache țineau legătua între Iohannis și Coldea.
“Nu scrie nicaieri in denunt ca domnul Hellvig va fi pus director. În jurnal, doamna Udrea are ca tema faptul că domnul Coldea va ajunge director”, a subliniat Ion Cristoiu, în EXCLUSIVITATE la emisiunea NAȘUL.
Radu Moraru, moderatorul emisiunii NAȘUL a făcut o precizare: “în denunț există câteva rânduri cenzurate de către echipa doamnei Udrea sau chiar de către doamna Udrea. În documentul olograf prezentat în exclusivitate de NAȘUL TV era un chenar mare care era gol”, a spus Radu Moraru, lăsând să se înțeleagă că acolo au fost niște informații care nu s-a vrut să fie publice.
“Elena Udrea prezinta o Romanie in care SRI nu doar ca face televiziune cu bani negri dusi la sacosa de Cocos, ci tine si justitia sub talpi, sub bocanci, din moment ce Elena Udrea, in tara lui Basescu presedinte, vorbeste de faptul ca domnul Coldea are atata putere incat poate sa comande justitiei sa il declare compatibil pe Iohannis. Bătălia a fost pe Înalta Curte”, a completat jurnalistul Radu Moraru.
Moraru l-a întrebat pe Cristoiu dacă din jurnal reiese faptul că Udrea spera să intre în turul 2 alături de Ponta.
Cristoiu a răspuns afirmativ.
“Supararea porneste de la faptul ca domnul Coldea a manevrat in asa fel incat ea nu a intrat in turul al doilea”, a precizat Ion Cristoiu.
“Batalia intre cele doua grupari: Iohanis – PDL si Ponta, Traian Basescu si Elena Udrea a fost ca ÎCCJ sa se pronunte pana la primul tur in legatura cu Klaus Iohannis, ei fiind siguri ca se va pronunta in sensul in care Iohannis sa fie declarat incompatibili. In acel moment, era sigura ca intra in turul al doilea. De aici nemultumirea ei fata de Înalta Curte. Ea spune ca Înalta Curte a amanat decizia pana dupa alegeri si asa nu a intrat ea in turul doi (…) de fapt, supararea pe Coldea este ca Udrea, pana sa inceapa campania, stia ca are sprijinul a doi oameni de servicii: si Maior, si Coldea… si brusc nu a mai fost asa….”, a explicat Ion Cristoiu.
Radu Moraru a conchis spunând că ceea ce notează Udrea este înfricoșător.
“Ce prezinta Udrea este o Romanie infricosatoare. E posibil ca atunci cand ai sefii serviciilor de partea ta, sa nu conteaze cine voteaza, ci să conteze cine numara”, a explicat Moraru

SECRETE LA NIVEL ÎNALT: CINE CONDUCE ROMÂNIA ?!

