2015-07-03

Scrisoare deschisă: MAI, avem sau nu dreptul la petiționare?

http://www.de-clic.ro/scrisoare-deschis%C4%83-mai-avem-sau-nu-dreptul-la-peti%C8%9Bionar
Către: Gabriel Oprea, Ministru de Interne și Prim-Ministru Interimar al României
În atenția: 
Președintelui României, dl. Klaus Iohannis
Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților

Scrisoare deschisă: MAI, avem sau nu dreptul la petiționare?
Stimate domnule ministru,
Mai mulți localnici și activiști de mediu au fost agresați în data de 24 mai pe Râul Alb, județul Hunedoara. Incidentul a avut loc în timpul unei vizite de documentare pe drumul de acces spre Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Platforma de-clic.ro a considerat necesar să ia atitudine și să se adreseze autorităților cu atribuții de decizie și control. Peste 400 de cetățeni s-au alăturat demersului făcut public și au solicitat în nume personal demiterea responsabililor pentru escaladarea evenimentelor care au atins apogeul în 24 mai, dar care nu erau nicidecum singulare.
Dintre petițiile transmise, unele fie nu au primit răspuns, fie au atras după sine măsuri reactive din partea autorităților. Aceste măsuri au fost îndreptate împotriva semnatarilor, ignorând cerințele și obiectul petițiilor. Vă reamintim că dreptul la petiționare este garantat prin Constituția României și este un prim pas pentru o relație sănătoasă între cetățean și stat. Mai mult, încurajarea exercitării acestui drept este primul semn pe care un stat ar trebui să îl facă în întâmpinarea cetățenilor săi.
O reacție deosebit de gravă a venit din partea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a Poliției Române, cărora li s-a solicitat prin petiție să ancheteze și să-l demită pe șeful inspectoratului hunedorean, responsabil de supravegherea și escaladarea evenimentelor pe Râul Alb. Cele două instituții au ales să răspundă printr-o vastă anchetă, desfășurată în toate județele din care au provenit petiții, pentru a determina dacă acești petiționari care s-au adresat prin poșta electronică susțin sub semnătură, la secție, cele sesizate.
Deși inițial am considerat că ”invitațiile” adresate de anumite inspectorate jutețene sunt un prim pas în adresarea cerințelor petiției, ulterior am constatat cu tristețe că măsurile luate în teritoriu erau exagerate și variau de la un județ la altul. În plus, invitațiile telefonice sau vizitele la locul de muncă ridică suspiciuni privind accesul la datele petiționarului și privind natura investigației care nu le-a fost comunicată celor citați. Mai mult, în județul Brașov semnatarii au fost vizitați la domiciliu și citați în calitate de martori într-un dosar penal și chiar amenințați cu amenzi sau aducere cu mandat în cazul neprezentării. În alte județe semnatarii au fost surprinși să afle că le fusese monitorizată activitatea recentă pe rețelele de socializare și vizita comisarului care a adus citația a fost însoțită de aluzii la postările sale pe Facebook pentru ai îi intimida. În alte cazuri semnatarii au fost nevoiți să parcurgă distanța de peste 100 km doar pentru a-și asuma prin semnătură ceea ce a susținut prin mesajul electronic - procedură neprevăzută de legea petițiilor.
În fapt, modul de operare al MAI în acest caz vorbește în termeni dezastruoși despre felul în care statul român alege să răspundă cetățenilor săi în momentul în care aceștia își exercită un drept garantat prin Constituția țării. Disproporția flagrantă între resursele alocate anchetării problemei sesizate de cetățeni față de audierea a sute de petiționari este o tristă dovadă a priorităților MAI în momentul acesta. Ne întrebăm, cum mulți dintre semnatari o fac, dacă MAI a investit la fel de multă energie pentru investigarea faptelor semnalate în petiție. Care a fost raționamentul sau inițiatorul real al acestei întregi investigații care a țintit în fapt petiționarii? Cine a autorizat monitorizarea unora dintre semnatarii petiției pe rețelele de socializare, și, aceeași procedură se aplică în cazul oricărei petiții adresate MAI?
Domnule ministru, suntem în fața unui precedent foarte periculos pentru relația cetățenilor cu statul, care alege să descurajeze și să intimideze mai degrabă decât să susțină și să soluționeze. Vă solicităm să denunțați și să puneți capăt acestor practici ce aduc prejudicii imense democrației din România.
Astfel, domnule ministru, vă solicităm public următoarele:
1. Care a fost raționamentul, legea, metodologia care a justificat mobilizarea Poliției pentru verificarea semnatarilor petiției referitoare la Râul Alb?
2. Cine a autorizat (dacă a autorizat) monitorizarea anumitor semnatari prin chestionarea vecinilor, a colegilor de muncă sau profilelor de pe rețelele de socializare?
3. Care este stadiul anchetei, dacă aceasta a fost inițiată, în scopul investigării neregulilor aminitite în petiție?
Cu respect,
Tudor Brădățan
Director executiv de-clic.ro

Cum să-ţi elimini adversarul cu propriile-i arme

de Sorina Ionaşc 28.06.2015 
Klaus Iohannis este un om tăcut şi un preşedinte aparent absent. Asta nu înseamnă însă că este şi molâu sau prost. Foarte departe de adevăr; în general tăcerea ascunde ceva. În cazul lui Iohannis, absenteismul făţiş ascunde o strategie de a rupe guvernarea PSD-UNPR tocmai prin metoda prin care PSD a obligat PNL să iasă de la guvernare şi să rupă USL.
Cu un mic efort de memorie, ne putem aminti ultimul joc, şi cel decisiv, dintre social-democraţi şi liberali pentru coaliţia de atunci, zisă şi USL. PNL l-a propus pe Klaus Iohannis vicepremier şi ministru de Finanţe, funcţie pe care primarul Sibiului la vremea respectivă a refuzat-o cu fermitate. El se voia ministru de Interne, funcţie ocupată atunci chiar de generalul Gabriel Oprea, cum altfel, interimar (după demisia lui Radu Stroe, venită după accidentul aviatic din Apuseni).
În ianuarie-februarie 2014, perioada ante-rupere USL, ambele partide susţineau că nu vor ruperea coaliţiei de guvernare. PSD nu recunoaştea conflictul deschis, dar refuza negocierea funcţiilor din Guvern, forţând practic PNL să iasă de la guvernare prin oferte de neacceptat. La rândul lor, liberalii repetau, pe bandă rulantă, că nu vor ieşirea de la guvernare, dar nici nu acceptă să fie umiliţi. Într-un final, USL s-a rupt.
Acum, la un an şi jumătate de la ruperea USL, vedem acelaşi scenariu şi câteva personaje comune. Victor Ponta, Gabriel Oprea şi, cel mai important, Klaus Iohannis, ultimul fiind, de data aceasta, într-o poziţie mult mai înaltă decât la începutul lui 2014. Acum, Klaus Iohannis pare că a început revanşa, folosind asupra PSD aceleaşi arme folosite de social-democraţi în urmă cu un an şi jumătate.
Acum, pesediştii sunt cei care discută despre o eventuală ieşire de la guvernare, spunând că nu acceptă să fie umiliţi (după modelul PNL), în timp ce partenerii lor, uneperiştii, susţin cu zâmbetul pe buze că, deşi nu sunt pe aceeaşi lungime de undă în cazul nominalizării lui Mihai Răzvan Ungureanu, nu există pericolul unui divorţ (după modelul PSD).
Refuzul lui Klaus Iohannis, declarat ”pe surse” din Administraţia Prezidenţială, de a-l desemna pe Gabriel Oprea premier interimar, printr-o aparentă presiune asupra lui Victor Ponta de a publica dovezi medicale care să-i demonstreze incapacitatea exercitării funcţiei, urmat, la aproximativ o oră, de o desemnare rapidă şi fără cuvinte a aceluiaşi Oprea în fruntea Guvernului, şi, la final, nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE, care i-a luat prin surprindere pe liderii PSD – totul pare un scenariu foarte bine pus la punct. Un meci jucat de Iohannis cu sânge rece, avându-i parteneri – şi adversari în acelaşi timp - chiar pe Victor Ponta şi Gabriel Oprea.
Practic, Klaus Iohannis îşi distruge un adversar mai vechi, cu aceleaşi arme cu care el însuşi a fost eliminat.
Ce câştigă fiecare? PSD şi Victor Ponta se victimizează şi acuză umilinţe din partea partenerilor de guvernare, deci inacceptabil pentru a rămâne în coaliţie şi, prin urmare, fac pregătirile pentru o retragere „forţată”, dar onorabilă. În acelaşi timp, premierul Ponta dă, de pe patul de spital din Turcia, asigurări că partidul său îşi va duce guvernarea până la capăt. E drept că pentru Victor Pinta personal rămânerea în funcţie a devenit nu doar o chestiune de supravieţuire politică, ci şi una de libertate, acum că DNA-ul îi bate la uşă.
Gabriel Oprea s-a văzut premier interimar, rămâne la guvernare şi visează să devină premier plin dacă se va realiza o coaliţie PNL-UNPR.
Klaus Iohannis îşi doreşte să scape de PSD şi să câştige o majoritatea parlamentară. Mihai Răzvan Ungureanu revine la şefia SIE, funcţie pe care a lăsat-o pentru a fi prim-ministru, dar pe care a pierdut-o din cauza moţiunii PSD în 2012 – aşadar recuperarea funcţiei, plus dulcea răzbunare de a fi cel care a eliminat, indirect, PSD de la guvernare.

