Titus Corlatean s-a intalnit ieri la Moscova cu omologul sau rus. Lavrov a intrat la discutii declarand ca impartaseste „aspiratia Romaniei spre dezvoltarea deplina a relatiilor bilaterale“ si a iesit vorbind despre „integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova“.
Vizita lui Corlatean la Moscova este, cu siguranta, un succes diplomatic. Ultima oara cand a avut loc o intalnire la nivel de ministri de Externe a fost in februarie 2009, cand ministru era Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi ne-a marturisit ca MAE a incercat vreme de un an si jumatate sa puna la punct o intalnire bilaterala si nu a reusit, singura intalnire Baconschi-Lavrov petrecandu-se la New York, in marja unei reuniuni ONU.
Ca ministru de Externe, Mihai Razvan Ungureanu a avut, pe de alta parte, mai multe intalniri cu Lavrov, pe care il considera ”prieten” si ne-a amintit ca una din primele sale convorbiri internationale in calitate de prim-ministru a fost cu Lavrov. Ceea ce dovedeste faptul ca rusii sunt in continuare interesati de Romania si de dialogul cu Romania, numai ca sunt foarte selectivi in alegerea partenerilor de dialog.
Potrivit profesorului Armand Gosu, expert in politica rusa si a relatiilor din fostul spatiu sovietic, faptul ca lui Corlatean i s-a organizat o vizita de trei zile, ca i s-a facilitat un interviu cu agentia Interfax, preluat prompt si in Romania, si ca a fost invitat sa rosteasca un discurs la Academia Diplomatica a MAE rus, reprezinta un nivel de recunoastere de care nu s-a mai bucurat un ministru de Externe roman de foarte multa vreme. Am incercat, pentru comparatie, sa solicitam opinia fostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, dar acesta nu a fost disponibil pe tot parcursul zilei de ieri.
De fapt, nici unul dintre oficialii de rang inalt contactati de „Romania libera“ nu a aratat o deschidere deosebita pentru a discuta detaliile acestei vizite, ceea ce ridica mai multe semne de intrebare.
Ce mandat a avut Corlatean?
In ultimele zile s-a discutat despre faptul ca presedintele Traian Basescu i-ar fi reprosat public lui Victor Ponta ca nu ar fi avut mandat de la presedinte, titularul constitutional al politicii externe, pentru turneul din Asia, unde a propus un parteneriat strategic Romania-China, respins de Basescu.
Ponta a incercat sa minimalizeze incidentul si a repetat la televizor mantra uselista ca ”nimeni nu il baga in seama pe Basescu in lume”, de care se agata in mod inexplicabil chiar si dupa ce vara trecuta ”lumea” a luat pozitie in sprijinul lui Basescu si impotriva lui Ponta. Cand spunem ”lumea”, ne referim la Washington, Bruxelles sau Berlin, dar nu si la Moscova. Amintim ca intregul conflict de vara trecuta a pornit, cel putin formal, de la disputa privind reprezentarea la Consiliul European transata de Curtea Constitutionala in favoarea presedintelui. CCR a decis ca daca premierul vrea sa reprezinte Romania trebuie sa ceara mandat de la presedinte.
Dar nu este deloc clar ce mandat a avut Titus Corlatean pentru vizita la Moscova. Surse de la Palatul Cotroceni, relevante pentru politica externa si de securitate, ne-au declarat ca nu au cunostinta despre continutul convorbirilor avute de Corlatean cu Lavrov si ca nu cunosteau nici macar ”punctajul” acestei intalniri. Ceea ce nu inseamna ca ministrul de Externe nu ar fi putut avea un mandat direct de la presedinte, dar este mai probabil, date fiind relatiile politice dintre presedinte si Guvern, ca nu l-a avut. Deci, in absenta unor informatii publice relevante, se poate presupune ca Titus Corlatean a plecat la Moscova cu mandat de la Victor Ponta.
S-a pregatit o vizita a lui Ponta la Moscova?
Din punct de vedere strict formal, vizita a fost prilejuita de aniversarea a 10 ani de la semnarea Tratatului politic de baza dintre cele doua tari, care, potrivit lui Gosu, este un prilej excelent de relansare a relatiilor bilaterale dintre doua tari. Mihai Razvan Ungureanu ne-a marturisit ca, pe vremuri, rusii aveau obiceiul sa puna pe masa tot felul de subiecte cvasi-irelevante. Daca partea romana ridica un subiect precum tezaurul, rusii contraatacau cu subiecte precum”soarta monumentelor soldatului sovietic” sau dreptul de proprietate asupra pamantului de sub ambasada sau consulatul rus. ”Erau modalitati prin care rusii blocau, de fapt, dialogul politic”, a conchis Ungureanu.
”Nimic de felul acesta nu s-a intamplat la vizita lui Corlatean”, remarca Armand Gosu, ceea ce semnaleaza o deschidere evidenta a Moscovei spre Guvernul Ponta. Surse de la nivel inalt au speculat ca este foarte posibil ca in discutiile dintre Corlatean si Lavrov sa se fi discutat o posibila vizita a lui Victor Ponta la Moscova, care sa sublinieze noua politica de deschidere dintre cele doua tari si ”izolarea internationala” a presedintelui. In acest sens, Ponta va trebui sa faca mai multe concesii.
Ce vor, de fapt, rusii?
Oficial, obiectivul vizitei este, potrivit comunicatului MAE, ”semnarea a doua documente juridice interguvernamentale -Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse cu privire la infiintarea si conditiile de functionare a Institutului Cultural Roman de la Moscova si a Centrului Rus de Stiinta si Cultura de la Bucuresti si Programul de cooperare in domeniile culturii, educatiei, mass media, tineretului, sportului si turismului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse, precum si a unui document de cooperare la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe ale Romaniei si Federatiei Ruse – Planul de consultari intre cele doua Ministere de Externe pentru anii 2013-2014”.