Radu Moraru • 13 Mar 2015,
Pornind de la editorialul lui Ion Cristoiu, potrivit caruia tabara Ponta isi are proprii procurori arondati Procurorului General Tiberiu Nitu de la Ploiesti iar tabara Coldea isi are proprii procurori de la DNA, si tinind cont de Denunturile Elenei Udrea, iata ce tablou vad astazi al STATULUI MAFIOT:
1. Laura Codruta Kovesi, sefa DNA, este “garantata” de catre Florian Coldea, seful militar al ofiterilor SRI. Kovesi a fost “supusa” de catre Coldea prin niste interceptari realizate de SRI pe cind Kovesi era Procuror General. Ea a fost “speriata” sa se subordoneze lui Coldea prin niste stenograme SRI “scurse” pe Hotnews in urma cu mai multi ani. Hotnews, in opinia mea, este site-ul personal al lui Coldea SRI, un site bunicel, domnule super General, “Sa traiti!”
2. Florian Coldea este “garantat” de venirea intempestiva a ditamai Sefului FBI. Administratia Obama, disperata ca a jucat pe mina echipei Maior-Ponta-Ghita, a trimis de urgenta un mesager care sa il ia in brate pe Coldea. Cea mai penibila faza este ca mister Coldea a fost declarat “virgin” la acuzatiile Elenei Udrea (adica Traian Basescu) in nici 30 de zile de investigatii ale procurorilor militari, un fel de record absolut in istoria militara universala, avind in vedere ce acuzatii grele si cu probe a adus Udrea in denunturile de la DNA. ( Desi Udrea este unul din oamenii care m-a facut sa plec de la B1 TV, eu cred ca cel putin 90% din cele spuse in Denunturi sint adevaruri).
3. Procurorii Procurorului General Tiberiu Nitu, un papagal de casa al mafiei din Ploiesti, sint “garantati” de troica Ponta-Ghita-Maior si iata ca l-au arestat pe “tradatorul” Vangheleeee. Abia acum au aflat ca “premareanul” de sector 5 a facut o mica spaga de 500 de milioane de euro! Pina astazi n-au stiut nici Kovesi, nici SRI si nici macar Nitu, care a fost, 4 ani, mina dreapta a lui Kovesi! Nici Coldea n-a stiut, desi era parte din fisa postului de sereist, sa stie cum plecau, coloane de 7-8 masini cu portbagajul plin de valuta catre Elvetia, ani la rind!
Concluzii:
1. E bine ca se aresteaza intre ei, le dorim sa fie cit mai multi!
2. Ii rugam sa nu ne mai minta cu lupta anticoruptie, e de fapt o rafuiala intre mafioti, in STATUL MAFIOT !
3. Asteptam ca Obama si USA sa trimita un Ambasador in Romania, dupa doi ani de dezmat al unor smecheri americani care s-au umplut de bani prin lipsa dialogului institutional.
4. Traian Basescu a preluat, in 2004, un stat super mafiot si, din pacate, ne lasa mostenire, in 2014, un stat la fel de super-mafiot! Rusine Traian Basescu, Rusine Dinu Patriciu! Cu o mica exceptie, laudabila, faptul ca mafiotii se aresteaza intre ei. Cica urmeaza Basescu, zice Cristoiu!
Daca ma intrebati pe mine, eu cred ca trebuie sa plece toti: Ponta, Coldea, Kovesi, Nitu, Cazanciuc, Ghita, etc, dar sa continue toate dosarele de bagat la puscarie, fiindca exista marfa ca nicaieri in lume!
Cit timp acesti indivizi santajabili sint la butoane, toti romanii liberi sint in pericol! Fiindca “baietii” astia controleaza tot, de la ANAF pina la pirtzurile fiecaruia dintre noi !
Toata presa este a lor! Cu exceptia NASUL TV! Aproape toti politicienii sint controlati de ei! Toate institutiile sint ale lor, cu tovarasi butonati!
Daca Romania mergea spre bine, ma inclinam in fata acestor “securisti de bine”! Problema e ca traim din ce in ce mai prost deci toti sint niste idioti si tradatori de tara! Ei insa traiesc bine!!!
Deci cine conduce Romania?! Traian Basescu ne-a pacalit cum ca el a condus tara timp de 10 ani! Fals! Asa cum astazi, deocamdata, va jur ca nu Klaus Iohannis conduce Romania! Sa fiti iubiti! Radu Moraru

2015-03-16

Cine ar putea să urmeze după Horia Georgescu!

Redactia • Publicat: 16 Mar 2015,
Dezvăluire-bombă făcută de jurnalistul Robert Turcescu. Acesta scrie pe Facebook că după Horia Georgescu ar putea să-i vină rândul lui Tăriceanu să dea socoteală în fața anchetatorilor.
Iată ce scrie Turcescu pe rețeaua de socializare!
Robert Turcescu a postat pe blogul personal un articol intitulat “Cine a pus samsarii-n drum, ăla n-a fost om nebun: Tăriceanu și băieții deștepți care s-au îmbogățit din “FB-uri”".
Redăm mai jos dezvăluirea făcută de Robert Turcescu!
Toate spagile de milioane (de euro!) din jurul putregaiului numit ANRP n-ar fi fost posibile sau, oricum, ar fi fost infinit mai mici daca nu erau facute la un moment dat niste “mici” modificari in Actul Constitutiv al Fondului Proprietatea. S-a intimplat in iarna anului 2007 cind prim-ministru al Romaniei era domnul Calin Anton Popescu-Tariceanu. La citeva luni distanta, adica in ianuarie 2008,modificarile amintite au lansat in afacerea cu actiuni FP asa-numitii samsaricare au transformat ANRP in cel mai tare poligon de tras tunuri cu bani de la bugetul de stat. Mai jos, ordinea cronologica a intimplarilor.
Pe 24 noiembrie 2005, sub semnatura premierului Tariceanu si a secretarului de stat in Ministerul de Finante Catalin Doica e data hotarirea de guvern prin care se anunta constituirea “Societatii Comerciale Fondul Proprietatea S.A”.