Despre false autonomii şi viitoare capitale europene ale culturii

Găgăuzia este o regiune autonomă în sud-vestul Republicii Moldova. Numită Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, a carei autonomie a fost consfinţită şi garantată în 1994 de către Constituţia Republicii Moldova. 
Cu o populatie de 156 de mii de locuitori din care găgăuzi 82,1%. Găgăuzia are un drapel propriu, un imn, o limbă proprie. Pe hârtie s-ar spune că totul e perfect şi oamenii se bucură de autonomie; în realitate însă lucrurile stau cu totul altfel. 
Autonomia găgăuză este într-un fel, lipsită de conţinut. Limba oficială, limba româna se studiază ca limbă străină. A existat un articol mai detaliat despre aceste probleme scris chiar de o persoană care locuieşte acolo şi se confruntă zilnic cu aceste probleme. Locuitorii Găgăuziei sunt oameni calmi care nu îţi strigă durerile şi nevoile şi de multe ori nici noi românii nu suntem conştienţi de problemele lor. 
Ne lăsăm acaparaţi de problemele cotidiene şi nu ne mai gândim la cei de un neam cu noi aflaţi ca minoritari în alte ţări vecine. Da, românii de peste hotare…
Aici ar trebui să luăm exemplu de la maghiari care ştiu să îşi ceară drepturile, ei au o personalitate, o identitate puternică şi nu se lasă asimilaţi. Mulţi or să spună că maghiarii la noi practic au autonomie, ba au mai mult decât ar trebui, spre deosebire de românii sau chiar găgăuzii din Găgăuzia spre exemplu. 
Se vorbeşte însă mai puţin despre faptul, că autonomia maghiarilor este aşternută pe hârtie, este consfinţiăa şi în Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918. 
„Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. ”
Problema este însă cu respectarea celor scrise şi acceptate de statul Român. S-ar putea spune că într-un fel este o falsă autonomie şi aici. Într-adevăr maghiarii au drepturi mai multe decât românii din Găgăuzia, dar suntem departe de o autonomie reală. Există încă multe idei preconcepute şi din păcate de cele mai multe ori se pleacă de la ideea greşită că majoritarii sunt stapâni iar minoritarii trebuie să se supună majorităţii. 
Există un autor britanic, John Stuart Mill, care a scris mai pe larg despre tirania majorităţii şi cum putem sa ne apărăm de ea. De multe ori se fac abuzuri iar unei minorităţi îi sunt încălcate drepturile, tocmai în numele majorităţii. Întotdeauna trebuie găsit un echilibru, o cale de mijloc pentru a îi putea mulţumi pe toţi. 
Nu este uşor, dar o comunitate nu poate deveni prosperă decât atunci când naţiile ce locuiesc acolo conlucrează. Autonomia e folosită de naţionalişti ca o sperietoare. ca un pericol de destrămare a ţării, drapelele regionale ale diverselor etnii sunt considerate de aceiaşi nationalişti ca fiind drapele secesioniste, separatiste. 
Cu asemenea mentalitate nu se poate ajunge decât la ură. 
In aceste zile fiind la Sfîntu Gheorghe, am avut plăcuta surpriză să aflu că oraşul va candida pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Sfântu Gheorghe este un oraş mic şi poate părea o glumă. Privit mai în amănunt este însă un lucru serios şi chiar realizabil. Există acolo oameni deosebiţi care pun mult suflet pentru a face posibil acest lucru. 
De ce este importantă această candidatură a unui orăşel mic cu 77% etnici maghiari? Tocmai pentru faptul, că definiţia de cultură nici aici nu înseamnă opere de artă ori spectacole, ci şi relatii interumane, ba chiar lucruri simple de zi cu zi. 
Cultura este cea mai puternică armă împotriva xenofobiei a stereotipurilor şi ideilor preconcepute
Tema cu care cei din Sfîntu Gheorghe vor participa, este identitatea. Identitatea maghiarilor, identitatea românilor, identitatea oraşului în ansamblu, problemele ce se ivesc între cele două etnii, cum pot fi ele rezolvate, însă şi lucruri pe care le au în comun. 
Piese de teatru, spectacole, concerte care se pot organiza, la care să participe ambele etnii, mesteşugurile şi tradiţiile zonei sunt lucruri care îi vor apropia, îi vor face să se înţeleagă mai bine. 
Atuul oraşului Sfîntu Gheorghe în această competiţie cu oraşe mult mai mari este tocmai, multiculturalismul.

2015-07-02

Un oraș imens, mai vechi decât piramidele egiptene, găsit pe traseul autostrăzii Sibiu – Nădlac

Redactia  1 Iul 2015,
Arheologii români au făcut o descoperire de senzație în județul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania, și chiar mai vechi decât piramidele egiptene!
De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască una-alta.
Este și cazul celui mai vechi oraș din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac, informează ziuadevest.ro 

Se întinde pe 100 de hectare

Situl aflat în Turdaș, Hunedoara, se întinde pe 100 de hectare, are fortificații, cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase și statuete valoroase. „Un sistem de apărare din acea vreme, pe o așa mare suprafață, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această șansă datorită autostrăzii”, a declarat Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetărilor.
Sistemul de fortificații descoperit de arheologii sibieni e oglinda celui pe care Nicolae Vlassa îl descoperise incizat pe o tăbliță. Ideea lui Vlassa că pe această tăbliță, locuitorii vechiului oraș au desenat sistemul de fortificații al așezării a fost astfel confirmată. Specialiștii cred că acest sistem de fortificații ocrotea un nucleu care avea, probabil, 100 de hectare. Delimitări existau și în interiorul așezării, mai ales că aceasta s-a extins tot extins din interior spre exterior.
De interes este și arhitectura caselor din acest oraș: „case imense și ca înălțime și anvergură, cu podina suspendată”. Altfel spus, din cauza deselor inundații care afectau perimetrul, oamenii și-au construit case suspendate, pe stâlpi imenși de 6-8 metri. Inundațiile afectau însă pivnițele și vetrele care se găseau la nivelul solului, așa că așezarea era refăcută după calamități ale naturii. S-au descoperit astfel șase orizonturi de arhitectură suprapuse, dar și un număr foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000, în condițiile în care, în alte locuri, câteva situri abia totalizează împreună 2.000 de complexe arheologice.
Civilizației Turdaș îi aparține și cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani)
Este vorba despre celebrele tăblițe de lut descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia și Orăștie. Acestea sunt inscripționate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puțin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet. Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată.
Mircea Chelaru – Pietrele au început să vorbească
„Orașul dacilor de la Turdas” Da! Am fost acolo! Vă trimit, în premieră absolută, ceea ce am văzut la Turdas, pe traseul excavațiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun și senatorul Avram Crăciun, alăturat fotografului Virgil Jireghie de la Arad. Priviți înscrisurile și comparați-le cu cele de la Tărtăria și Oțelești de Iași! Sau chiar cele de pe inelul de aur de la Ezerovo. Este numitorul comun al existenței noastre inteligente de peste 20 de mii de ani. Constatările sunt numeroase. Dar vom dezvolta public subiectul. Am făcut acest demers pentru ca există deja emisă ipoteza descărcării arheologice, ceea ce ar fi încă un gest criminal asupra identității noastre ancestrale! Scriu toate acestea pentru a se ști și spre a se acționa! Iată cum, așa cum spunea fondatorul constiinței naționale, unicul Eminescu, pietrele au început să vorbească. Și nu numai de azi sau de ieri. Bucurați-vă!”, este de părere Gen.(r) Dr. Mircea Chelaru, Vicepreședinte al Ligii Culturale Române.
De ce e primul oraș din Transilvania?
„De ce spun că e primul oraș din Transilvania, ca să nu spun cel puțin din sud – estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificație, de împrejmuire, compus din 11 palisade și șanturi succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porți de intrare în sistemul de fortificație, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o așa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, șanturi, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul inițial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanțe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificații este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete – n.r.). Ceea ce este curios este că nici unul nu e în aceeași poziție, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puși fie pe burtă cu mâinile și picioarele legate, fie pe spate cu mâinile și picioarele legate, fie cu capul tăiat și pus pe piept”, spune Sabin Adrian Luca, directorul muzeului Brukenthal
.Potrivit acestuia, așezarea de la Turdaș a fost un centru regional de producție și distribuție a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui număr foarte mare de cuptoare și obiecte din ceramică, de la vase, în stilul Turdașului, „unic în Europa”, până la statuete antropomorfe, zoomorfe, și „statuete pe tron”, care exemplifică regalitatea și care au mai fost găsite doar în „două – trei situri din Europa”.
„Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am găsit explicația asupra numărului mare de vase și statuete de lut descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni și singura concluzie care se poate trage este că aici se făceau statuetele, idolii pentru o țară. Și această mare așezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunități. E singura așezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr așa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea că suntem în fața unei așezări protourbane aidoma marilor așezări din Orient, o așezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron”, a mai explicat Sabin Adrian Luca.
„Săpăturile din ultimul an și jumătate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (…) Până acum s-a cercetat un eșantion ceramic de doi-trei la sută și s-a cercetat cam trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poți să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eșantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eșantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că asta a fost norocul nostru”, a adăugat Sabin Adrian Luca.

