Obiectivul
tematic selecționat
|
Prioritatea
de investiții selecționată
|
Justificare
pentru selecție
|
OT6 – Conservarea și protecția mediului și
promovarea utilixării eficiente a resurselor
|
6/b Investirea în sectorul acvatic pentru a
întruni cerințele Uniunii în domeniul mediului și pentru a aborda
necesitățile, identificate de statele membre, pentru investiții care depășesc
respectivele cerințe
|
Zona
eligibilă este bogată în râuri, multe dintre care depășesc frontiera
statului. În timp ce 65% dintre râurile, cursurile de apă sau lacurile au
arătat o îmbunătățire a calității în ultimii 10 ani, 35% arată încă o
tendință negativă. Cele mai vulnerabile zone sunt Valea Ierii / zona râului
Criș. Protecția și gestionarea eficientă a bazei comune de apă poate fi
asigurată doar prin intervenții comune și coordonate corespunzător.
Finanțarea publică este necesară pentru implementarea
acestor măsuri, însă programele operaționale generale nu finanțează intervențiile
comune.
|
OT6 – Conservarea și protecția mediului și
promovarea utilixării eficiente a resurselor
|
6/c Conservarea, protejarea,
promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
|
Zona frontalieră eligibilă are numeroase moșteniri
comune unice, valori naturale și culturale. Acestea includ zone naturale
protejate, monumente istorice, clădiri cu valoare arhitectonică specială, ape
termale, precum și valori culturale intangibile. Numeroase dintre aceste
valori se află în condiții precare – necesită restaurare, îmbunătățire, sau
altfel se vor deteriora iremediabil.
În timp ce unele dintre ele au fost deja restaurate
–experiența arată că utilizarea durabilă, pe termen lung, a atracțiilor
individuale este problematică. Întrucât aceste valori reprezintă moștenirea
comună a zonei transfrontaliere, restaurarea lor și de asemenea utilizarea
durabilă trebuie asigurate pe baza strategiilor comune de promovare și
dezvoltare coordonată. Deși, individual, numeroase dintre aceste valori nu
atrag un număr mare de vizitatori, dacă sunt dezvoltate, poate chiar aranjate
în rute tematice și gestionate într-o manieră coordonată, pot deveni
atractive pentru vizitatorii din interiorul și chiar din afara zonei
eligibile.
|
OT7 – Promovarea sistemelor de transport durabile
și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
|
7/b Îmbunătățirea mobilității
regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura
RTT, inclusiv nodurile multimodale
|
Astfel cum este prevăzut în STC, România și Ungaria
împart o linie de frontieră de 450 km lungime, având în prezent 10 puncte de
trecere rutieră și 5 feroviară, cu încă 10 drumuri transfrontaliere
suplimentare finalizate sau în curs de construire[1]. Cu toate acestea, în
general, durata de acces – în special peste graniță – este în continuare
destul de mare, ceea ce limitează mobilitatea transfrontalieră: accesul la
Rețeaua Transeuropeană de Transport (RTT) pentru multe din așezările
periferice vecine este complicată și consumatoare de timp.
Legăturile dintre orașele mai mari (centre județene și
microregionale) și disponibilitatea rețelelor RTT indică de asemenea
deficiențele majore, iar pe cale de consecință, nivelul actual al traficului
transfrontalier este relativ limitat.
Aceste limitări ale mobilității transfrontaliere
restrând și utilizarea potențialului comun oferit de amplasarea specială a
zonei. Accesibilitatea poate fi îmbunătățită semnificativ cu un număr redus
de legături cruciale.
|
OT7 –
Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor
din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
|
7/c Dezvoltarea și îmbunătățirea
sistemelor de transport ecologice (inclusiv cu un nivel redus de zgomot), și
cu emisii reduse de carbon, inclusiv
transporturile fluviale interne și maritime, porturile, legăturile
multimodale și infrastructura aeroportuară, pentru promovarea mobilității
regionale și locale durabile
|
Mobilitatea adecvată este o condiție prealabilă
importantă a cooperării transfrontaliere, la fel ca reforma către formele durabile
de transport. În prezent, majoritatea transportului transfrontalier
utilizează cele mai poluante forme – autovehicule de pasageri și camioane –
de transport. Transportul transfrontalier pe drumurile publice este asigurat
la o scară extrem de redusă, în principal de companiile mici private.
În timp ce pistele transfrontaliere pentru biciclete
conectează comunitățile vecine (și contribuie la îmbunătățirea potențialului
turistic al atracțiilor), în 2011 bicicletele reprezentau doar un segment
neglijabil al traficului total.
Transportul feroviar transfrontalier de pasageri și
marfă joacă un rol minor în zona eligibilă: numărul de pasageri de pe cele 5
linii de cale ferată și 18 perechi de trenuri este scăzut, timpurile de acces
dintre orașele majore fiind inacceptabil de mari.
Deși există câteva aeroporturi, inclusiv unele majore
cu trafic internațional semnificativ (Timișoara și Debrecen), utilizarea
transfrontalieră este rară, întrucât nu fac parte dintr-un sistem transfrontalier
multimodal.
|
OT8 – Promovarea sustenabilității și calității
locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă
|
8/b Susținerea creșterii eficiente a ocupării
forței de muncă prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a strategiei
teritoriale pentru zonele specifice, inclusiv conversia regiunilor
industriale în declin și și îmbunătățirea accesibilității și dezvoltarea
resurselor naturale și culturale specifice
|
Zona eligibilă este predominant rurală, cu câteva orașe
mari importante și un număr de orașe mai mici. Majoritatea populației,
performanța economică și serviciile sunt concentrate în orașele mai mari.