Actul constitutiv al “SC Fondul Proprietatea SA” este publicat in Monitorul Oficial si intra in vigoare zece zile mai tirziu, adica pe 5 decembrie 2005. De remarcat in acest act constitutiv articolul 5 intitulat “Tranzactionarea actiunilor”, cu un singur alineat, care preciza ca “tranzactionarea actiunilor Fondului Proprietatea se va face pe piete reglementate”. Iata dovada:
La acel moment, aparitia samsarilor care sa cumpere la preturi mici actiunile dobindite de mostenitorii care nu voiau sa mai astepte pina la momentul listarii lor la bursa era practic blocata intrucit comporta riscuri data fiind precizarea ca aceste operatiuni nu puteau fi facute decit “pe piete reglementate”. Asta pina cind le-a sarit in ajutor acelasi binom Tariceanu- Doica! Pe 19 decembrie 2007 se emite controversata Hotarire de Guvern 1581/2007 prin care este modificat scurt si profitabil pentru samsari actul constitutiv al SC Fondul Proprietatea SA. Practic, Tariceanu si Doica anunta schimbarea in integralitate a anexei numita “Actul Constitutiv al SC Fondul Proprietatea SA”!

De ce era nevoie de schimbarea totala a actului constitutiv? Pai, printre altele,pentru a face loc in schema “afacerii FP” tuturor samsarilor care stateau la pinda sa cumpere fara griji si sub pretul pietei actiunile care, la acea vreme, erau doar hirtii detinute de fostii proprietari! Asa se face ca din noul act constitutiv al SC Fondul Proprietatea SA dispare pur si simplu articolul care vorbea despre tranzactionarea actiunilor pe piete reglementate. Apare insa un articol nou in care se vorbeste despre “cesionarea partiala sau totala a actiunilor intre actionari sau terti”. Sigur, in conditiile legii.

Cind s-a dat liber, au navalit samsarii si povestea e cunoscuta. Fondul Proprietatea s-a listat la bursa pe 25 ianuarie 2011. Din ianuarie 2008 si pina in ianuarie 20011 au fost trei ani in care samsarii au cumparat “FP-uri” uneori si cu zece la suta din valoarea lor nominala stabilita de acelasi guvern Tariceanu la 1 leu/ actiune. Ca sa intelegeti de ce era profitabil sa cumperi in perioada 2008-2011 actiuni FP chiar si cu 0,20 bani/ actiune e suficient sa priviti cu cit e cotata astazi o actiune FP la Bursa de Valori Bucuresti: 0,85 bani/ actiune…
P.S 1
Daca tot a ajuns DNA la smecherii din comisia ANRP care rezolvau cu “celeritate” cererile de despagubire depuse de samsarii de drepturi litigioase, in ordine invers cronologica ar trebui, zic eu, sa mearga ancheta pina la capatul firului acestei imense escrocherii. Si ghemul, asa cum am aratat mai devreme, a inceput sa se roteasca intr-o frumoasa zi de 24 noiembrie 2005, cind domnul Calin Popescu Tariceanu dadea Hotarirea de Guvern prin care lua fiinta Fondul Proprietatea.
P.S 2
Pentru lamuriri suplimentare cititi si aceasta stire Mediafax din ianuarie 2008, luna in care eu cred ca unii au turnat multa sampanie in pahare…
Materialul îl puteți citi și pe turcescu.ro

Citește și dă mai departe !