Primul lot de tractoare cu licență de Brașov pleacă spre Egipt

Primul lot de cinci tractoare sunt expediate către Egipt joi, 2 iulie. În câteva zile, alte patru tractoare vor f exportate către o firmă egipteană care prestează servicii către Armata din această țară.
Tractoarele sunt făcute sub licența Tractorul UTB s-a Brașov, dar sunt fabricate într-o hală la Băicoi. „Dacă trec de probe în Egipt, vom semna un contract de producție care, practic, putem spune că relansează, la o scara mai redusă, producția de tractoare (la ora asta nu avem capacitatea de producție la ce necesar au egiptenii)”, a declarat pentru newsbv.ro directorul socității, Titu Șerban.
Oamenii de afaceri egipteni au trimis, într-o primă fază, o echipă de tehnicieni pentru a vedea modul cum sunt fabricate tractoarele care au licență de Brașov. Condiția impusă de importatori a fost foarte clară: toate subansamblele trebuie să fie fabricate în România și să arate identic cu cele produse înainte de 1989.
După lichidarea SC UTB SA, fostul director Titu Șerban a cumpărat licența de fabricație a tractorului U 650 de la Flavius Investiții, compania care a cumpărat activele fostei societăți. Și nu doar licența, ci și sculele, matrițele etc.
Și așa a început aventura reluării fabricației de tractoare. Mai întâi la Brașov, într-o hală din fosta fabrică de autocamioane. Costurile ridicate, însă, l-au determinat pe Titu Șerban să plece de la Brașov, și a mutat producția la Băicoi (Prahova), unde a cumpărat o hală de la societatea TSH.
Întreaga poveste a relansării producției de tractoare o puteți citi AICI!

2015-06-26

Se stinge dialectul săsesc, urmat de limba maghiară?

 http://corbiialbi.ro/index.php/contact/305-se-stinge-dialectul-sasesc-urmat-de-limba-maghiara/
de Răzvan Lupescu - Braşov
Se stinge dialectul săsesc, urmat de limba maghiară?
Dacă sunt probleme pentru etnicii maghiari în a folosi limba lor maternă, ce putem spune despre românii care vor să înveţe limba maghiară? Pentru românii ardeleni, limba maghiară nu este doar o limba străină, ci este limba vecinilor, a prietenilor ori uneori chiar a unor membri ai propriei familii. 
Să înveţi limba maghiară nu înseamnă să înveţi doar o altă limbă străină, ci să înveţi despre istoria, cultura, tradiţiile celor lângă care stăm şi trăim. Întotdeauna o limbă străină îţi lărgeşte orizontul de cunoaştere. 
De curând căutând nişte cursuri de limba maghiară, am dat peste o reclamă la cursuri de limba maghiară pe youtube. Printre comentarii am găsit şi câteva care spuneau că limba maghiară nu este o limba străina ci o mizerie. 
E trist să vezi că frustrările unora se răsfrâng până şi asupra unei limbi. Există ceva cărţi despre istoria maghiarilor, despre cum ne văd ei pe noi românii, însă prea puţine. Cum poţi combate ideile preconcepute, stereotipurile, altfel decât prin informare obiectivă? 
Francezii, prin anii 20, forţau copiii să vorbească doar franceza în şcoală, li se interzicea să vorbească în occitană. Asta a fost acum aproape 90 de ani. 
Azi limba occitană este vorbită de puţină lume. Guvernul francez însa şi-a dat seama de greşeală şi încearcă revitalizarea ei, prin dicţionare, manuale de învăţat limba occitană, prin cursuri ori prin amplasarea plăcuţelor cu numele străzilor ori a oraşelor în ambele limbi, franceză şi occitană. 
Noi ar trebui să învăţam din greşelile altora, nu să le repetăm ori mai rău, să le şi perfecţionăm. Câţi pot învăţa azi dialectul săsesc dacă doresc? 
Există manuale, dicţionare, cursuri în dialectul saşilor (care este diferit de germană) aici la noi? Nu. 
Guvernul, ministerul culturii se ocupă de aceste lucruri, sau lăsăm dialectul săsesc să moară odată cu dispariţia saşilor?
 Încă nu este cazul cu limba maghiară. Cuvântul cheie este „încă''. Dar dacă se continuă această politică, cu siguranţă se va ajunge acolo. 
Nu ne putem culca pe o ureche şi să stăm liniştiţi că maghiarii sunt destui şi pot şi singuri să-şi apere limba şi cultura. Ca majoritari avem obligaţia de a îi ajuta iar guvernul şi autorităţile statului, să le creeze un cadru în care să îşi poata păstra şi duce mai departe cultura, limba şi tradiţiile. 
Ar trebui să existe în şcoli manuale în care copiii să înveţe despre etniile care trăiesc lângă noi, să înveţe despre maghiari, despre saşi, şvabi, ţipţeri, landleri, romi, sârbi ori ucrainieni. 
O bună convieţuire nu se poate face decât învăţând de mici respectul pentru alţii care au alte religii, altă cultură şi tradiţii, dar care trăiesc aici lângă noi. 
Îi numim minoritari şi spunem „că ei trebuie să se supună nouă majorităţii şi dacă nu le convine, să plece”. Unii spun asta, pentru că aşa au învăţat, alţii pentru că nu îi înţeleg şi cred că cine nu-i ca ei e împotriva lor. 
Îmi doresc să intru într-o librărie şi pe lângă cursurile de limbă italiană, spaniolă, engleză etc. , să găsesc şi cursuri de învăţat dialectul saşilor, dicţionare, ghiduri de conversaţie în dialectul saşilor. La fel şi pentru limba maghiară. 
Până una alta, îmi rămân în minte cuvintele ruşinoase, jignitoare: '„limba maghiara nu este limbă străina ci mizerie''. 
Ne supărăm că unii maghiari nu ne privesc cu prea mare simpatie, dar nu facem nimic decât să ne scuzăm că nu noi am spus cuvintele alea urâte, că sunt spuse doar de o mână de oameni frustraţi si xenofobi. Am luat însa atitudine împotriva celor ce cred că limba maghiară nu merită învăţată? 
Oamenii ăştia mă fac să-mi fie ruşine că sunt român. Îmi doresc să vină ziua când pot să spun cu mâna pe inimă, că sunt mândru că sunt roman şi mândru că în România un etnic maghiar poate să înveţe şi să folosească nestingherit  limba lui maternă. 
Aştept, ca statul să-i dea drepturi egale în a folosi limba maternă ca şi în cazul etnicilor români. Aştept ca statul nu doar să-i „tolereze” ori să se comporte cu ei de parcă le-ar face o favoare, ci să îi respecte pur şi simplu. 
E un drept elementar.

2015-06-04

Expotarg 2015

24 mai 2015 
Data de 24 Mai 2015 a adus mult asteptatul eveniment ajuns la a II-a editie a ,,Expo-targului” organizat in comuna Vata de Jos.Acest eveniment a fost organizat de catre Consiliul Local al comunei Vata de Jos, in parteneriat cu Asociatia Crescatorilor de Pasari si Animale Hunedoara-Deva AJCPA si Asociatia Intercomunitara ”Tara Zarandului” LEADER GAL. 

Expozitia de animale (cabaline, bovine, ovine) a fost cel mai asteptat moment al evenimentului , urmat mai apoi de participarea producatorilor locali si mestesugari din ,,Tara Zarandului”, iar pe langa acestia au participat si furnizorii de utilaje pentru fermele familiale. 
Avand in vedere numarul ridicat de participanti la Expotarg standul organizat de GAL Tara Zarandului, unde s-au distribuit materiale promotionale si s-a prezentat activitatea GAL pana la momentul actual, a fost la mare cautare, nu numai de catre oamenii din zona ci si de catre grupul de studenti americani, care si-au desfasurat activitatea in mai multe tipuri de ferme (crescatori de animale, apicultori, producatori de lactate).
Expotarg 2015 poza 3
Expotarg 2015 poza 2
In concluzie Expo – Targul fiind un real succes si de aceasta data ne dorim ca la urmatoarea editie sa se stranga mai multi participanti iar targul sa devina o traditie desfasurata an de an.