Cel de-al doilea document inseamna, concret, ca, o data la sase luni, secretarul de stat Bogdan Aurescu se va intalni cu omologul sau rus pentru a discuta politica, ceea ce, avand in vedere ca este vorba despre discutii intre profesionisti, e o veste buna. Primul document este o chestiune de reciprocitate – daca Romania vrea sa deschida un sediu ICR la Moscova, rusii vor deschide si ei un Centru Cultural la Bucuresti. Ne-am exprimat temerea ca deschiderea unui ”Centru Cultural Rus” la Bucuresti este echivalent cu a deschide un birou oficial al SVR – serviciul de spionaj al Rusiei –, dar fostul director al SIE M.R. Ungureanu ne-a asigurat ca SVR este bine reprezentat in Romania si nu are nevoie de un nou birou si ca ”extinderea cooperararii culturale este intotdeauna binevenita”.
Unul dintre subiectele abordate de Lavrov in discutiile cu Titus Corlatean, dupa cum reiese din declaratia MAE rus, este formularea unor ”pozitii de principiu cu privire la stabilirea relatiilor cu UE si NATO si un schimb de pareri despre mijloacele de perfectionare a arhitecturii securitatii europene, punand accent pe problema apararii antiracheta”, ceea ce este un mod prolix de a spune ca rusii vor ca Romania sa se alature Uniunii Euroasiatice, sa iasa din NATO si UE si sa anuleze instalarea scutului antiracheta de la Deveselu. Ceea ce nu se va intampla. Spre cinstea lui, Corlatean a declarat limpede in interviul de la Interfax ca sistemul antiracheta nu este indreptat impotriva Rusiei si, mai important, ca rusii nu vor primi alte ”garantii” de la Romania decat cele oferite deja de NATO, ceea ce este important si respecta parteneriatul cu SUA.
A doua chestiune fierbinte, care pare sa fie, de fapt, prima, este Republica Moldova. Cum am amintit, Lavrov a intrat la discutiile cu Corlatean declarand ca ”acesta este un bun prilej pentru a evalua starea relatiilor noastre si perspectivele lor. Remarcam aspiratia Romaniei spre o dezvoltare deplina a relatiilor. Impartasim in totalitate o asemenea abordare”. La iesirea de la discutii, acelasi Lavrov a afirmat ca ”pozitia Rusiei in aceasta chestiune (a Moldovei) este bine cunoscuta. Noi am sustinut intotdeauna integritatea teritoriala a Republicii Moldova, care ar trebui sa ramana un stat suveran”. Lavrov a mai spus ca impartaseste opinia lui Corlatean, potrivit caruia viitorul Republicii Moldova ar trebui sa fie determinat de alegerea libera a poporului Republicii Moldova, iar Romania va respecta decizia, oricare va fi aceasta.
Dar Rusia si Romania inteleg lucruri foarte diferite cand vine vorba de Basarabia. Potrivit lui Armand Gosu, Moldova ”este foarte sus pe agenda diplomatiei ruse” pentru ca la Moscova exista temerea ca, daca Moldova va semna Acordul de Asociere si liber schimb cu Uniunea Europeana la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnius, atunci va crea un precedent pe care il vor urma si alte state precum Georgia, si ”vecinatatea apropiata” – sau sfera de influenta a Rusiei – se va destrama. Declaratiile lui Corlatean privind faptul ca ”viitorul Republicii Moldova ar trebui sa fie determinat de alegerea libera a poporului Republicii Moldova”, sunt ingrijoratoate pentru ca lasa deschisa ideea ca Romania nu s-ar opune daca un nou guvern, condus de comunisti, ar schimba total orientarea Moldovei.
Potrivit lui Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, afirmatiile lui Lavrov nu sunt decat o dovada de cinism, pentru ca nu poti vorbi despre ”suveranitatea” Republicii Moldova ”cand tu, Rusia, refuzi sa iti retragi trupele din Moldova.” Dungaciu sustine, de asemenea, ca prin aceasta declaratie Lavrov a ”aratat degetul Romaniei” sa nu cumva sa incerce sa schimbe statu quo-ul in Moldova. Ceea ce sugereaza ca in doua chestiuni fundamentale, Moldova si scutul, Corlatean nu a cedat, in pofida primirii facute.
Dar a cedat altceva? Ramane de vazut. In interviul de la Interfax, Corlatean a evocat ”o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral”. Nimeni nu a putut sau nu a dorit sa ne ofere detalii asupra acestor ”proiecte concrete”. Referitor la vizita lui Corlatean, purtatorul de cuvant al MAE rus, Aleksandr Lukesevici, a declarat ca au in vedere ”sa discutam si problemele complexe cu care se confrunta investitorii rusi in Romania”. Potrivit unei surse la nivel inalt, ar putea fi vorba de facilitati fiscale si avantaje comerciale, constand inclusiv in contracte de stat pentru companiile ruse.
Deci, la sfarsitul zilei, intrebarea este: ”Cat costa, de fapt, o vizita la Moscova a lui Ponta?”.
La 36 de ore după ce Victoria Nuland a plecat din Bucureşti, Victor Ponta a ieşit din ascunzătoarea unde se pitise şi a transmis un mesaj către Statele Unite: da, este important parteneriatul cu SUA, cu UE, dar România vrea să-şi dezvolte relaţia cu China şi Rusia.
Fişa didactică a elevei Felicia Drăghiciu - partea 1
Fişa didactică a elevei Felicia Drăghiciu - partea 2