Antal Burjan:
"Ăla care confundă Paştele cu evreii şi 15 martie cu violenţele interetnice din 1848/49 nu întelege mai nimic din istorie. Românul care mă felicită de 15 martie nu se asociază neapărat cu punctul meu de vedere asupra istoriei. El spune că eu ca om sunt mai important pentru el decât propria-i opinie istorică, Şi mie îmi revine aceeaşi răspundere pe 1 decembrie. Nici eu nu voi dansa pe stradă de bucurie, dar pentru pumnul ăsta de oameni (şi ăilalţi pe care nu am norocul să îi cunosc) sunt oameni de treabă şi merită respectul meu în ziua când ei sărbătoresc.
Cred sincer că un bun transilvan TREBUIE să fie mai întâi un bun român, bun ungur, bun neamţ. Pentru că Transilvania nu a coborât din nori, a fost construita de aceste natii aşa cum este: cu tot ce-i bine in ea şi cu tot ce-i rău. 
Deci un bun transilvan ungur iese pe stradă la 15 martie. Un bun transilvan secui iese pe stradă pe 10 martie. Un bun transilvan român iese pe stradă la 1 decembrie. Nu împotriva românilor/ ungurilor, ci pentru a-şi sărbători, comemora propriul trecut. Iar la urmă, după ce eşti bun român/ungur/neamţ/... /..., după ce eşti bun ardelean, moldovean, bucovinean, muntean, oltean, bănăţan, /.../, 
DUPĂ toate astea eşti bun cetăţean român. după aia bun european (dacă nu moare înainte de noi Europa asta amărâtă....).
O duminică faină!"
Uite deci motivul pentru care îi rog pe cei care azi sunt pe stradă de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni
să primească cele mai bune şi mai faine urări - ş-apoi într-o zi, când i-o veni istoriei mintea la cap om înţelege că-s o mie de lucruri care ne ţin aproape
Musai să dai mai departe,
mulţumesc, köszönöm, danke


Uite niște fainoşaguri de la Oradea - 
și dacă le-ar vedea pe la noi, sunt convins că și bănățenii, moldovenii, dobrogenii sau bucovinenii (și da, și bucureștenii) ar face și ei astfel de poze ale istoriilor vechi - nu de alta, dar dacă e să avem ceva de împărțit, fainoşaguri să-mpărțim
No, acuma dă mai departe

Maghiarii au invadat centrul Clujului, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Ce incidente au fost

Circa 500 de etnici maghiari au mărsăluit prinCluj-Napoca cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Poliția și Jandarmeria au fost în misiune și au acționat alături de organizatori pentru excluderea extremiștilor.
Maghiarii au pornit în marș de la Institutul Teologic Protestant spre Biserica "Sfantul Mihail", în jurul orei 11.30. Din mulțimea adunată au făcut parte și maimulţi reprezentanţi ai Organizaţiei extremiste a Tinerilor din cele 64 de Comitate, care au venit cu steaguri și însemne considerate extremiste. 
Organizatorii marșului le-au cerut jandarmilor și polițiștilor să îi legitimeze și excludă. Cei 5 -6 extremiști au fost scoși din rând și duși la secția de poliție pe durata marșului.
La marș au luat parte preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, viceprimarul Clujului, Horvath Anna, senatorul, Laszlo Attila, consulul principal al Ungariei la Cluj, Mile Lajos, dar și alte oficialități de rang secund.
Cei 500 de maghiari au ajuns la Biserica ”Sf. Mihail”, dar înainte au înconjurat statuia lui Matei Corvin. 
Steagul României a fost purtat de unul dintre participanții la marș, alături de cel al Ungariei și al maghiarilor din Transilvania. În plus, steagul României a fost dus în Biserica ”Sfântul Mihail” spre deosebire de anii trecuți când era oprit la intrare.
De la ora 14.00, maghiarii vor depune coroane de flori la placuța comemorativă a lui Petofi Sandor, de pe strada Avram Iancu.