2015-06-02

Femei in afaceri - Puterea reputatiei

In opinia fondatoarei Musette, compania pe care o conduce este o intruchipare a luxului accesibil. Desi are presiuni foarte mari din strainatate pentru a creste preturile, crede ca luxul nu este neaparat o chestiune de pret, cat de calitate. Are succes in afara Romaniei si foarte multe cereri de franciza, insa pentru ca este o impatimita a calitatii, este extrem de rezervata in a acorda francize. Pentru Cristina Batlan, criza a adus numeroase oportunitati: materia prima din Italia, altadata foarte greu de accesat din perspectiva termenelor de livrare, este acum mai accesibila, furnizorii sunt mai flexibili, negocierile sunt mai fructuoase.
Interviu cu Cristina Batlan, Director General Musette
Musette este un brand foarte cunoscut in Romania si intr-o foarte mare masura este asociat cu numele dumneavoastra. Este un avantaj sau un dezavantaj - cum ati perceput acest lucru de-a lungul timpului? Sunteti un fel de purtator de imagine...
Sunt un fel de purtator de imagine al brand-ului si acesta este un avantaj pentru mine pentru ca, probabil, personalitatea mea a devenit mult mai puternica datorita brand-ului care, cu siguranta, depaseste notorietatea mea. Pe de alta parte este o raspundere enorma si sunt judecata aspru pentru orice greseala a oricui din staff-ul nostru. Ne simtim uneori abuzati doar pentru ca dorim sa fim amabili, nu de putine ori buna crestere este confundata cu prostia.
Exista si avantaje in aceasta situatie?
Este bine sa conduci o firma puternica, e bine sa stii ca ai pe ce sa te bazezi, pentru ca atunci cand ai o carte de vizita de la Musette - in mediul de afaceri international, nu doar din Romania, pe zona noastra de business - esti respectat si apreciat.
Cum ati ajuns la numele de Musette, care este istoria numelui?
A pornit de la melodia din "Parisul vesel", care mi-a placut foarte mult, si atunci mi s-a parut ca se potriveste bine cu spiritul usor francez al Bucurestiului sau poate simteam la acea vreme nevoia aristocratiei care lipsea.
Aveati la vremea respectiva anumite repere din strainatate la care va raportati?
Prima oara am iesit din tara, ca adult, in 1991, in Austria, pentru cateva zile, insa la acea vreme nu vedeam lumea cu ochi de intreprinzator.
Cum a evoluat portofoliul din perspectiva categoriilor pe care ati intrat de-a lungul timpului? Cu ce ati inceput?
Am inceput o activitate de comert cu tesaturi, fara a avea la momentul respectiv viziunea unei dezvoltari ulterioare in moda. Am avut succes si am perseverat poate mai mult decat altii fiindca Romania de atunci trecea prin momente similare timpului la care vorbim: taxe excesive, lipsa capitalizarii afacerilor de catre banci, inflatie.
Dupa prima perioada, 1992-1996, in care am acumulat capital, a urmat o noua etapa, cea de creare de valoare adaugata odata cu deschiderea fabricilor si dezvoltarea retelei de magazine proprii. Productia de pantofi este cel mai complex domeniu din ciclul acesta de dezvoltare.
Cum ati interactionat cu moda din Romania, care este relatia unui producator care si el seteaza tendinte, gusturi, directii si creatorii de moda din spatiul respectiv?
In general am cautat sa nu interactionam mult cu creatorii de moda consacrati din Romania, ne-am creat propria identitate insa nu de putine ori am fost alaturi de tinerele talente pe care le-am sprijinit intotdeauna dezinteresat. 
Ne mandrim ca suntem un brand apreciat de revistele de moda din Romania si ca produsele noastre sunt alese de catre fashion editori la fiecare numar. Aceasta recunoastere ne motiveaza si vreau sa le multumesc tuturor.
Ne straduim sa fim conectati la trend, lucram cu designeri francezi si italieni foarte talentati si prezenti in moda internationala actuala.
Musette se adreseaza unui client cosmopolit, mereu atent la moda, care stie ce cumpara, si de aceea sarcina sa devine foarte grea. Este greu sa ramai in limita pretului accesibil cu un produs de lux.
Un lux accesibil...
Un lux pe care sa ti-l poti permite, acesta este conceptul produsului nostru. Pe o scara calitativa, de la 1 la 10, ne aflam pe la 8-9 (oricand fiind loc de mai bine) iar pe scara pretului suntem pe la 3-4. Avem un raport calitate-pret foarte bun. Cu cat am crescut mai mult, cu atat am reusit sa-l pastram mai usor, cumparand direct, fara intermediari, vanzand direct, fara intermediari si fiind un grup puternic, care are posibilitatea sa negocieze foarte bine.
Toti membrii echipei Musette se straduiesc in fiecare moment sa se autodepaseasca, sa fie mai buni si poate ca aici sta o parte a succesului nostru, lucram cu oameni carora le pasa.
Aveti doar magazine monobrand, sau aveti si parteneriate cu alti retaileri mai mari?
Deja de cativa ani, Musette, desi boutique, nu mai este monobrand, Cristhelen B. si Giannini sunt marcile noastre internationale de lux pe care le-am introdus si in Romania. Pantofii de barbati si accesoriile Giannini pastreaza acelasi spirit, calitate de executie si sunt prezenti in colectie completa din acest sezon in magazinele Musette.
In Romania si in Bulgaria vindem doar in magazinele Musette. Incepand din aceasta iarna vom fi prezenti si pe alte piete - Franta, Grecia si Rusia.
Speram sa avem succes, fiindca acolo se da de fapt adevarata lupta. Buyer-ii sunt optimisti, avem o calitate foarte buna la un pret imbatabil, in opinia lor.
Sunteti un manager hands on pe businessul dumneavoastra si oarecum prezent in diverse detalii foarte concrete ale productiei.
Consider ca asta este reteta succesului. Moda inseamna detaliu, iar atunci cand esti atent la detalii, oricand observi ca ar putea sa fie mai bine. De aici incepe lumea fascinanta a modei, lumea mea... aici sunt eu si fac ceea ce-mi place. Atunci cand se naste un produs frumos oboseala dispare, orele de incercari repetate sunt date uitarii, pentru ca apoi o alta poveste sa inceapa.
Productia este complicata, pantofii au nevoie de cunoasterea de tehnici particulare, nu poti doar cu talent sa faci pantofi buni. Pantofii au un rol foarte important - chiar daca tocurile sunt ametitor de inalte, trebuie sa te poarte de dimineata pana seara fara ca zambetul tau sa dispara din cauza durerii de picioare, adica... comozi.
Lumea pantofilor e plina de secrete si imi place sa aflu cat mai multe despre ea.
Romania este "tara tuturor posibilitatilor" pentru ca, desi nu exista aproape nici o industrie conexa care sa functioneze, noi reusim sa facem pantofi buni. Fara bucurie spun ca aproape toate componentele sunt importate din Italia, de la calapod pana la cutia de pantofi.
Doar daca esti prezent poti simti succesul, altfel afacerea ta devine impersonala, se transforma in cifre de ziar financiar.
Cum ati invatat sa evaluati, sa cresteti calitatea? Sunt si categorii diferite de produse, nu e doar una singura.
Am incercat sa ne depasim cu fiecare colectie, sa fim mai buni. Lucram cu specialisti experimentati italieni. Stilistii nostri spun: dupa un sezon mai prost decat cel anterior, trebuie sa ne schimbi, si asta e laudabil la ei. 
Familia Musette este tanara, mereu in lupta cu indiferenta care poate duce la greseli enorme. Tehnicianul nostru, Lucio Benetollo, spune si chiar a afisat la intrarea in fabrica: pantofii se fac cu multa atentie, nu cu magie. Venetian, acest om a acceptat sa vina in Romania sa ne conduca fabrica, si... imaginati-va ce greu ne-a fost sa-l convingem sa o faca, pentru ca-ti trebuie o doza considerabila de curaj sa dai Venetia pe Husi. Dupa primele doua luni de proba pe care le-a avut in Romania, a inteles ca ii cerem sa schimbe lucrurile in bine, ca este capabil s-o faca si ca poate sa conduca o fabrica atat de mare. Cum orice pe lume este perfectibil, cum nu suntem o companie de oameni suficienti, zi de zi lucram pentru a fi mai buni. Si a schimbat foarte multe lucruri. In 6 luni de zile a schimbat complet tehnologia, a ridicat calitatea executiei si, intr-adevar, facem pantofi. Desi uneori criticati de prieteni francezi ca vindem prea ieftin si ca pe o piata occidentala nu am fi credibili, insistam sa pastram pretul accesibil.
E o realitate sau o prejudecata?
Cu siguranta ca snobi exista peste tot insa, spre deosebire de noi, occidentalii consuma marci de mult mai mult timp iar numarul celor "normali" este mult mai mare. Occidentalii sunt cei care stiu sa se bucure de preturi bune. Numai la noi exista snobismul asta ca daca e bun trebuie sa fie foarte scump. Insistam sa perpetuam teoria noastra ca nu e neaparat nevoie sa fie scump ca sa fie bun si clientela noastra cu siguranta a inteles acest lucru, pentru ca afacerea noastra creste cu 30% pe an.
Considerati ca evolutia retailului in Romania si mai ales a celui adecvat tipului de produse pe care le expuneti este avantajos sau dezavantajos pentru Musette? V-ar fi avantajat intr-o mai mare masura o explozie mai mare de centre comerciale decat este acum?
Musette nu are o politica de canibalizare a brand-ului, nu dorim sa fim prezenti in toate mall-urile care se vor construi chiar daca productia ne-ar permite. Cristhelen B. este o marca exclusivista si se produce in serii scurte si in editie limitata.
Numai o marca de masa poate fi prezenta in multe locatii desi costurile de distributie i-ar creste odata cu fiecare locatie noua.
Spuneati ca atunci cand se ofera o carte de vizita in strainatate pe care scrie Musette, acest lucru determina multa admiratie si respect. Ce inseamna Musette la nivel international acum?
Am inceput sa ne orientam usor spre alte piete ca o masura de contracarare a crizei. In prezent ne laudam cu doua locatii de succes in Sofia si o retea de magazine din Grecia prin care am inceput sa vindem abia din aceasta vara cateva din liniile Cristhelen B. Din toamna vom incepe sa vindem in Franta si Rusia in magazine multimarca.
Avem cereri de franciza din Belgia, Germania si Franta dar pe care nu putem sa le onoram pentru ca nu ne permite productia.
Cu siguranta ca orice strain care doreste sa cunoasca primii trei producatori romani in domeniu obtine, de la Camera de Comert, de exemplu, numele Musette. 
De-a lungul timpului am avut sansa sa lucram cu firme foarte mari, Miroglio SPA, H&M, de la care am invatat multe. 
Avem o reputatie internationala buna pentru ca totdeauna ne-am respectat partenerii.

2015-05-25

Strategiile de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020

Dezbatere: Cum credeţi că va arăta România după implementarea strategiilor?