În ciuda acestei dualități, rata scăzută a ocupării
forței de muncă este o problemă generală în aproape toate părțile zonei
eligibile: (chiar dacă datele indică diferențe intraregionale majore).
Populația activă din punct de vedere economic a scăzut din 2001. Cota
populației active din populația totală indică, pentru toate județele, un număr mai mic decât media UE. Rata șomajului este de asemenea crescută în
părți semnificative ale regiunii.
Provocările includ un nivel scăzut de creare a locurilor de muncă,
subutilizarea potențialului economic, mobilitatea transfrontalieră
inadecvată. Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine prin acțiuni
integrate îndreptate către creșterea favorabilă incluziunii și ocuparea
locurilor de muncă, pe baza potențialului endogen al teritoriilor specifice..
|
OT9 – Promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
|
9/a Investirea în infrastructura
medicală și socială, care contribuie la dezvoltarea națională, regională și
locală, reducerea inegalităților în termenii stării de sănătate, promovarea
incluziunii sociale prin accesul îmbunătățit la serviciile sociale, culturale și recreative și tranziția
de la serviciile instituționale la cele comunitare
|
Nivelul acceptabil al serviciilor medicale este o
condiție prealabilă cheie a dezvoltării echilibrate. Există mai mult de 70 de
spitale în zona eligibilă, multe întâmpinând deficiențe cu infrastructura și
echipamentele depășite. Condiția și nivelul echipamentelor unităților
medicale din Ungaria sunt mai bune decât in România. Diferențele din
calitatea serviciilor duc la “migrația medicală": rezidenții români
călătoresc în Ungaria pentru a utiliza serviciile medicale. Migrația
pacienților este un semn al mișcării libere a serviciilor, însă cauzează
tensiuni la nivel financiar și al prestării de servicii. Furnizarea unui
nivel acceptabil de servici pe întreg cuprinsul zonei și coordonarea
investițiilor medicale sunt cruciale pe termen lung. Schimbul de cunoștințe
și beneficierea de experiența reciprocă sunt, de asemenea, importante.
Accesul la servicii medicale și sociale specializate
este limitat pentru grupurile dezavantajate din zonele rurale; gradele de
prevenire și monitorizare a stării de sănătate sunt nesatisfăcătoare.
|
OT5 – Promovarea adaptării la
schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor
|
5/b Promovarea investițiilor pentru
abordarea riscurilor specifice, asigurarea intervenției în cazul dezastrelor
și dezvoltarea unui sistem de gestionare a dezastrelor
|
În zona eligibilă, diverse pericole naturale prezintă
un risc semnificativ de dezastre sau situații neprevăzute de urgență, putând
avea un impact major asupra populației, proprietății și mediului uman. Cei
mai semnificativi factori de risc sunt inundațiile, excesul de apă
interioară, alunecările de teren și cutremurele. Vulnerabilitatea la
inundații a județelor din zona eligibilă este foarte crescută atât prin
comparații la nivel național, cât și la nivel internațional. Riscurile de
dezastre provocate de om – precum poluarea industrială, a mediului, acvatică,
accidentele de transport – sunt de asemenea prezente, necesitând acțiuni
comune eficiente.
Întrucât riscurile și situațiile de
urgență nu se opresc, în majoritatea cazurilor, la granița de stat, acestea
pot fi gestionate cel mai bine într-o manieră coordonată, pe baza
capacitățlor comune de răspuns ale celor două țări.
Aceasta necesită o dezvoltare
coordonată a capacităților, protocoale coordonate, legislație de susținere în
ambele țări.
|
OT11 – Consolidarea
capacității instituționale a autorităților publice și a părților
interesate și o administrație publică
eficientă
|
11/b Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesate și o administrație publică eficientă prin promovarea
cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și
instituții
|
Pe lângă blocajele fizice, există și unele „delicate”
(diferențele din contextul de reglementare, povara administrativă excesivă,
lipsa serviciilor legate de activitățile transfrontaliere, protocoalele
drastic diferite ale instituțiilor, fluxul greoi de informații dintre
administrațiile publice locale și regionale), împiedicând cooperarea.
Existența
instituțiilor dedicate în multe dintre sectoarele cheie (ex. piața muncii,
educație, cultură și formare profesională vocațională, sistemul de reacție
pentru situații de urgență etc.) este de asemenea un activ important.
Interacțiunile zilnice ale persoanelor necesită
încredere. Legăturile sociale și culturale oferă o bază puternică pentru
construirea unui capital social comun în comunitățile implicate. Inițiativele
P2P care aduc oamenii mai aproape unii de alții joacă un rol crucial în proces.
Valoarea acestor inițiative se reflectă în determinarea oamenilor să comunice
și să desfășoare acțiuni împreună, făcând cooperarea o parte naturală a
vieții cotidiene și mărind vizibilitatea Programului.
|
[1] Vezi “Acordul dintre Guvernul Ungariei și Guvernul României privind legăturile rutiere
peste frontiera de stat româno-ungară”, semnat la București în data de 24 Iulie 2014
Harta cu punctele de trecere a
frontierei existente și viitoare se regăsește în Anexa XI a prezentului
document
