Marţi, 30 Aprilie 2013
Bucureşti, 30 apr /Agerpres/ - Descentralizarea nu poate fi începută fără a avea punctele de vedere ale administraţiei locale, a declarat marţi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, la întâlnirea cu membrii Consiliului Consultativ pentru Regionalizare şi cei ai asociaţiilor administraţiei publice locale.
'Sper să ajungem cât se poate de repede la un acord pe subiectele dezbătute azi, ca să putem finaliza întregul proces înainte de începerea noii generaţii de programe operaţionale, prevăzute pentru perioada 2013 - 2020. În acelaşi timp, sunt conştient că nu putem porni descentralizarea până nu avem punctele de vedere ale administraţiei locale', a subliniat ministrul, la întâlnirea de la sediul MDRAP.
Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, ai Asociaţiei Municipiilor din România, ai Asociaţiei Comunelor din România, ai Asociaţiei Oraşelor din România şi ai Asociaţiei Primarilor Sectoarelor Municipiului Bucureşti au discutat cu membri ai Consiliului pentru Regionalizare despre tipul competenţelor şi al inventarului patrimonial care vor trebui transferate către autorităţile publice locale, ca urmare a procesului de regionalizare-descentralizare.
Potrivit unui comunicat al MDRAP remis AGERPRES, în cadrul întâlnirii au mai fost abordate teme precum sursele de finanţare şi beneficiarii de la nivel local, modificările care trebuie aduse legislaţiei din domeniul administraţiei publice locale şi viitoarele competenţe ale structurilor descentralizate.
'Salut propunerile colegilor din administraţia publică şi pe cele ale membrilor grupului de lucru academic care sunt în sală. Vom avea din ce în ce mai multe întâlniri de tipul acesta, pentru că nu suntem aici doar ca să stabilim elementele de care avem nevoie pentru organizarea şi funcţionarea regiunilor, ci şi ca să conturăm profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale, bazându-ne pe concluziile studiilor pe care ni le prezentaţi', a declarat ministrul Liviu Dragnea, preşedinte al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare.
La întâlnire au participat şi membri ai Grupului de lucru academic - reprezentanţi ai Academiei Române, cercetători şi profesori universitari.
Până la următoarea reuniune cu Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, reprezentanţii asociaţiilor aleşilor locali se vor întâlni pentru a discuta propunerile avansate şi a stabili un set comun de puncte de vedere. AGERPRES/(AS - Roberto Stan)
Observație
După cum se poate constata guvernul deși a tot susținut că rămâne la varianta din 2007 cu 7+1 euroregiuni , acum a apărut o variantă de 11 +1 adică cu o Românie având 12 regiuni.
La prima vedere cititorul poate constata că la împărțire s-a ținut cont a valoarea PIB pe regiuni care să fie cât mai apropiat pe toată suprafață a țării, dar...
Dar această valoare, care la regiuni variază între 31,25 (reg.7) și 42,34 (reg.9) nu poate fi realizat dacă nu ține, cont de posibilitățile viitoare ale județelor componente. Dat fiind diferența mare dintre PIB-urile regiunilor de aproape 30% arată că această împărțire are discrepanțe ce nu dau o rezolvare bună pentru varianta 12 regiuni$
Această variantă însă mai are o problemă: județele din centrul țării nu vor mai avea valorile PIB așa de ridicat dacă nu au în componență și un județ limitrof cu graniță ! Ele nu vor putea accesa acele fonduri ce se pot obține de la UE pentru dezvoltarea teritoriilor transfrontaliere de ex. Programul de Cooperare Transfrontalieră RO-HU
Există însă și o imersiune politică ptr că cele trei județe zis ”secuiești” sunt propuse în trei regiuni diferite! Probabil s-a vrut desființarea ”Țării Secuiesc”... Acestă ”desființare” însă v-a face ca în loc să fie o ”probleme” numai pentru conducerea centrală, acestea - adică ”problemele” - se v-a extinde în trei regiuni, mărindu-se și nu rezolvă problema etnică...
Mai apare și o altă probabilitate: cei care au fost ”împărțiți” în trei regiuni vor avea și alte atuuri să arate că într-adevăr există opresiuni etnice pentru care UE are obligație să ”intervină”.
Dacă e să luăm în considerare doar PIB-ul fiecărei județ s-ar putea crea un atuu de nezdruncinat ar fi ca cele trei județe Harghita-Covasna și Mureș să fie pus laolaltă cu județul Suceava care are multe asemănări economice, turistice și chiar de relief ce face ca regiunea formată să producă mult mai mult pe plan economic! Dat fiind că tot se vehicula ”desființarea! județului Suceava astfel v-a avea ca și partener trei județe cu PIB mare și astfel poate beneficia de suportul economic al acestora putând accesa și fonduri transfrontalier mai ușor. (Civicul Ardelean)