Odată cu trecerea în anul 2014, România a intrat într-o nouă perioadă de dezvoltare (sau de absorbţie de fonduri europene) care se va întinde până în 2020. Cele opt regiuni de dezvoltare au lansat pe parcursul anului trecut, în dezbatere publică, câteva variante ale strategiilor de dezvoltare pentru acest ciclu. În mare, măsurile avute în vedere vizează rezolvarea problemelor cu care se confruntă regiunile, precum şi dezvoltarea acestor zone. Toate planificările au fost întocmite în baza prevederilor Strategiei Europa 2020 şi vizează printre altele o rată de ocupare de 70% pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani; investiţii de 2% din PIB-ul României în cercetare şi dezvoltare; 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile; creşterea cu 19% a eficienţei energetice; scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%, precum şi scăderea cu 580.000 a numărul de persoane expuse sărăciei.
Trebuie precizat că toate regiunile se confruntă cu aceleaşi tipuri de probleme, adică şomajul, sărăcia, excluziunea socială, nivel slab al serviciilor medicale, deficienţa sistemului educaţional, migraţia, lipsa educaţiei antreprenoriale şi a investiţiilor străine, infrastructura precară etc. Cele mai dezvoltate regiuni sunt, conform datelor publicate de Agenţiile de Dezvoltare Regională, Bucureşti-Ilfov şi Vest. Cea mai slab dezvoltată regiune este Nord-Est. De altfel, în ceea ce priveşte obiectivele generale ale fiecărei regiuni se pot observa următoarele evoluţii: cele mai dezvoltate regiuni încearcă să-şi consolideze poziţia şi să se apropie, ca nivel de dezvoltare, de celelalte regiuni ale Uniunii Europene; cele mai slabe regiuni încearcă, în schimb, să reducă decalajul faţă de zone precum Bucureşti-Ilfov. În rândurile următoare veţi citi principalele măsuri propuse de fiecare regiune.
Majoritatea planificărilor regionale au în mare parte obiective comune, adaptate desigur la specificul local, ce vizează investiţii în domenii precum infrastructură (transport, utilităţi etc.), sănătate, educaţie, servicii sociale, competitivitate economică, sectorul cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), protecţia mediului, energie regenerabilă etc.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, fiecare regiune încearcă să-şi modernizeze reţeaua de drumuri (inclusiv autostrăzi), cea feroviară, aeroporturile şi căile de navigaţie. De asemenea, se doresc şi investiţii în amenajarea unor sisteme de transport intermodale regionale. În cazul Bucureşti-Ilfov se vor implementa proiecte precum deschiderea circulaţiei feroviare Bucureşti-Videle-Giurgiu, amenajarea centrului intermodal de marfă de la Moara Vlăsiei, precum şi amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa şi a porturilor 1 Decembrie şi Glina.
În Vest există proiecte ambiţioase pentru amenajarea unor autostrăzi precum Via Carpatica (Tronsonul Lugoj-Drobeta Turnu Severin). În ceea ce priveşte transportul feroviar se vor amenaja mai multe tronsoane (precum Timişoara-Szeged). În domeniul transporturilor navale se va investi în introducerea unui sistem performant de monitorizare a parametrilor de navigaţie de-a lungul Dunării, dar şi de informarea asupra situaţiilor „speciale”. În ceea ce priveşte infrastructura aeroportuară, trebuie amintit că în Nord-Est se va investi pentru ca Regiunea să aibă cel puţin cinci aeroporturi de importanţă regională. Nu trebuie uitată nici Regiunea Centru, unde va fi amenajat în câţiva ani, la Braşov, un aeroport tranzitat anual de peste 500.000 de persoane.
Când vine vorba de eficienţă energetică, toate regiunile vor sprijini în continuare procesul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, dar şi promovarea folosirii surselor alternative. În domeniul calităţii mediului, toate regiunile vor investi în staţiile de epurare a apei, în sistemele de management a deşeurilor, precum şi în implementarea unor soluţii pentru reducerea nivelului de poluare a aerului, apei şi solurilor. În Bucureşti-Ilfov se vor implementa proiecte precum finalizarea Staţiei de epurare Glina şi reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa.
De asemenea, se vor realiza instalaţii de tratare termică a deşeurilor solide din Bucureşti, instalaţii de tratare termică a deşeurilor periculoase, staţii de compost cu valorificare energetică, precum şi o instalaţie de tratare a deşeurilor de construcţii şi demolări din Bucureşti. În Sud-Est se va încerca şi implementarea unui centru regional de prevenţie şi management a situaţiilor de poluare accidentală a Dunării. Proiecte asemănătoare vor fi implementate şi în Vest, unde se vor aloca fonduri pentru crearea capacităţii de previziune climatică şi a sistemelor de comunicare a situaţiilor de risc; achiziţionarea echipamentelor de intervenţie în situaţii de risc; precum şi crearea perdelelor verzi pentru combaterea deşertificării. În Centru se va investi în reducerea emisiilor de formaldehidă (în special în Sebeș, județul Alba) și amoniac (mai ales în Târgu Mureș).
O sursă principală de venit şi dezvoltare pentru cele opt regiuni este şi va fi turismul. Investiţiile vizează reabilitarea centrelor istorice şi a obiectivelor aparţinând patrimoniului cultural şi includerea acestora în circuite turistice. De asemenea, se doreşte reabilitarea şi modernizarea staţiunilor şi a infrastructurii de cazare, precum şi diversificarea ofertelor turistice. În Bucureşti-Ilfov se va restaura Palatul Voievodal „Curtea Veche”, se vor valorifica forturile din jurul Bucureştiului, dar şi catacombele din subteranul centrului istoric al Capitalei. Se va investi şi în infrastructura de agrement, o investiţie majoră fiind crearea BIO Parc Zoo Băneasa, adică transformarea Grădinii Zoologice din Băneasa într-un parc naţional întins pe 63 hectare.
În Sud-Est, zonă cu deschidere la litoral, se va încerca lansarea unor oferte care să le contracareze pe cele din ţări precum Bulgaria, se va investi în amenajarea porturilor turistice, a unui centru de agrement acvatic şi chiar amenajarea unor pârtii de schi. Şi în Nord-Est se doreşte amenajarea unor centre pentru practicarea sporturilor de iarnă sau a unor sporturi precum hipism, drumeţii montane, rafting, paraşutism etc. În zona Sud-Muntenia se va acorda o atenţie sporită staţiunilor de pe Valea Prahovei, unde se va investi printre altele în dezvoltarea sau modernizarea sistemului de transport pe cablu, dar şi în dezvoltarea potenţialului turistic al Dunării în Regiune.
În domeniul muncii, autorităţile vor încerca implementarea unor măsuri care să ducă la integrarea pe piaţa muncii a tinerilor şi a persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile. De asemenea, se doreşte dezvoltarea centrelor de formare continuă, dar şi a unităţilor de reconversie profesională. O prioritate comună este şi promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Se va investi în dezvoltarea şi amenajarea centrelor de servicii sociale, precum şi în formarea continuă a personalului din acest domeniu. De asemenea, se va facilita accesul la locuinţe pentru tineri şi persoane din grupurile vulnerabile. În sistemul medical, măsurile vizează modernizarea spitalelor şi ambulatoriilor, dotarea cu echipamente moderne, promovarea serviciilor de e-health, precum şi amenajarea unor unităţi spitaliceşti noi. Măsurile vizează şi soluţionarea unor probleme precum rata de mortalitate infantilă şi numărul mic de medici.
În educaţie, strategiile vizează combaterea abandonului şcolar, sprijinirea tranziţiei de la şcoli pe piaţa muncii, modernizarea unităţilor şcolare şi dotarea acestora cu echipamente moderne (inclusiv racordarea la reţeaua broadband). De asemenea, vor fi implementate proiecte pentru adaptarea ariei curriculare la cerinţele actuale ale pieţei muncii şi se vor dezvolta centrele after-school. În economie, măsurile vizează crearea parcurilor industriale şi tehnologice, a incubatoarelor de afaceri (clusterele, spre exemplu), precum şi sprijinirea IMM-urilor şi a infrastructurii CDI. De asemenea, se vizează şi implementarea unor măsuri pentru creşterea educaţiei antreprenoriale în regiuni. Se are în vedere şi reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate, precum şi a terenurilor folosite, în special în Caraş-Severin şi Hunedoara, când vine vorba de Regiunea Vest. Un proiect ambiţios este în Nord-Est, unde oficialii vor, printre altele, să creeze 20 de întreprinderi active/1000 de locuitori şi impulsionarea sectorului CDI. În domeniul CDI se vor încuraja parteneriatele între universităţi şi companii, se vor acorda fonduri pentru proiectele majore şi se va încerca creşterea numărului de angajaţi în astfel de centre. Un proiect ambiţios este în Bucureşti-Ilfov – laserul Extreme Light Infrastructure.
Agricultura are un mare potențial de dezvoltare, nevalorificat însă. Autorităţile vor eliminarea unor fenomene precum agricultura de subzistenţă şi modernizarea infrastructurii (echiparea cu utilaje noi sau dezvoltarea sistemelor de irigaţii, spre exemplu). Sunt necesare investiţii şi în pregătirea profesională a personalului din agricultură. În Sud-Est se va investi, spre exemplu, în amenajarea parcurilor agroindustriale, a grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic. Per ansamblu, se speră ca domeniul să aibă o contribuţie mult mai mare la PIB-ul ţării.
Totodată, toate strategiile vizează modernizarea mediului rural. Măsurile vizează reţeaua de utilități, infrastructura de transport, precum şi vetrele satelor. Totodată, se vor acorda beneficii pentru companiile care vor investi în mediul rural. Spre exemplu, autorităţile din Nord-Est vor reducerea numărului de locuitori care operează în agricultură, de la 42% (cât este în prezent) la 30% (până în 2020). Se vor acorda şi fonduri pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul locuitorilor. De asemenea, se doreşte şi dezvoltarea socială a comunităţilor rurale, precum şi protejarea identităţii culturale.
Planificările regionale iau în calcul şi administraţia publică şi locală, adică implementarea unor măsuri care să consolideze capacitatea administrativă. Spre exemplu, în Vest se vor înfiinţa instituţii regionale în domenii precum inovare, export sau turism.
Majoritatea regiunilor se învecinează şi cu alte ţări. De aceea, în următorii ani se va acorda o atenţie sporită promovării cooperării transfrontaliere şi interregionale, adică se vor sprijini activităţile (economice, culturale etc.) care încurajează interacţiunea între comunităţile din zonele de graniţă.
Perioada de dezvoltare regională 2014-2020 este foarte importantă pentru România, în vederea creşterii nivelului de trai şi reducerii decalajelor faţă de celelalte regiuni ale UE. Rămâne de văzut dacă măsurile implementate în aceşti şapte ani vor duce la dezvoltarea celor opt regiuni.
Dumneavoastră ce părere aveţi? Cum va arăta România în 2020 după implementarea măsurilor din cadrul Strategiilor de Dezvoltare?
Credit foto: www.wikipedia.ro – Carismagic

