1 decembrie 2017, Stefan Both
Ziua Naţională a României este sărbătorită de pe 1 decembrie din 1990, odată cu promulgarea legii de către preşedintele Ion Iliescu. În trecut, între 1866-1947, Ziua României s-a celebrat pe 10 mai. Mai apoi, între 1948-1989, pe 23 august. După revoluţia din 1989, opoziţia anticomunistă a pledat pentru adoptarea zilei naţionale în 22 decembrie, zi care marchează începutul democraţiei în România.
De 27 de ani, România sărbătoreşte Ziua Naţională pe 1 decembrie, zi în care, la Alba Iulia, în 1918, ardelenii şi bănăţenii au spus într-un glas: România!
Timişoreanul Virgiliu Pop, cercetător al Agenţiei Spaţiale Române, crede că în debutul anului centenar trebuie contracarată tema unor presupuse disensiuni româno-maghiare.
„În contextul unirii Transilvaniei cu România cred că ar trebui ca naţiunile noastre - română şi maghiară - să intre într-o nouă eră, a respectului reciproc şi a înţelegerii reciproce. Nu doar maghiarii trebuie să accepte că Ardealul e «al României», dar şi românii trebuie să accepte că Ardealul nu e doar «al românilor».
„Nu doar noi «suntem aici pe veci stăpâni». Istvan din Odorheiu Secuiesc e la fel de stăpân peste Ardeal ca şi Gheorghe din Ibăneşti. Ardealul, indiferent de apartenenţa statală, e un teritoriu unde românii şi ungurii sunt acasă, în mod egal. Ambele naţiuni trebuie să se împace cu ideea că Ardealul aparţine României (naţiunea maghiară), şi că Ardealul nu e doar al românilor, ci şi al ungurilor (naţiunea română)”, susţine Virgiliu Pop.
"Păstrarea integrităţii teritoriale a României e sacră"
Integritatea teritorială a ţării este indiscutabilă, iar în 2017 românii şi maghiarii, deopotrivă, ar trebui să îşi găsească numitorul comun: interesul naţional, crede Pop.
“Păstrarea integrităţii teritoriale a României e sacră, ca şi păstrarea identităţii naţionale a ungurilor din România. Da, am fost duşmani de-a lungul istoriei. Dar şi francezii şi germanii au fost duşmani, iar acum au o relaţie specială de alianţă. Au trecut, şi unii, şi alţii, peste ranchiune şi atitudini revanşarde. E foarte important că şi noi - românii şi maghiarii - să trecem peste acestea şi să devenim aliaţi. Putem să o facem. Emoţiile mixte, de , se pot transforma în emoţii simple de dragoste şi înţelegere faţă de vecini, cu care împărţim acelaşi fond genetic, dar de care ne separă doar limba”, a mai spus cercetătorul.
"Haide să facem, împreună, anul 2018 un an al unui nou început între două naţiuni"
Virgiliu Pop s-a născut într-o familie de români din Miercurea Ciuc, unde a locuit până la vârsta de 13 ani între secui, iar apoi s-a mutat în Timişoara. “Cunosc realităţile Transilvane şi Bănăţene, în general vorbind”, adaugă acesta.
“Locul României e alături de Ungaria; locul Ungariei e alături de România. Haide să facem, împreună, anul 2018 un an al unui nou început între două naţiuni care pot şi trebuie să fie prietene”, a mai declarat Virgiliu Pop.
Virgiliu Pop a participat la proiectul „Mars Desert Research“, din deşertul Colorado, în 2011, unde s-a simulat o călătorie pe Marte. Afirmaţiile făcute de Virgiliu Pop sunt făcute în nume personal, nu în numele entităţilor cu care este afiliat.