2015-07-03

Despre false autonomii şi viitoare capitale europene ale culturii

Găgăuzia este o regiune autonomă în sud-vestul Republicii Moldova. Numită Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, a carei autonomie a fost consfinţită şi garantată în 1994 de către Constituţia Republicii Moldova. 
Cu o populatie de 156 de mii de locuitori din care găgăuzi 82,1%. Găgăuzia are un drapel propriu, un imn, o limbă proprie. Pe hârtie s-ar spune că totul e perfect şi oamenii se bucură de autonomie; în realitate însă lucrurile stau cu totul altfel. 
Autonomia găgăuză este într-un fel, lipsită de conţinut. Limba oficială, limba româna se studiază ca limbă străină. A existat un articol mai detaliat despre aceste probleme scris chiar de o persoană care locuieşte acolo şi se confruntă zilnic cu aceste probleme. Locuitorii Găgăuziei sunt oameni calmi care nu îţi strigă durerile şi nevoile şi de multe ori nici noi românii nu suntem conştienţi de problemele lor. 
Ne lăsăm acaparaţi de problemele cotidiene şi nu ne mai gândim la cei de un neam cu noi aflaţi ca minoritari în alte ţări vecine. Da, românii de peste hotare…
Aici ar trebui să luăm exemplu de la maghiari care ştiu să îşi ceară drepturile, ei au o personalitate, o identitate puternică şi nu se lasă asimilaţi. Mulţi or să spună că maghiarii la noi practic au autonomie, ba au mai mult decât ar trebui, spre deosebire de românii sau chiar găgăuzii din Găgăuzia spre exemplu. 
Se vorbeşte însă mai puţin despre faptul, că autonomia maghiarilor este aşternută pe hârtie, este consfinţiăa şi în Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918. 
„Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. ”
Problema este însă cu respectarea celor scrise şi acceptate de statul Român. S-ar putea spune că într-un fel este o falsă autonomie şi aici. Într-adevăr maghiarii au drepturi mai multe decât românii din Găgăuzia, dar suntem departe de o autonomie reală. Există încă multe idei preconcepute şi din păcate de cele mai multe ori se pleacă de la ideea greşită că majoritarii sunt stapâni iar minoritarii trebuie să se supună majorităţii. 
Există un autor britanic, John Stuart Mill, care a scris mai pe larg despre tirania majorităţii şi cum putem sa ne apărăm de ea. De multe ori se fac abuzuri iar unei minorităţi îi sunt încălcate drepturile, tocmai în numele majorităţii. Întotdeauna trebuie găsit un echilibru, o cale de mijloc pentru a îi putea mulţumi pe toţi. 
Nu este uşor, dar o comunitate nu poate deveni prosperă decât atunci când naţiile ce locuiesc acolo conlucrează. Autonomia e folosită de naţionalişti ca o sperietoare. ca un pericol de destrămare a ţării, drapelele regionale ale diverselor etnii sunt considerate de aceiaşi nationalişti ca fiind drapele secesioniste, separatiste. 
Cu asemenea mentalitate nu se poate ajunge decât la ură. 
In aceste zile fiind la Sfîntu Gheorghe, am avut plăcuta surpriză să aflu că oraşul va candida pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Sfântu Gheorghe este un oraş mic şi poate părea o glumă. Privit mai în amănunt este însă un lucru serios şi chiar realizabil. Există acolo oameni deosebiţi care pun mult suflet pentru a face posibil acest lucru. 
De ce este importantă această candidatură a unui orăşel mic cu 77% etnici maghiari? Tocmai pentru faptul, că definiţia de cultură nici aici nu înseamnă opere de artă ori spectacole, ci şi relatii interumane, ba chiar lucruri simple de zi cu zi. 
Cultura este cea mai puternică armă împotriva xenofobiei a stereotipurilor şi ideilor preconcepute
Tema cu care cei din Sfîntu Gheorghe vor participa, este identitatea. Identitatea maghiarilor, identitatea românilor, identitatea oraşului în ansamblu, problemele ce se ivesc între cele două etnii, cum pot fi ele rezolvate, însă şi lucruri pe care le au în comun. 
Piese de teatru, spectacole, concerte care se pot organiza, la care să participe ambele etnii, mesteşugurile şi tradiţiile zonei sunt lucruri care îi vor apropia, îi vor face să se înţeleagă mai bine. 
Atuul oraşului Sfîntu Gheorghe în această competiţie cu oraşe mult mai mari este tocmai, multiculturalismul.