2015-05-22

Adrian Năstase, „mirat” că i s-a retras viza de SUA: „Ţi-ai terminat mandatul, nu mai eşti util, pa!”

http://www.gandul.info/politica/adrian-nastase-mirat-ca-i-s-a-retras-viza-de-sua-ti-ai-terminat-mandatul-nu-mai-esti-util-pa-14312395
22.05.2015
Adrian Năstase s-a declarat „mirat” de motivul pentru care i s-a retras viza pentru SUA, comentând că nu şi-a imaginat că această chestiune a pixurilor din campania electorală din România poate să fie o chestiune atât de importantă în Statele Unite”. El susţine că a primit o scrisoare din partea consulului american chiar înainte de condamnarea sa definitivă. „Ţi-ai terminat mandatul, nu mai eşti util, pa ! Deci, ăsta este mesajul care a apărut din acea scrisoare. Nu ştiu, se temeau americanii că voi merge şi voi organiza acţiuni teroriste acolo”, a comentat fostul premier.
Cu o politică restrictivă a Departamentului de Stat american în ce-i priveşte pe cei condamnaţi pentru corupţie, Adrian Năstase se declară mirat că i s-a retras viza pentru SUA, trecând condamnarea sa în registrul „chestiunii pixurilor din campania electorală”.
„Informaţia am dat-o eu, nu a apărut în presă. Eu am dat scrisoarea, ca să fie foarte clar. Lucrurile sunt foarte simple, în opinia mea. Ambasada americană la Bucureşti are nişte consilieri români anticorupţie, de genul Laura Ştefan şi alţii legaţi de Monica Macovei, şi alţii. (...) Înainte ca acea condamnare să fie definitivă, am primit acea scrisoare de la consulul american. M-am mirat, vă spun foarte sincer, pentru că nu mi-am imaginat că această chestiune a pixurilor din campania electorală din România poate să fie o chestiune atât de importantă în Statele Unite, cu atât mai mult cu relaţia mea cu administraţia americană în legătură cu conflictele din Irak de-a lungul anilor, colaborarea în legătură cu intrarea în NATO, şi altele, consideram că sunt chestiuni destul de importante. Am învăţat însă câteva lucruri şi am scris într-o carte, care a fost menţionată mai deveme, "Lumea, americanii şi noi", americanii şi administraţia americană nu au "foşti prieteni", ei au numai "actuali prieteni". Ţi-ai terminat mandatul, nu mai eşti util, pa ! Deci, ăsta este mesajul care a apărut din acea scrisoare. Nu ştiu, se temeau americanii că voi merge şi voi organiza acţiuni teroriste acolo", a spus Năstase, citat de Agerpres
Dosarele privind acordarea vizelor pentru SUA sunt confidenţiale, potrivit legislaţiei, arată Ambasada SUA, precizând, pentru MEDIAFAX, că Departamentul de Stat a descoperit că există cetăţeni români care nu se califică pentru primirea vizei din cauza unor condamnări pentru activităţi infracţionale.
”Dosarele privind acordarea vizelor sunt confidenţiale, potrivit legislaţiei Statelor Unite. Nu discutăm detaliile cazurilor individuale de evaluare privind vizele. Departamentul de Stat a descoperit că există unii cetăţeni români care nu se califică pentru primirea vizei din cauza unor condamnări pentru activităţi infracţionale, inclusiv pentru implicare în acte de corupţie sau obţinere de beneficii din corupţie”, arată Ambasada SUA într-un răspuns transmis miercuri seară, la solicitarea MEDIAFAX de a furniza informaţii legate de oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie.
Brian Hoyt Yee, asistent adjunct al secretarului de Stat american, a declarat, în Congres, că există oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România şi Bulgaria care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie.
Yee a participat, marţi, în Subcomisia pentru Europa şi Eurasia din cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, la o discuţie despre relaţiile dintre Ungaria şi SUA şi despre situaţia din Ungaria.
Referindu-se la interdicţia de intrare în SUA a unor oficiali ungari, unul dintre membrii subcomisiei l-a întrebat pe Brian Hoyt Yee dacă Washingtonul nu aplică un dublu standard în cazul Ungariei în comparaţie cu alte ţări din Europa de Est, precum Bulgaria sau România.
"Nu există un dublu standard. Aplicăm aceleaşi standarde pentru toate ţările", a spus Yee.
Întrebat dacă sunt oficiali din România şi Bulgaria care au interdicţie de intrare în SUA, Brian Hoyt Yee a declarat: "Sunt oameni din cele două ţări cărora le-am interzis să călătorească în SUA din cauza corupţiei".
"Există oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România şi Bulgaria care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie", a mai spus Yee.
Rugat să ofere o listă cu numele românilor şi bulgarilor cu interdicţie de a intra în SUA, Brian Hoyt Yee a precizat că nu poate face acest lucru.
"Nu pot să vă trimit o listă, vă pot trimite numărul (celor cu interdicţie de intrare -.n.r.)", a răspuns asistentul adjunct al secretarului de Stat.
Întrebat de ce nu poate furniza nume, Yee a spus: "Numele nu pot fi publicate. N-am publicat nici numele celor din Ungaria".
Ministerul de Externe a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că nu a fost informat în legătură cu interdicţia aplicată unor cetăţeni români de a intra în SUA, precizând că refuzurile de acordare a vizei de intrare în Statele Unite se comunică doar persoanelor vizate.
"Ministerul Afacerilor Externe nu a fost informat în legătură cu interdicţia aplicată unor cetăţeni români de a intra în SUA. În baza procedurilor specifice consulare şi a legislaţiei privind protecţia datelor personale, eventualele refuzuri de acordare a vizei de intrare în SUA se comunică direct de Ambasada SUA doar persoanelor/cetăţenilor români vizaţi, dacă există astfel de situaţii", se arată în răspunsul MAE.
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că nu are informaţii potrivit cărora oficiali guvernamentali ar avea interdicţie de a intra pe teritoriul SUA din cauza unor probleme legate de corupţie sau că ar aparţine unor servicii de informaţii.
"Eu n-am informaţii, aşa cum n-am informaţii despre ofiţeri din cadrul Guvernului. Dacă-i ştiţi dumneavoastră, să-mi ziceţi şi mie, vă rog mult de tot", a spus Ponta, întrebat de un jurnalist dacă are informaţii potrivit cărora angajaţi ai Guvernului ar avea interdicţie de a călători în Statele Unite ale Americii din cauza unor probleme legate de corupţie.
În noiembrie 2012, jurnalul.ro a publicat o scrisoare de la Ambasada SUA către Adrian Năstase, prin care fostul premier era anunţat că i s-a ridicat viza de intrare în SUA.
"Conform regulamentului 22 CFR 41.122 al Departamentului de Stat şi al secţiei 212(a) a legii de Imigrare şi Naturalizare Americană, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti doreşte să vă anunţe pe această cale oficială că viza dumneavoastră temporară v-a fost retrasă şi nu mai este valabilă pentru a călători în Statele Unite. Această decizie a fost luată în urma informaţiilor devenite disponibile după obţinerea vizei. Vă rugăm să nu încercaţi să călătoriţi în Statele Unite folosind această viză", se arată în scrisoarea trimisă pe 11 aprilie 2012.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Cum își păstrează Dragnea puterea prin Ministerul Dezvoltării

de Romulus Georgescu  21 mai 2015
Cum își păstrează Dragnea puterea prin Ministerul Dezvoltării