O frumoasă unguroaică din Cluj a explicat ce înseamnă ziua de 15 martie: Mândrie că mai suntem în Ardeal

O frumoasă tânără din comuna Cojocna, Kurutz Iulia, a explicat duminică la marșul organizat cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni ce înseamnă pentru etnie ziua de 15 Martie.
Iulia a venit din Cojocna îmbrăcată într-un costumfăcut chiar de ea și pe care l-a purtat cu mândrie. 
Ea a explicat ce înseamnă ziua de 15 Martie. ”Am încercat să ne îmbrăcăm în portul nostru tradițional, din Cojocna, pentru că venim de acolo.15 martie înseamnă foarte multe pentru noi, înseamnă dizidență, mândrie că mai suntem aici în Ardeal, tristețe pentru că nu am reușit să e atingem țelurile din 1848, dar mai suntem și am venit să fim împreună în ziua aceasta pentru noi. 
Azi o să trecem peste centru și o să ajungem la biserică, unde va fi o slujbă religioasă pentru comemorarea acestei zile”, a spus Kurutz Iulia.

2015-03-14

Legea partidelor politice, lege nr. 14/2003 republicata 2014

Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 privind punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificarile ulterioare, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 14/2003 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012 si a mai fost modificata prin:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012, aprobata prin Legea nr. 206/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2013 pentru modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificaea si completarea unor acte normative conexe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 214/2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 388 din 26 iunie 2013.
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Art. 2
Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.
Art. 3
(1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constitutia Romaniei, republicata.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.
Art. 4
(1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ-teritorial.
(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice la nivelul operatorilor economici sau al institutiilor publice.
(3) Desfasurarea de activitati politice la nivelul operatorilor economici sau al institutiilor publice este permisa, cu acordul acestora, numai in campania electorala, in conditiile legii.
(4) In cadrul organizatiilor teritoriale partidele politice isi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.
Art. 5
(1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate, fiind interzisa utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica in care sunt incadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in mod corespunzator.
(3) Denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o combinatie specifica.
(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor de catre organele competente ale partidului, conform statutului si cu respectarea art. 25 si 26.
Capitolul II - Membrii partidelor politice
Art. 6
Pot fi membri ai partidelor politice cetatenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.
Art. 7
Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica.
Art. 8
(1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.
(2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
(3) La inscrierea intr-un partid politic orice persoana este obligata sa declare in scris, pe propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
(4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida in conditiile legii.
(5) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic.
(6) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrangeri in exercitarea drepturilor cetatenesti.
Capitolul III - Organizarea partidelor politice
Art. 9
Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.
Art. 10
Statutul partidului politic cuprinde in mod obligatoriu:
a) denumirea integrala si denumirea prescurtata;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa;
d) sediul central;
e) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
f) drepturile si indatoririle membrilor;
g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;
i) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;
j) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale;
k) organul competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori in alte forme de asociere;
l) conditiile in care isi inceteaza activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii;
n) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si terti;
o) alte mentiuni prevazute ca obligatorii in prezenta lege.
Art. 11
Statutul si programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut.
Art. 12
(1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale, potrivit organizarii administrative a tarii, care au numarul minim de membri prevazut de statut.
(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul loacl corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.
Art. 13
(1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au in statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic si a organizatiilor sale teritoriale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta de statut.
(2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.
Art. 14
(1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel national, este organul suprem de decizie al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani.
(2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numarul acestora se stabileste in raport cu numarul de membri. Procedurile de desemnare si de delegare a acestora trebuie prevazute in statut.
Art. 15
(1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani.
(3) Comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara, precum si proceduri echitabile de decizie.
Art. 16
(1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat.
(3)*) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.
------------
*) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 530/2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, a constatat ca dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificarile ulterioare, sunt neconstitutionale.
Art. 17
(1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute in statut.
(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.