Liderul social-democrat s-a retras de la Ministerul Dezvoltării, dar a lăsat în loc o persoană de încredere - Sevil Shhaideh. Miza acestei poziţii este uriașă, titularul portofoliului împărțind banii pentru baronii locali, cei de care depind atât succesul electoral al PSD, cât şi cariera politică a liderilor de la centru.
Noul ministru al Dezvoltării Re­gionale, Sevil Shhaideh, a depus, ieri, jurământul la Palatul Cotroceni, după ce premierul Victor Ponta a propus-o pentru acest post, iar președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcție. Sevil Shhaideh este o apropiată de fostului ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, dar și a președintelui Consiliului Judeţean Constanța, Nicușor Constantinescu. Sevil Shhaideh s-a căsătorit în 2011, iar presa a scris că nași de cununie i-au fost Dragnea și Constantinescu.
Liderii PSD au încercat să minimalizeze importanța relații­lor personale pe care aceasta le are la vârful partidului. „În religia musulmană nu există termenul de naş. Sunt martori. Atunci când se căsătoresc doi, un bărbat şi o femeie de religie musulmană, sunt unii care participă la acel eveniment şi care sunt martori”, a explicat Liviu Dragnea, fostul deținător al portofoliului. El a adăugat că o cunoaşte pe Sevil Shhaideh de 15 ani, iar la căsătoria acesteia a fost martor alături de alte persoane. În schimb, premierul Victor Ponta a preferat o abordare agresivă față de jurnaliștii care au vorbit despre apropierea dintre noul ministru și liderii partidului său. „Am aflat că doamna ministru, deşi este musulmană, are un naş creştin. Deci, nici nu ştiu dacă să râd sau să plâng când aud atâţia proşti care publică ştiri, dar, mă rog, asta e”, a comentat, extrem de agresiv, Ponta. Dincolo de diversiunea marca Victor Ponta, este clar că Sevil Shhaideh este o apropiată atât a lui Liviu Dragnea, cât și a lui Nicușor Constantinescu.
Stăpânul miliardelor
De altfel, acest lucru este vizibil și din CV-ul său oficial. Sevil Shhaideh, în vârstă de 50 de ani, a fost director în cadrul CJ Constanța timp de aproape 20 de ani, între 1993 și 2012. Ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era președinte al Consiliului Județean Teleorman. Aceasta a devenit secretar de stat în MDRAP în 2012, după ce Dragnea a fost numit ministru.
Shhaideh va ocupa unul dintre cele mai importante portofolii din Guvernul Ponta, fiind cea care va decide alocarea fondurilor către consilii județene și primării. Se va afla, astfel, în vârful unei piramide decizionale construite cu grijă de Liviu Dragnea, cel care a ocupat portofoliul până recent. În trecut, împărţirea fondurilor către localităţi era prevăzută în hotărârile de guvern, care aveau caracter public, fiind publicate în Monitorul Oficial.
Guvernul Ponta, în schimb, a modificat mecanismul decizional, printr-o ordonanță de urgență. Astfel, împărţirea banilor pe judeţe este făcută, acum, de către ministrul Dezvoltării, prin ordin. Mai mult, actele de acest gen, semnate de Liviu Dragnea, nu au mai apărut în Monitorul Oficial.
Repartizarea sumelor aprobate, precum şi lista obiectivelor de investiţii care sunt cuprinse în program sunt trimise consiliilor judeţene. Instituția coordonează o serie de programe importante. Printre acestea se numără Programul Național de Dezvoltare Rurală, pentru care, în 2015, s-au alocat 1,5 miliarde lei de la bugetul de stat. Fondurile sunt destinate realizării sau modernizării unor obiective vitale, precum alimentarea cu apă, dotarea unităților de învățământ, a unităților sanitare, a drumurilor, podurilor sau bazelor sportive. De asemenea, ministerul coordonează Programul Operațional de Dezvoltare Regională, pentru care sunt alocate, între 2014 și 2020, peste 7,9 miliarde lei, din fonduri europene și naționale. De asemenea, Ministerul Dezvoltării gestionează și cele 215 milioane lei alocate de la bugetul de stat pentru locuințe destinate tinerilor.
Derogarea-cheie
Trebuie spus că, în practică, fondurile sunt mult mai consistente. Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Guvernul a aprobat o derogare de la legea privind finanţele publice, stabilind că este permis transferul banilor din Fondul de rezervă către autorităţile locale, prin intermediul Ministerului Dezvoltării. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în 2014 Guvernul a alocat, fără criterii clare, 1,8 miliarde lei din Fondul de Rezervă Bugetară, din care aproximativ un miliard de lei au fost destinate adminis­trației locale. Distribuirea lor s-a făcut netransparent, prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale. Stimularea financiară a baronilor locali este esențială în ecuația alegerilor locale și parlamentare de anul viitor, PSD fiind cunoscut ca un partid care se bazează pe forța structurilor din teritoriu. 
Dragnea promite că demisionează
Instalarea noului ministru a fost folosită de social-democrați pentru a amâna, pentru săptămâna viitoare, ședința Comitetului Executiv, în care urma să fie discutată retragerea lui Liviu Dragnea din funcția de președinte executiv. Liviu Dragnea a declarat, ieri, că îşi menţine decizia de a renunţa la funcţia de preşedinte executiv al PSD, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul „Referendumul”, iar conducerea partidului va stabili modul în care mai poate ajuta formaţiunea social-democrată. „Nu mai pot ocupa această funcţie”, a spus Dragnea. Anterior, însă, mesajele de susținere, venite tocmai din partea baronilor locali, fuseseră invocate de ccătre Liviu Dragnea drept pretext pentru o eventuală renunțare la demisie. Premierul Victor Ponta i-a mulţumit pentru activitate şi a afirmat că acesta a fost condamnat pentru un lucru bun, respectiv suspendarea preşedintelui Băsescu. În acest fel, Ponta a continuat să insiste pe ideea că Dragnea nu ar fi fost condamnat pentru fapte de corupție în dosarul Referendumului. Însă, Liviu Dragnea a fost condamnat la un de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, adică o faptă asimilată faptelor de corupție.
De-a lungul timpului, firma controlată de Liviu Dragnea, TELDRUM, a câștigat numeroase contracte cu CJ Constanța, acolo unde a fost directorare Sevil Shhaideh.

2015-05-19

Schweighofer fentează legislația în ceea ce privește autorizarea fabricii de la Reci

 IOANA IVAN  18 mai 2015
Asociaţia Bankwatch România, Fundaţia Greenpeace România, Asociaţia Neuer Weg şi Asociaţia E-JUST au cerut săptămâna trecută Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizației integrate de mediu pentru proiectul „Instalații aferente obținerii energiei verzi la fabrica de debitare și prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18 mai. 
Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentație pentru emiterea autorizației, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deșeurilor, prevenirea și combaterea poluărilor accidentale, autorizația de gospodărire a apelor. Din documentație lipsește și autorizația de construire a centralei, deși aceasta este un act esențial în procedura de emitere a autorizației integrate de mediu. Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice și electrice de 60 MW putere termică instalată, nu și pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn, conform Bizbraşov.ro.
„Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărțirea proiectului în porțiuni mai mici și evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părți contravine prevederilor legislalației europene în vigoare", a spus Hans Hedrich, președintele asociației Neuer Weg. 
„Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentație să fie comunicată publicului în mod efectiv. Mențiunea că documentația se găsește la sediul autorității de mediu este nelegală și încalcă Convenția de la Aarhus”, a spus Cătălina Rădulescu, membru al Asociației Bankwatch România.
Compania Holzindustrie Schweighofer, controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a investit la Reci peste 100 de milioane de euro în a cincea fabrică din România, după cele din Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti. Reprezentanţii Schweighofer estimau anterior că vor angaja în jur de 650 de persoane pentru fabrica din judeţul Covasna.
Legal, în România se exploatează anual în jur de 17 milioane de metri cubi de lemn, iar Schweighofer cumpără din producţia locală în jur de 2,4 milioane de metri cubi. Afacerile grupului au depăşit anul trecut pragul de 500 de milioane de euro, după o creştere a vânzărilor de circa 9%, iar numărul de salariaţi va creşte anul acesta de la 2.500 la 3.000 de oameni.

APM Covasna va autoriza instalaţiile Schweighofer de la Reci

Foto: Toró Attila

Conform procedurilor legale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a susținut luni şedinţa de dezbatere publică privind documentaţia de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul „Instalațiile aferente obținerii energiei verzi la fabrica de debitare și prelucrare lemn” al cărui titular este S.C. Bioelectrica Transilvania S.R.L. La dezbatere au fost prezente aproximativ 30 de persoane, între care și reprezentanții ONG-urilor care au inițiat săptămânile trecute proteste împotriva companiei austriece Holzindustrie Schweighofer. Cei prezenți au asistat la o prezentare tehnică și specializată a instalației, privind modul de funcționare și emisiile acesteia, realizată de unul dintre membrii echipei APM Covasna. Concluzia prezentării a fost aceea că instalația răspunde tuturor cerințelor prevăzute de lege. Directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, a încheiat ședința cu precizarea că, având în vedere faptul că în timpul dezbaterii publice, și nici înainte de aceasta, nu s-au formulat obiecții pertinente privind instalația în discuție, APM Covasna va trece la următoarele etape în vederea emiterii autorizației solicitate.

2015-05-17

Idei de afaceri: Proiecte de ferme pentru creşterea animalelor

17 May 2015 
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care se va derula până în 2020, în ţara noastră ar urma să se investească peste 9,3 miliarde de euro, din care 8 miliarde sunt fonduri europene, iar restul din bugetul naţional. Primele măsuri de investiţii PNDR pentru 2015 au fost lansate din luna martie.
Prin măsurile lansate vor fi alocate fonduri europene în agricultură pentru tineri şi fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor agricole care vă pot ajuta să vă puneţi în practică planul de idei de afaceri 2015. Mai exact, fermierii vor avea la dispoziţie fonduri europene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole prin submăsura 4.1 şi de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri prin submăsura 6.1.
De asemenea, încă de anul trecut, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au postat pe site-ul instituţiei o serie de proiecte-tip care să nu mai aibă nevoie să fie însoţite de întreaga serie de avize şi autorizaţii, ci doar de avizul de vânzare a producţiei.
Iată câteva idei de afaceri 2015 în agricultură care se pot realiza cu fonduri europene, prin programul PNDR.
Idei de afaceri 2015. Primii paşi pentru o fermă de iepuri
O tânără din Dâmboviţa şi-a dezvoltat o fermă de iepuri cu fonduri europene, prin măsura „Instalarea tinerilor fermieri” – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Aceasta a obţinut 16.000 de euro, fonduri europene cu ajutorul cărora, anul trecut, a depăşit numărul de 400 de capete în crescătoria sa de iepuri.
Tânăra spune că la ferma sa creşte rasele californian, neozeelandez, fluture german, marele alb sau berbec german, dar şi câţiva iepuri pitici. Dacă o fermă de iepuri este pe lista de idei de afaceri 2015, trebuie să ştiţi că preţul unui iepure variază de la 25 de lei, în cazul unui mascul de aproape două luni, 40 de lei o femelă de aceeaşi vârstă şi poate ajunge până la 200 de lei în funcţie de vârstă şi rasă.
Idei de afaceri 2015. Prima investiţie într-o fermă de oi
Marele avantaj la o fermă de oi este că oaia poate fi valorificată integral. În primul, puteţi vinde lâna, apoi pielea, carnea, mieii, laptele, brânza şi nu în ultimul rând caşul de oaie.
Ciobanii cu experienţă spun că pentru o fermă mai mică ar trebuie să vă gândiţi să cumpăraţi în jur de 250 – 300 de oi. Pentru o fermă de început de aproximativ 300 de oi investiţia se ridică în jurul a 20.000 de euro.
Înainte de a trece pe lista de idei de afaceri 2015 în agricultură cu fonduri europene ferma de oi trebuie să faceţi un calcul. În primul rând, oaia ar da în jur de 50 de litri de lapte, preţul fiind de aproximativ 2 lei pe litru. Lâna oilor se vinde cu aproximativ 2,5 lei pe kilogram. De asemenea, foarte important, întreţinerea unei singure oi vă costă aproximativ 150 de lei pe an.
Trebuie să mai puneţi în calcul costurile salariale a cel puţin doi ciobani. Şi nu în ultimul rând, foarte importantă este baza furajeră. Aveţi nevoie de aproximativ 25 de hectare cultivate cu orz, fasole, soia şi porumb. Se mai adaugă şi suprafaţa de păşune, care ar trebuie să se întindă pe o suprafaţă de circa 70 de hectare. (Integral pe adevarulfinanciar.ro)

Terenurile şi locuinţele din România vor fi înregistrate gratuit

12 May 2015
Terenurile şi locuinţele din România vor fi înregistrate gratuit începând de luni, 11 mai, şi până în 2023, în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. Anunţul a fost făcut de ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.
Bugetul alocat este de 1,2 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro provin din fonduri europene, iar restul din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru.
Ministrul Liviu Dragnea susţine că, potrivit primelor evaluări, acest program va genera 5.600 de locuri de muncă.
În România există aproximativ 40 de milioane de imobile, din care mai puţin de o cincime sunt în evidenţele de cadastru şi carte funciară. (Sursa: radiocluj.ro)

2015-05-15

Scandalul „Lobby pentru Schweighofer Holzindustrie”. Acuzații și explicațiile politicienilor

14.05.15
Şeful Cancelariei Prezidenţiale a cerut ajutor în Parlament pentru firma austriacă pe care ar proteja-o Klaus Iohannis. S-a întâmplat acum mulţi ani şi a fost o formalitate, explică Dan Mihalache. Pe de altă parte, Holzindustrie Schweighofer recunoaşte că a avut o întrevedere cu Klaus Iohannis acum un deceniu şi nu exclude întâlniri „întâmplătoare" cu politicianul care îi este acum prim-consilier.
Actualul consilier prezidenţial Dan Mihalache depune în 2008 o interpelare în Parlament, în care făcea referire directă la compania austrică.
„Un mare investitor, SC Schweighofer Holzindustrie Sebeş, este împiedicat să îşi desfăşoare activitatea în condiţii normale”, arăta atunci Dan Mihalache.
Acum, consilierul prezidențial spune: „Dacă unii se preocupă de interpelări făcute de mine acum 7 ani, în calitate de deputat, arată caracterul manipulator al acestei teme şi interesul care există. L-am văzut şi aseară din partea premierului, de a lega preşedinţia în mod artificial de numele Schweighofer”.
„Atunci cred că era vorba de un conflict local, undeva la Poienii de sub Munte, vă spun sincer că nici măcar nu îmi amintesc foarte bine. Dacă am revăzut textul interpelării practic puneam o întrebare”, adaugă el.
Interpelarea adresată a ajuns la ministrul de atunci al Agriculturii, Dacian Cioloş.
Nu, nu comentez nimic. Am văzut că unii trec din scandal în scandal. Eu nu intru în genul ăsta de circ. Nu am ce să comentez”, a spus Dacian Cioloş.
Dan Mihalache, care ocupă acum funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, susţine că nu au existat discuţii între această firmă şi reprezentanţii administraţiei de la Cotroceni.
„La nivelul administraţiei, noi nu ne-am întâlnit cu firma Schweighofer şi dacă ne-am fi întâlnit, ceea ce nu s-a întâmplat pentru că nu au solicitat, nu văd ce ar fi fost un lucru rău să îi audiem, să îi ascultăm. E o parte intresantă, e un operator economic până la urmă semnificativ”, a spus Dan Mihalache.
Deşi încearcă să se ţină departe de acest scandal, compania austriacă lasă totuşi o portiţă deschisă.
Putem afirma cu certitudine faptul că nu am avut niciodată vreo relaţie comercială sau personală cu domnul Dan Mihalache. Cu toate acestea, nu excludem posibilitatea ca vreunul dintre reprezentanţii companiei noastre să-l fi întâlnit, întâmplător, în trecut” - este poziția oficială Holzindustrie.
Compania austriacă a fost acuzată de liderii puterii că ar fi făcut lobby la preşedintele Klaus Iohannis pentru a amâna intrarea în vigoare a noului Cod silvic.
Pe domnul Preşedinte Klaus Iohannis l-am întâlnit doar în urmă cu 8-10 ani, o singură dată, când acesta era primarul Sibiului, ocazie cu care ne-am prezentat compania. Nu am făcut niciodată vreo încercare sau vreun efort să luăm legătura cu Preşedintele României sau cu consilierii prezidenţiali în afara scrisorilor oficiale care au fost trimise cu privire la amendamentele noastre aduse noului Cod Silvic. De altfel, aceste scrisori sunt publice” - este poziția oficială Holzindustrie.
Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a început afacerile în România în 2002, când Guvernul Năstase a dat o ordonanţă de urgenţă care permitea firmelor, pentru prima dată după 1989, să taie cantităţi mari de lemn: 20 de milioane de metri cubi în următorii 10 ani. Premierul şi miniştrii care au semnat atunci documentul nu îşi mai amintesc astăzi nimic.
Discuţie reporter – Adrian Năstase:
Adrian Năstase: Îmi cer scuze, eu trebuie să plec. Pe de altă parte, vă rog să contactaţi pe cei care cunosc acest proiect.
Reporter: În 2002 dumneavoastră aţi semnat ordonanţa de urgenţă.
Adrian Năstase: Îmi pare rău. Am semnat câteva mii de hotărâri de guvern şi de ordonanţe de urgenţă.
„Îmi pare rău, dar de o ordonanţă de acu' 13 ani nu îmi mai aduc aminte. Este chiar dificil să-mi aduc aminte. Nici măcar nu mi-am adus aminte de numele acelei societăţi”, a fost reacția fostului ministru Dan Ioan Popescu.

Cristian Tudor Popescu: Condamnarea lui Liviu Dragnea va fi prezentată ca un act de eroism în lupta cu Băsescu

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Cristian+Tudor+Popescu+Condamnarea+lui+Liviu+Dragnea+va+fi+preze
15.05.15
Condamnarea lui Liviu Dragnea va fi prezentată ca un act de eroism în lupta cu Traian Băsescu, a spus Cristian Tudor Popescu, la Digi24. Jurnalistul a spus că Victor Ponta nu-i va cere demisia din funcțiile deținute în PSD și în Guvern.
Cristian Tudor Popescu a comentat, la Digi24, condamnarea la un an de închisoare cu suspendare a lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul”.
Jurnalistul a spus că această pedeapsă nu este suficientă.
„Această primă sentință nu are mare efect. Domnul Dragnea nu va vizita arestul, deocamdată, să vedem evoluțiile în continuare”, a spus jurnalistul.
„În PSD această sentință nu influențează imaginea lui Liviu Dragnea, va fi prezentată ca un act de eroism în lupta cu Băsescu, în 2012, a domnului Dragnea, care a căzut victimă devotamentului său pentru partid”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.
El a mai spus că sentința are importanță în ceea ce privește referendumul din 2012.
„Înalta Curte afirmă că acolo s-au produs fraude. S-a produs încălcarea secretului votului, ceea ce schimbă perspectiva în legătură cu ce s-a întâmplat atunci”, a menționat jurnalistul.
„Nici Victor Ponta nici nimeni altcineva nu-i va cere demisia”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.
Întrebat dacă Victor Ponta are vreo obligație morală în privința acestei condamnări, jurnalistul a spus că „evident că da”, dar că nu-și va respecta aceste obligații.
„Credeți că-și va da demisia domnul Ponta? Nici vorbă de așa ceva. Plecarea lui Liviu Dragnea din numărul 2 în PSD, funcție administrativă foarte puternică, strâns legată de aparatul din teritoriu, nu este câtuși de puțin un avantaj pentru PSD. Dragnea este un factor extrem de puternic în menținerea coeziunii aparatului din teritoriu. Nu e simplu să înlocuiești un om cu asemenea experiență, de tot soiul, în manevrele din teritoriu într-un partid ca PSD. Și nu are înlocuitor. Mai degrabă asta e problema domnului Ponta, nu că-și va da dânsul demisia”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Pe de altă parte, această condamnare nu ar putea fi exploatată de adversarii politici.
„Un an cu suspendare este practic nimic. Este o dojană din punct de vedere simbolic, imagistic”, a subliniat jurnalistul. El a mai spus că principala importanță a sentinței este confirmarea că un lider de asemenea rang a fost implicat în fraudarea referendumului.