(3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un cadru organizat.
Capitolul IV - Inregistrarea partidelor politice
Art. 18
(1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 3 membri fondatori, care vor fi citati in instanta;
b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori;
e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.
Art. 19
(1) Lista semnaturilor de sustinere trebuie sa mentioneze obiectul sustinerii, data si locul intocmirii, iar pentru sustinatori trebuie sa contina numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, codul numeric personal, precum si semnatura. Sustinatorii inscrierii unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot.
(2) Lista va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta de art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Lista trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti.
(4) Fiecare lista va cuprinde persoane dintr-o singura localitate. Listele vor fi grupate pe localitati si judete, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).
Art. 20
(1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.
Art. 21
(1) Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 18 alin. (2).
(2) Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti pot face apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevazute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucuresti va examina apelul in sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la inregistrarea acestuia.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva.
Art. 22
Partidul politic dobandeste ersonalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii instantei rivind admiterea cererii de inregistrare.
Art. 23
Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice.
Art. 24
(1) Partidele politice au obligatia sa depuna la Tribunalul Bucuresti:
a) documentele atestand desfasurarea adunarilor generale, in termen de 30 de zile de la data acestora;
b) documentele provenind de la autoritatile electorale competente privind desemnarea candidatilor in alegeri, in termen de 30 de zile de la data alegerilor.
(2) Depunerea documentelor prevazute la alin. (1) la Tribunalul Bucuresti se consemneaza in Registrul partidelor politice.
Art. 25
(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.
(2) Orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data adoptarii, cu indeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 20 si 21.
Art. 26
(1) In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
(2) In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucuresti se va pronunta asupra acesteia.
(3) Impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti partea interesata poate face apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la data comunicarii hotararii.
(4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta prin hotarare definitiva in termen de 15 zile de la inregistrarea apelului.
(5) Hotararea definitiva de admitere a modificarii statutului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 27
In fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa isi actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui a
Capitolul V - Asocierea partidelor politice
Art. 28
(1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica.
(2) In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum si ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.
(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.
Art. 29
(1) Pentru inregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare a aliantei politice, semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa la protocol.
(2) Procedura prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.
Art. 30
(1) Pentru aliantele politice, prevederile art. 20-22 se aplica in mod corespunzator.
(2) Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul aliantelor politice.
Art. 31
In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.
Art. 32
(1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.
(2) In protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) se vor mentiona denumirea, semnul permanent - daca este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor.
Art. 33
Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere isi pastreaza personalitatea juridica si patrimoniul propriu.
Art. 34
Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de asociere se comunica la Tribunalul Bucuresti pentru inregistrare, potrivit prevederilor art. 28 si 29.
Art. 35
Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati in alegeri, care este optionala.
Art. 36
Daca niciunul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar.
Capitolul VI - Reorganizarea partidelor politice
Art. 37
(1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare. 
(2) Reorganizarea poate consta in fuziune, prin absorbtie sau contopire, ori in divizare, totala sau partiala.
Art. 38
(1) Fuziunea a doua sau mai multe partide legal constituite se realizeaza prin aprobarea protocolului de fuziune de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid, prevazute la art. 14, in cadrul sedintei comune a acestora.
(2) In protocolul de fuziune se vor mentiona, in mod expres, modalitatile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele care fuzioneaza, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii in partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.
(3) In protocolul de fuziune se stabileste caracterul acesteia: prin absorbtie sau prin contopire.
Art. 39
(1) In situatia fuziunii prin absorbtie, unul dintre partidele politice isi pastreaza personalitatea juridica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care isi inceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. In protocolul de fuziune se va preciza care partid isi pastreaza personalitatea juridica, avand drept consecinta pastrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic.
(2) Protocolul de fuziune si, daca este cazul, modificarile la statutul partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.
(3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.
Art. 40
(1) In urma fuziunii prin contopire a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga in drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care, in termen de 10 zile, trebuie sa se conformeze prevederilor art. 18, cu exceptia depunerii listei semanturilor de sustinere.
(2) Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participa la fuziune.
(3) Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou-format din fuziunea prin contopire, potrivit prevederilor art. 20-22.
(4) Ca urmare a hotararii definitive a instantei de inregistrare a noului partid rezultat din fuziunea prin contopire, acesta va fi inscris in Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.
Art. 41
(1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotararea organului sau suprem de decizie, prevazut la art. 14.
(2) Divizarea poate fi totala sau partiala.
(3) Inregistrarea partidului sau a partidelor rezultate in urma divizarii se face potrivit prevederilor art. 18-21.
(4) Eventualele modificari ale statutului partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.
Art. 42
(1) Divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid politic care isi inceteaza existenta catre doua sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel.
(2) In cazul divizarii totale, prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.
Art. 43
Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel.
Capitolul VII - Incetarea activitatii partidelor politice
Art. 44
Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala, pentru incalcarea art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata;
b) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti;
c) autodizolvare, hotarata de organele competente prevazute in statut;
d) reorganizare, in situatiile prevazute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).
Art. 45
Curtea Constitutioanla hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) si (4) si art. 146 lit. k) din Constitutia Romaniei, republicata, cu procedura stabilita in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.
Art. 46
(1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
a) cand se constata incalcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata, de catre Curtea Constitutionala, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;
b) cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
c) cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 47 alin. (1);
f) ca urmare a neindeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 si 2, constatata de Tribunalul Bucuresti conform art. 48;
g) ca urmare a aplicarii art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti de catre Ministerul Public si se solutioneaza potrivit normelor de procedura stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).
Art. 47
(1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:
a) nu a tinut nicio adunare generala timp de 5 ani;
b) nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale.
(2) Pentru partidul politic aflat in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (1), Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 26 alin. (2)-(4).
Art. 48
(1) Neindeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 si 2, se poate constata cand un partid politic nu obtine la doua alegeri generale succesive un numar minim de voturi.
(2) Numarul minim necesar indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1 si 2 este de cel putin 50.000 de voturi la nivel national, pentru candidaturile depuse in oricare dintre urmatoarele scrutinuri: consilii judetene, consilii locale, Camera Deputatilor, Senat.
Art. 49
Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, in termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice.
Art. 50
Dupa primirea documentelor privitoare la partidele politice care indeplinesc oricare dintre situatiile prevazute la art. 44, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.
Capitolul VIII - Evidenta partidelor politice si a aliantelor politice
Art. 51
(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din Romania.
(2) Institutia cu drept de a opera in Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.
(3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.
(4) Inregistrarea si radierea partidelor politice, operate in Registrul partidelor politice, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 52
(1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidenta pentru aliantele politice.
(2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
Capitolul IX - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 53
(1) Partidele politice existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmand procedura judiciara stabilita la art. 18-21, sub sanctiunea radierii din Registrul partidelor politice.
(3) Termenul de 6 luni pentru inscriere este un termen de decadere.
Art. 54
(1) Denumirea integrala si denumirea prescurtata ale unui partid politic inregistrat legal, precum si semnele permanente folosite de acesta, incepand cu anul 1990, ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi insusite sau utilizate de alte partide politice inregistrate ulterior.
(2) In acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent inlocuieste sintagma insemnul partidului, utilizata in Legea partidelor politice nr. 27/1996.
(3) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice.
(4) Dupa expirarea termenului prevazut la art. 53 alin. (2), partidele si aliantele politice vor utiliza numai denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent inregistrate la Tribunalul Bucuresti, atat in activitatea curenta, cat si cu ocazia alegerilor.
Art. 55
Organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri li se aplica in mod corespunzator prevederile prezentei legi, cu exceptia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) si f), art. 47, 48 si 53.
Art. 56
Cetatenii Uniunii Europene care nu detin cetatenia romana si au domiciliul in Romania au dreptul de a se asocia in partide politice sau de a se inscrie in partide politice in aceleasi conditii ca si cetatenii romani.
Art. 57
Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 87 din 29 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, se abroga, cu exceptia cap. VI*) - Finantarea partidelor politice.
---------- 
*) Capitolul VI din Legea nr. 27/1996 a fost abrogat prin Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, abrogata prin Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare.