2017-02-28

Ambasadorul Rusiei, în vizită la Satu Mare

15 Februarie 2017

Primarul Kereskenyi Gabor l-a primit miercuri pe E.S. Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, aflat în vizită în municipiul Satu Mare.
Edilul-șef i-a prezentat ambasadorului oportunitățile de dezvoltare și potențialul turistic al orașului nostru.
“Legăturile economice cu Rusia au fost în trecut foarte puternice și ar putea fi reluate. Rusia a fost principala piață de desfacere pentru fabricile de mobilă din Satu Mare. Recâștigarea acestei piețe este foarte posibilă, ceea ce ar aduce mari beneficii orașului nostru” – a scris primarul pe contul său de Facebook.

Funka la Ardud: șvabii au alungat iarna! Ardud - Oraș Turistic Medieval

 26 Februarie 2017
La Ardud a avut loc sâmbătă tradiționala sărbătoare şvăbească numită “Funka”. 
După săvârşirea Vecerniei, toţi şvabii s-au adunat pe câmp, la ieşirea din Ardud spre Gerăuşa, unde au aprins un foc mare şi au aruncat discuri din lemn în flăcări, numite şaibe. După obicei, localnicii au aprins o cruce înaltă din lemn şi paie, pentru alungarea spiritelor rele din zonă şi a iernii.
Conform tradiţiei, crucea trebuie să fie doborâtă de flăcări, iar odată ajunsă la pământ, ea va aduce noroc şi prosperitate pentru locuitorii zonei care se află în partea de oraş înspre care a căzut.
Un alt obicei este acela de a se face un foc mare pentru fata bătrână a satului, pentru a reuşi să se mărite în acest an. Totodată, tinerii înroşesc şaibe, pe care încearcă să le arunce cat mai departe, în speranţa că relaţia actuală va rezista cât mai mult în timp.
Potrivit tradiţiei, în cazul în care obiectul se opreşte undeva aproape de tânăr, atunci el se desparte de iubita lui. Această practică a fost exersată şi de copii, cu scopul de a căpăta îndemânare, pentru ediţiile viitoare ale sărbătorii.

De se comportă aşa Primăria Cluj?

Mai jos reproducem o întrebare ce şi-a pus un cititor al nostru pe Facebook . Fiind avocat de profesie ne miră că nu înţelege de ce contină primarul  să arunce banii publici şi ne întrebăm  şi noi la rândul nostru de ce doreşte cu îndârjire conducerea primăriei să se cramponeze să nu pună o tablă la întrările urbei cu trei denumiri: Cluj - Kolozsvár - Klausenburg? Dar probabil că aşa se răzbună pe cetăţenii urbei, după ce a pierdut ca să ne bucurăm  că municipiul nostru să fie capitala culturală.... Civicul Ardelean. 
M-a surprins plăcut declaraţia USR, cea referitoare la plăcuţele bilingve. Nu numai că acest tânăr partid de succes a pledat pentru punerea plăcuţelor bilingve, dar a emis o întrebare genială: de ce o asemenea chestiune trebuie să se rezolve la Tribunal?
Mai mult decât atât, foarte multe comentarii în spaţiul virtual s-au referit la neînţelegerea intenţiei de declarare din partea primăriei a recursului în cauză, încă în minutul aflării rezultatului. Reamintesc, în data de 21.02.2017, Tribunalul a admis solicitarea Asociaţiei Minority Rights şi a obligat Primarul Municipiului Cluj-Napoca la amplasarea de indicatoare bilingve (în limba română şi maghiară) la intrările şi ieşirile din municipiu. Am onoarea de a fi preşedintele şi avocatul asociaţiei reclamante. 
Purtătorul de cuvânt al primăriei în momentul aflării rezultatului a declarat că vor ataca sentinţa cu recurs. Acum, foarte mulţi oameni, fără studii juridice, se întreabă de unde o asemenea reacţie? Şi de ce?
Oamenii normali nu cunosc la modul ştiinţific problematica, însă bunul simţ îi direcţionează corect. Într-adevăr, procesul psihologic al justiţiabilului normal este următoarea: ia la cunoştinţă sentinţa defavorabilă lui şi nu se simte bine. Va aştepta comunicarea sentinţei motivate, va citi motivele şi se va consulta cu unul sau mai mulţi avocaţi dacă este oportună declararea unui recurs. Repet, este vorba de un justiţiabil normal. Procesomanii gândesc altfel…
Cum de a ajuns Primăria Cluj-Napoca o entitate procesomană? Povestea este lungă şi caracterizează toate primăriile. Totul a început în anii ’90. Primăria s-a opus în câteva procese de obligare a încheierii unor contracte din partea unor cetăţeni. 
Unii cetăţeni, după ce au câştigat procesul în prima instanţă, doreau să evite judecata în apel şi recurs. Şi-au întrebat avocaţii ce salariu are juristul primăriei? 
Răspuns: „90 de dolari pe lună”. Întrebare: „cât m-ar costa apelul şi recursul?” Răspuns: „cam 5-600 de dolari.” Întrebare: „cum se numeşte juristul primăriei?” După răspuns, clientul dispare. După o zi-două: „domnul avocat puteţi scoate sentinţa, nu se face apel.” „Cât o fost?” Răspuns client: „300 de dolari”. Super! 
Toată lumea a ieşit bine. Pentru o simplă omisiune juristul încasează 3 salarii. Clientul nu mai plăteşte avocatul. Dar avocatul nu se păgubeşte, căci are el destule procese. Primăria nu va plăti cu titlu de cheltuieli de judecată 5-600 de dolari. Şi erau multe cauze….Ah, scumpii ani ’90. Era inocenţei…
Dar, s-a stricat lumea. Ca o umbră neagră, ca Sauron în Stăpânul Inelelor, din întuneric s-a ridicat o putere întunecată şi sumbră. O putere care a ucis orice speranţă în inima funcţionarilor. O putere atât de mare şi neiertătoare, cum nu există în întreaga Cale Lactee. Curtea de Conturi. 
De la naşterea acestei puteri, orice sentinţă prin care o instituţie de stat a pierdut, trebuia apelată şi recurată, indiferent de şansele de reuşită. Lupta cu cetăţeanul a devenit necruţătoare. Juristule, nu ai apelat, nu ai recurat sentinţa, plăteşti, ţi se impute întreaga sumă care trebuia să plătească primăria! Numai orcii denumiţi şi avocaţi s-au bucurat. De atunci, în loc de un onorariu, trei onorarii. 
Când soarta oamenilor părea pecetluită, speranţa era pierdută, a apărut un tânăr hobbit, care în campania electorală l-a învins pe Funár Gyuri bácsi! A demonstrat la toată lumea că primăria va prospera….A arătat cifre concrete cât plăteşte Primăria Cluj-Napoca în procesele pierdute, fără şanse. Era vorba de sume uriaşe, cu care se puteau face multe în Cluj.
Dar, după ce a câştigat, inelul i-a otrăvit sufletul, s-a supus lui Sauron, a trecut de partea întunecată a forţei, in the dark site of the force. 
Când am povestit unui coleg străin, cum stau lucrurile, adică, faptul că primăria trebuie să se judece până la capăt cu cetăţeanul (toate primăriile), acesta a crezut, că ori sunt prost, ori am înnebunit şi aşa mai departe. Oblio în ţara dimensiunilor ascuţite…
În orice caz în Occident, la nivelul primăriilor, treaba stă în felul următor: primăria are jurist sau jurişti, care sunt specialişti în domeniul dreptului administrativ. Are şi avocat/avocaţi (în funcţie de mărime şi posibilităţi) angajaţi, care consultă cauzele şi oferă consultaţii, dacă merită judecata, dacă se merge mai departe, dacă se va negocia cu cetăţeanul reclamant etc. La noi nu se poate aşa ceva. Nu există cale de mijloc, cum spunea tovarăşul Lenin….
Acum înţelegeţi? Nu? Nici eu!

Turnul multiculturalităţii şi birocraţia sinucigaşă.
Între multiculturalitate şi birocraţie există legătură strânsă. Nu ştiaţi? Vă asigur că-i aşa. Dar numai pe la noi. În procesul indicatoarelor bilingve de la Tribunalul Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca a pledat pentru respingerea acţiunii, căci în opinia sa un asemenea demers este inutil.
Şi, acum un an, s-a depus o documentaţie voluminoasă al unui turn, totem al multiculturalităţii, care va ura un binevenit în cinci limbi: română, engleză, franceză, germană şi maghiară. Acum, trecând peste faptul că, din păcate, în limba franceză şi nici în cea engleză Clujul nu îşi are denumirea corespunzătoare, noi, cei de la Minority Rights ne-am exprimat bucuria că va exista şi un asemenea totem. Dar, am arătat că dorim şi indicatoare oficiale bilingve, dacă aşa prevede legea. Obligatoriu. De ce numai „sau sau”, să fie „şi şi”. Ca în Occident.
Studiind însă dosarul „multiculturalităţii” am rămas şocaţi! Amplasarea acelui turn, conform documentaţiei avea de parcurs vreo şapte etape. Prima etapă s-a apropiat spre faza finală. După doi ani! Nu-i superfain? Făcând nişte calcule estimative, în ritmul actual turnul se va amplasa cam peste cincizeci de ani…Proiectul are nevoie de foarte multe avize şi aprobări. De exemplu, anul trecut se desfăşura munca asiduă de defalcare topografică a câtorva metri pătraţi la diferitele locaţii de amplasare. Probabil, pentru ca ulterior să nu se proiecteze autostradă peste măreţul turn. Asta mai înţelegem (cu greu), dar avize de la mediu, urbanistică, precum şi nenumăratele compartimente obositoare ale primăriei, la ce folos? Iată o birocraţie sinucigaşă. 
Adică, ca şi cum, să zicem, vreau să sădesc un salcâm în propria mea grădină. Bun…Angajez un expert să defalcheze topografic vreo cinci metri pătraţi, ca nu cumva din greşeală, peste ani să pun peste un nuc, să zicem. Omul poate deveni senil cu timpul. Mă duc după aceea la Agenţia de Mediu, cu cerere motivată, de ce nu sădesc nuc, care emite incomparabil mai mult ozon. După aia fuga la Direcţia silvică să-mi includă topograficul defalcat în fondul forestier naţional…Urmează departamentul urbanistico- imaginastic al primăriei, pentru avizul în principiu…Asemenea gânduri comice mă măcinau anul trecut.
Şi iată că, la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, 2017, m-a angajat primul client cu dosar penal cu acuzaţia de a fi tăiat trei salcâmi din propria grădină. Infracţiune silvică. L-am întrebat pe poliţistul care s-a sesizat, dacă cu ocazia tăierii a trecut vreo căprioară peste care s-a prăbuşit arborele, rănind-o mortal? Mi-a răspuns, în stilul poliţienesc nepoliticos („bulo”) să pun mâna pe carte, adică pe noile modificări ale Codului Silvic. 
M-am conformat…şi oops… Overlorzii întunecaţi ai ocoalelor silvice au pătruns şi în grădinile noastre. Nu le mai satură nici codrul.
Dacă modestele mele scrieri vor fi vreodată nominalizate la vreun premiu, în România categoria vizată va fi eseul realist, dar în Occidentul străin şi îndepărtat, numai şi numai categoria ficţiunii suprarealiste.

Satu Mare a găzduit Congresul Național al Partidului Civic Maghiar din România

Florin Răchitan - 11 Februarie 2017
Cel de-al V-lea Congres Național al Partidului Civic Maghiar (PCM) a fost găzduit sâmbătă de sala Filarmonicii „Dinu Lipatti” din Satu Mare, în prezența unui număr de 88 delegați din opt județe ale Transilvaniei, dar și numeroase oficialități, printre care și vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.
Așa cum a subliniat președintele organizației sătmărene a PCM, Hegedus Pal, desfășurarea acestui eveniment în orașul nostru este o recunoaștere a rezultatelor bune pe care le-a obținut în județul Satu Mare această formațiune politică la alegerile locale de anul trecut, când și-a adjudecat conducerea primăriilor din patru comune, dominate până atunci de UDMR sau FDG, precum și mai multe mandate în diferite consilii locale.
Înființată ca formațiune concurentă a UDMR, Partidul Civic Maghiar a devenit partener al acestuia la ultimele alegeri parlamentare, în spiritul unității și cooperării tuturor maghiarilor din Transilvania, ceea ce s-a văzut și pe rezultatul obținut în urma scrutinului din decembrie.
Pentru a accentua importanța acestui spirit, dar și susținerea colaborării celor două partide de către autoritățile din patria-mamă, locurile de pe primele rânduri din sală au fost ocupate atât de președinții organizațiilor naționale ale acestora, Biro Zsolt, respectiv Kelemen Hunor, precum și de reprezentanți de frunte ai Guvernului de la Budapesta și ai consulatelor Ungariei de la Cluj și Miercurea Ciuc.
Același spirit de unitate și cooperare a fost și tema principală a discursurilor rostite de invitații de onoare, cu completări din partea vicepremierului Ungariei și a liderului UDMR, care s-au referit și la evenimentele petrecute în ultimele săptămâni în România, explicându-le prin prisma luării de poziție prezentată de Kelemen Hunor în urmă cu trei zile în plenul Parlamentului de la București(lupta anticorupție este bună, dar pe alocuri e folosită în scopuri politice sau împotriva reprezentanților minorităților, în timp ce statul de drept în România e o iluzie, de aceea UDMR a participat la dezbaterile despre moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, însă s-a abținut de la vot n.r.).
Un moment ce a adus „zâmbete pe sub mustața” unora dintre cei din sală a fost discursul primarului Kereskenyi Gabor, care nu a ezitat să atace un alt invitat prezent în sală, președintele organizației municipale ALDE Satu Mare, Adrian Ștef, dojenindu-l pentru ceea ce consideră a fi mesaje dușmănoase pe care acesta din urmă le-a postat pe Facebook în ultima vreme împotriva comunității maghiare, în ciuda originilor sale etnice, parțial maghiare.
Acesta a fost, de-altfel, cel mai tensionat moment al congresului, ale cărui lucrări au constituit mai degrabă simple formalități, în condițiile în care nu a fost vorba de alegerea vreunei conduceri noi la nivel național sau județean, singura noutate pentru care a fost nevoie de votul delegaților fiind o mică modificare în statut pentru a permite alegerea unui președinte executiv, funcție ce nu a existat până acum în cadrul PCM.
Atmosfera generală a lucrărilor congresului PCM a fost reflectată probabil cel mai bine în poezia „La Dunăre” de Jozsef Attila, recitată la începutul evenimentului de către un artist care s-a folosit și de o tobă de șaman pentru a accentua efectul dramatic al versurilor:
Mama-i cumană, tata-i jumatesecui, jumate român ori de tot.Gura mamei mi-a dat dulci dumicate,într-a tatii adevăru-şi găsea loc.Ei se îmbrăţişează când mă mişc.Din pricin-asta mă-ntristez uneori -asta-i trecerea. Aşa sunt. Îmi zic:"Ai să-nţelegi când nu vom mai fi noi!..."

2017-02-25

Unul dintre proiectele-cheie ale programului de guvernare are parte de o primire nedumerită, încă dinaintea semnării actului său de naştere. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) debutează cu multe întrebări şi puţine răspunsuri

Dacă guvernul vede în el pa­na­celul ce vindecă rănile econo­miei, criticii guvernului cred că avem de-a face cu o încer­care de a controla politic chiar acea mică parte a economiei (4%) care a mai rămas în mâinile statului, dar care aduce buge­tului consolidat venituri anuale de 2,6 miliarde de lei din dividende.
La mijloc, instituţiile in­ter­naţionale pre­cum Banca Mondială spun că „sunt inte­re­sate“ de proiect, iar economiştii aş­teaptă să va­dă cum şi dacă România va deveni al 46-lea stat al lumii care are un „fond suveran de investiţii“.
„Cred că este un proiect ambiţios şi, din păcate, istoricul de administrator al statului român nu îl recomandă ca o entitate capabilă să demareze şi să ducă la bun sfârşit un astfel de proiect. Deci riscurile sunt mari“, comen­tea­ză economistul Radu Crăciun, într-o opi­nie publicată astăzi de ZF.
Analistul financiar Ionel Blănculescu care singur îşi spune „părintele proiectului“, având în vedere că a propus, încă din 2009, con­sti­tuirea Fondului, ca un răspuns la criza econo­mi­că ce se aşternea în faţa economiei Româ­niei, este categoric: „Statul poate să obţină venituri din taxe, dar poate, la fel de bine, să câştige din activitatea proprie“. 
Ionel Blănculescu: „Statul poate să fructifice multiplele oportunităţi, care sunt cu sutele pe plan internaţional. Şi le poate fructifica prin intermediul acestui fond, ceea ce nu poate întâmpla în momentul de faţă“.
În opinia lui Blănculescu, fondul suveran trebuie să funcţioneze ca un fond de investiţii, adică să iasă pe pieţele externe în căutarea oportunităţilor pentru maximizarea profitului şi, din banii obţinuţi, poate finanţa o serie de proiecte din ţară, dar nu orice proiecte, ci doar pe acelea care vor aduce profit. Ca să poată realiza acest lucru, Fondul trebuie să fie complet independent politic, „un fel de Fondul Proprietatea sau Advent (fondul american de investiţii care, recent, prin exitul din afacerea spitalul Regia Maria a obţinut în jur de 80 mil. euro, adică mai mult decât dublul banilor investiţi - n.red.). Potrivit intenţiilor enunţate în programul de guvernare, FSDI finanţează construirea de spitale regionale şi locale, autostrăzi, dar capitalizează şi companii publice precum CFR sau Tarom sau construieşte afaceri de la zero. Mai mult, Fondul pare că urmează să aibă o comandă politică, de vreme ce va fi în curtea Miniserului Economiei, o instituţie condusă de oameni politici.
Dacă lucrurile urmează să stea chiar aşa, există obiecţii împotrivia unei asemenea structuri, iar economistul Florin Cîţu, ales senator din partea PNL la ultimele alegeri, le subliniază într-un comentariu, acid, publicat pe reţelele de socializare: Fondul ar fi, în opinia sa, „născut şi crescut pentru a fura“.
A fura de la cine şi ce? Potrivit senatorului liberal care anunţă că va aduce problema în faţa Comisiei de buget a Senatului, PSD strânge toate companiile la un loc, într-o mare societate naţională, numită FSDI pentru ca decizia să aparţină unui singur om, numit politic, iar controlul a ceea ce a mai rămas din companiile de stat să devină exclusiv politic.
Prin constituirea acestui fond, PSD recunoaşte din start că fondul debutează cu gaură la bugetul de stat de 2,6 miliarde lei. Asta pentru că dividendele nu mai vin la buget, unde erau folosite pentru finanţarea deficitului de la asigurări sociale, de exemplu. Acum sunt la dispoziţia unui singur şmecher, Dragnea.
Despre ce vorbim totuşi?
La începutul acestei luni, guvernul a adoptat un aşa-numit „memorandum“ pentru începerea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, dar clarificări suplimentare faţă de ceea ce este consemnat în programul de guvernare care anunţa crearea acestui fond nu au fost aduse. Potrivit lui Alexandru Petrescu, ministrul economiei la acea vreme, a fost creat un “grup de lucru“ interministerial format din reprezentanţii ministerelor Economiei, Finanţelor, Consiliului Concurenţei şi ai ASF care va analiza modul în care va fi creat fondul.
Două săptămâni mai târziu, Corina Popescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, a vorbit şi ea la conferinţa „ZF Power Summit ‘17 – Fuel of the Future“ despre înfiinţarea Fondului Suveran, afirmând că „grupul de lucru“ analizează fiecare companie la care statul este acţionar şi că procesul de listare a Hidroelectrica a fost amânat, amânare care are legătură de înfiinţarea Fondului.
Prin urmare, informaţiile cele mai solide rămân tot cele din programul de guvernare. Potrivit acestora, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, guvernul român va înfiinţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile. Fondul se va folosi de veniturile din dividende ale acestor companii şi de veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Potrivit sursei citate, scopul fondului va fi să dezvolte sau să construiască de la zero, singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi, afaceri în domenii prioritare pentru stat, care să se susţină economic.
Iată frazele-far din programul de guvernare care descriu funcţionarea Fondului: “Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro“.
Potrivit estimărilor, bugetul de stat va pierde, într-o primă fază, 2,6 mld. lei, cât reprezintă dividendele anuale încasate de stat de la companiile sale. Dar programul de guvernare susţine: deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei.
Tocmai paleta largă de intenţii cuprinse în această sumară descriere din programul de guvernare îi nedumereşte pe unii economişti. Potrivit lui Radu Crăciun, există două condiţii absolut esenţiale pentru ca un astfel de fond să aibă o şansă de succes: în primul rând, definirea foarte clară a obiectivului, a mandatului şi a motivului pentru care se înfiinţează (pentru că un fond nu se poate ocupa de atât de multe proiecte precum cele enunţate, fără pericolul de a eşua) şi, în al doilea rând, independenţa sa politică.
Despre această independenţă politică vor­beş­te şi Ionuţ Blănculescu. El vorbeşte însă des­pre ce, în opinia sa, ar trebui să fie, nu despre ceea, cu siguranţă, va fi: „Statul îşi creează această structură de afaceri. Capitalul său de ple­care – veniturile din dividende pe care bu­getul le încasa până la constituirea fon­dului – este doar momentul T0, iar banii tre­buie mul­tiplicaţi. Dacă fondul se bazează doar pe ceea statul obţinea din dividende, nu am făcut nimic. Nu merge nici cum se întâmpla la com­paniile de stat – cheltuiesc un leu şi câştig şapte bani. Fondul trebuie să investească în proiecte viable, iar politica o face fondul, nu statul; el poate să refuze proiectele propuse de admi­nistraţie. Fondul nu va investi niciodată ca­ritabil – nu e ajutor de stat, nici puşculiţă, el nu in­ves­teş­te în proiecte sociale.“ Doar că, dacă va fi să existe în România un fond precum cel descris mai sus de Blănculescu, atunci el va fi complet diferit de cel descris în programul de guvernare, care sus­ţine: „Cele mai mari investiţii ale FSDI în urmă­torii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin cons­­truc­ţia unui spital republican şi a 8 spitale regio­nale.“
Ce fac alte fonduri suverane
Programul de guvernare care anunţă crearea fondului suveran românesc menţionează ca model pentru fondul românesc, Fondul suveran al Norvegiei, modelul francez şi pe cel polonez. Fondul Norvegian este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. El ar urma să finanţeze pensiile viitoare, după ce petrolul ţării se va termina, dar statul poate să folosească pentru nevoile sale, 4% din acest fond. Anul trecut fondul avut active de 796 de mld. euro. Banii sunt plasaţi în străinătate în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.
În Franţa există mai multe mecanisme dedicate investiţiilor pe termen lung - Caisse des Dépôts, Le Programme d’investissements d’avenir, Agence des participations de l’Etat sau Bpifrance, o bancă publică de investiţii care finanţează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanţie şi fonduri proprii.
În ceea ce priveşte Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR), înfiinţat anul trecut, - a cărui funcţionare este detaliată de Mediafax - acesta este alimentat cu bani de la buget şi este gestionat de experţi independenţi, care răspund însă în faţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi de Ministerul de Stat al Trezoreriei. Intenţia a fost de a uni toate instrumentele de finanţare astfel încât solicitanţii de asistenţă financiară să primească rapid servicii, în „one stop shop“, ţinând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere şi şase agenţii care lucrau pe acelaşi domeniu. Bugetul iniţial al FPR este 60 de miliarde de zloţi polonezi (57 mld. lei, 12,6 mld. euro) pentru finanţarea exporturilor şi cinci miliarde zloţi polonezi (circa 4,8 mld. lei, 1,1 mld. euro) pentru investiţii în infrastructură şi pe plan local. PFR poate finanţa un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloţi polonezi (între 28 şi 280 mil. lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe pieţele externe.
După cum se vede sunt fonduri cu scopuri complet diferite – de la finanţarea pensiilor, până la susţinerea companiilor sau stimularea exporturilor. Fondul suveran românesc trebuie să se decidă ce alege, pentru că modele sunt – 45 de state ale lumii au astăzi “fonduri suverane“.

2017-02-21

Andrei Pleşu: Gogomănii

20 februarie 2017, 
Dacă mă întrebaţi ce înseamnă „gogomănie”, vă pot spune doar cum resimt eu, ca nespecialist, sonoritatea cuvîntului. E „prostie gogonată”, prostie ţanţoşă, neghiobie, fudulie nătîngă. Prin asociere, îmi sună în minte şi „goangă”, „gogoriţă”, „gogoaşă”. Auzi şi nu-ţi vine să crezi ce proferează, sigur de sine, gogomanul. Uneori e agresiv, alteori doar netot, adesea - lichea. Există, recunosc, şi cazuri de imbecilitate candidă. 
N-avem politicieni, n-avem partide Andrei Pleşu, despre evenimentele de marţi seară Ideaţia gogomanului funcţionează, în asemenea cazuri, ca o flaşnetă stricată, scăpată de sub control, chiar dacă afişează, la bază, bune intenţii. 
Iau, mai mult sau mai puţin la întîmplare, cîteva exemple: 
1. Cutare „analist”, hiperactiv, hipercompetent, mîndru de expertiza sa, declara deunăzi, pe un post de televiziune (unde e un fel de şef), că lucrurile merg rău în scumpa noastră patrie pentru că, între altele, intelectualii se complac într-un statut de inutilitate. Exprimă păreri, opinii, „umori”, fac comentarii, dar „nu pun umărul”, „nu se implică”. 
Aş întreba, mai întîi, în ce calitate vorbeşte domnul cu pricina? E instalator, plugar, încărcător-descărcător? Sînt sigur că ar fi jignit să i se refuze titlul de „intelectual”. 
Păi ce face el, concret, ca intelectual? 
E drept, s-a tot lipit, de-a lungul anilor, de diverşi mahări politici. Ba de Plahotniuc, ba de Geoană, ba de Năstase, ba de Vanghelie, ba de Băsescu. 
Cu ce rezultate? Şi, în fond, ce înseamnă „intelectual”? 
Mai ales la noi, cînd doctoratul a devenit un titlu distribuit în masă? A, e vorba de intelectualii răi, fandosiţi, elitişti, izolaţi în „turnul de fildeş”! Am înţeles: elitiştii să poftească „la şaibă”! Să schimbăm puţin rolurile: scriitorii, pictorii, muzicienii, filosofii, eseiştii să treacă în administraţie şi să vină parlamentarii, politicienii, guvernul şi opoziţia, în terenul liberei creativităţi: să se ocupe de literatură, de muzee, de concerte şi artă plastică. 
E păcat că România interbelică a fost pe mîna unor Brătianu, Take Ionescu, Gh.Duca, Iuliu Maniu etc. Dar asta s-a întîmplat pentru că intelectualii s-au complăcut să rămînă „inutili”. De ce n-a pus umărul Eugen Lovinescu? Cum au ajutat ţara alde Tudor Vianu, Liviu Rebreanu, Arghezi, Bacovia, Camil Petrescu şi alţi monomani „de pe margine”? 
Mă mir, fiindcă veni vorba, cum se face că pe Eminescu, pe Caragiale şi pe atîţia alţi autori de publicistică politică nu i-a luat nimeni la rost în stilul: „exprimaţi păreri şi umori, dar nu veniţi cu soluţii, nu vă implicaţi!” Să observăm, pe de altă parte, că au fost şi intelectuali (din ăia răi) care au încercat să tatoneze zona politicului, să se „angajeze”. Nu s-ar putea spune că au fost bine primiţi, sau valorificaţi de „profesionişti”. 
Pe Toader Paleologu liberalii l-au evacuat scurt pentru indisciplină de partid. Dar ce s-a ales, pînă acum, de Teodor Baconschi, de Adrian Papahagi, de Radu F.Alexandru, de Mihai Neamţu şi de alţii, din aceeaşi făină, care s-au străduit să intre pe scenă? Intelectualii sunt, oricum, foarte antipatici. Poţi să-i faci, prin gazete bătăioase, „oligofreni”, „îmbîrligaţi”, „trădători”, „sinecurişti”, „lingăi” şi vei fi primit cu aplauze. Ştiu, mi se va vorbi despre paşoptişti, despre Titu Maiorescu, Goga sau Iorga, adică despre excepţiile care confirmă regula. 
Dar ultimii doi nu prin politica lor rămîn în istorie, iar ceilalţi au venit cu un proiect de modernizare, pe un fundal unic de receptivitate naţională şi europeană şi într-un context de relativ vid politic. 
În rest, politicienii şi „intelectualii” şi-au văzut fiecare de treburile lor. 
2. Apropo de cei care nu vin cu „soluţii”. Am auzit, în ultima vreme, judecăţi aspre asupra celor din stradă, ca şi asupra intelectualilor „inutili”, pornind de la iritarea că bombăne fără să propună „măsuri” concrete, mari idei reformatoare, „soluţii”. Nu pare să se priceapă că un protest civic e, în primul rînd, expresia unei suferinţe civice, simptom al unei disfuncţii sociale. 
Cînd te duci la doctor şi îi spui că te doare capul, doctorul nu-ţi poate spune: „lasă lamentaţiile, vino cu soluţii!” El trebuie să producă soluţii. Nici demonstranţii din pieţele ţării, nici comentatorii politici nu au în „fişa postului” identificarea şi implementarea unor soluţii. Nu e treaba lor, nu e competenţa lor. Şi, dacă prin excepţie, ar avea unele idei, mă îndoiesc că cei aflaţi „la butoane” s-ar grăbi să le preia şi să le aplice. Au fost „aleşi” ca să rezolve lucrurile, nu ca să capete indicaţii din stradă. 
Da, trebuie să ia în serios semnalele străzii, să caute diagnosticul corect şi terapeutica adecvată a derapajelor lor „executive”, dar nu să pună răspunderea guvernării pe umerii celor fără putere. 
3. A apărut ideea că partidele politice trebuie să funcţioneze fie după modelul mânăsirii (unde e decisivă disciplina „ascultării”), fie după modelul cazarmei („Ordinele nu se discută…”). Sunt de acord că orice membru de partid trebuie să respecte procedurile dictate de statutul partidului său. Nu contest necesitatea unei rezonabile „discipline de partid”. Dar mi se pare fatal pentru orice organism (nu numai politic) să nu mai fie atent la semnalele de criză care vin dinlăuntrul său, să inhibe funcţia unei atente şi constante auto-evaluări, să definească spiritul critic drept lipsă de loialitate. 
4. Cînd unui guvern i se reproşează anumite greşeli, replica promptă este de tipul: „Păi şi guvernul dinainte a făcut greşeli, uneori exact aceleaşi greşeli!” Ce să înţelegem? Probabil că o bună guvernare trebuie să păstreze nestinsă flacăra greşelilor făcute de predecesori. Avem o tradiţie a erorii. Să nu ne batem joc de ea! 
5. Deîndată ce Klaus Iohannis îşi dă cu părerea pe o temă sau alta, i se reaminteşte că rolul lui e strict acela de „mediator”. Ideea e că trebuie să fie un monument de neutralitate. Iar cînd pe scena politică apar conflicte, el e musai să sară să le aplaneze, să fie împăciuitorul de serviciu. E o înţelegere destul de mediocră a Constituţiei. Prima funcţie a preşedintelui e, spune articolul 80, să vegheze la respectarea Legii Fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţii publice. 
Cu alte cuvinte, dacă Legea Fundamentală a ţării e încălcată, preşedintele nu are sarcina să „medieze” conciliator între cel care o încalcă şi cel care reclamă încălcarea. La fel, dacă o instituţie publică merge prost, preşedintele nu se face că plouă şi nu împacă pe abuzator cu victima abuzului său. 
Cînd Constituţia vorbeşte despre „mediere”, e vorba în primul rînd, despre mediere între puterile statului şi între stat şi societate. Prin urmare, medierea se impune pentru a conserva echilibrul funcţional dintre guvern, parlament şi justiţie şi pentru a proteja dialogul dintre guvernanţi şi guvernaţi. Preşedintele nu e chemat să medieze între Dragnea şi Raluca Turcan, sau între Grindeanu şi Nicuşor Dan, dîndu-le, magnanim, dreptate tuturor, ca să nu iasă scîntei. Nu. Preşedintele are voie să amendeze derapaje ale oricăruia dintre actorii scenei politice, să dezavueze pe oricine se face direct vinovat de o anumită gafă. El nu e, în niciun fel, obligat să pună din principiu semnul egalităţii între toate partidele existente, indiferent de prestaţia lor. 
 Pe scurt: are voie să spună hoţului că a furat, demagogului că păcăleşte lumea, slăbănogului că e un prost jucător al „opoziţiei”. Ca să nu mai spunem că, printre atribuţiile preşedintelui se numără şi vreo două, care sunt, ca să zicem aşa, opusul medierii: el poate declanşa referendum şi, mai ales, poate decide dizolarea Parlamentului, ceea ce nu prea seamănă a „acţiune de mediere”… 
6. Cea mai gogonată gogomănie e teza lansată, de curînd, pe piaţă de o mînă de inconştienţi, cum că saşii din România sunt urmaşii nazismului. Ce simplu e totul! Nemţii (prezenţi printre noi de vreo opt sute de ani) sunt, toţi, hitlerişti, ungurii sunt, toţi, horthyşti, numai noi am fost şi rămînem daci. 
Pînă nu s-o trezi vreun răuvoitor, care să pretindă că toţi românii sunt urmaşii Legiunii…

2017-02-16

Aquapark lângă Cluj-Napoca.

http://www.stiridecluj.ro/social/aquapark-langa-cluj-napoca-ce-comuna-isi-propune-sa-atraga-investitia
Cluj-Napoca se chinuie de ani buni să demareze construirea unui Aquapark, dar nu a reușit până acum. O comună de lângă municipiu a pornit deja demersurile pentru acest ambițios proiect.
Consiliul Local Florești a votat proiectul pentru întocmirea documentatiilor și inițierea procedurii de achizitie de servicii pentru obiectivul ”Centrul cultural, baza sportivă și de agrement în comuna Florești, jud. Cluj”.
”Ideea de dezvoltare a zonei a fost în dezbatere publică 3 luni de zile și s-a ținut cont în mod deosebit de cerințele locuitorilor din zonă și perspectiva de dezvoltare a acelei zone.
E un proiect care a rezultat în urma unei intense și asidue activități de 8 ani de zile, în care m-am chinuit să aduc acel teren din proprietatea statului român și administrarea Ministerului Apărării Naționale, în proprietatea Floreștiului”, a declarat primarul Horia Șulea, citat de Clujazi.ro.
Construcțiile vor fi realizate pe un teren de 8,622 hectare, pe care Primăria Florești a reușit să îl obțină de la Ministerul Apărării. Citește AICI detalii.
În momentul de față, cel mai apropiat Aquapark de Cluj-Napoca se află la Oradea, unde Primăria a obținut fonduri europene și a construit o bază care rivalizează cu cele din Ungaria. 

Planul proiectului

Subzona 1 va cuprinde CENTRUL CULTURAL
– SALĂ SPECTACOLE POLIVALENTĂ (S+P+2E, 800 de locuri) ce include CINEMATOGRAF, SALĂ DE CONFERINȚE, DE TEATRU DRAMATIC, DE TEATRU MUZICAL, SALĂ CONCERTE
– ALEI PIETONALE
– PARCAJE
– GARAJ SUBTERAN
– PARC
– AGORA / SPAȚIU PUBLIC
– MINIHOTEL
– RESTAURANT
– SPAȚII COMERCIALE
– PAVILION CAFETARIA
– TERASE
– SUPRAFEȚE GAZONATE
Subzona 2 va cuprinde
SALA POLIVALENTĂ (D+P+E, 1000 de locuri)
GARAJ SUBTERAN
AQUA PARK
PATINOAR
CLĂDIRE MULTIFUNCȚIONALĂ
BAZIN DE ÎNOT ACOPERIT
PISTĂ DE ROLE
AMFITEATRU ÎN AER LIBER
2 TERENURI DE BADMINTON
SPAȚII DE JOACĂ PENTRU COPII
SPAȚIU DE ACTIVITĂȚI DE GYM, FITNESS, BOULDERING ȘI PARKOUR
SPAȚIU DE ACTIVITĂȚI PENTRU SENIORI
PISTE DE AGREMENT
ALEI DE PROMENADĂ
SPAȚII VERZI
Subzona 3 cu acces pietonal subteran și auto din Varianta Ocolitoare va cuprinde
– PARCARE
– PARC DE AVENTURĂ (cu trasee pentru copii sub 8 ani, pentru copii peste 8 ani, trasee ușoare, trasee medii, trasee de forță și tehnică)
– PARC DE PAINTBALL (zonă de depozitare/închiriere echipament plus vestiare, grup sanitar, bufet, zonă de luptă de 1500 mp cu obstacole naturale și artificiale, zonă extinsă și îngrădită până la liziera pădurii)

Abuzul serviciu pe intelesul tuturor

Fostul Guvern trebuia să dea o Ordonanţă de Guvern prin care să pună de acord decizia Curţii Constituţionale nr.405/2016 cu legislaţia penală! Decizia CCR, nr. 405, din 15 iunie 2016, se referă la excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. 1 din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ce incriminează, printre altele, abuzul în serviciu. Fostul ministru al Justiţiei, d-na Raluca Prună, după apariţia acestei decizii a CCR a afirmat că, citez, ,,Decizia de ieri a Curții (405/2016 )e o decizie de interpretare care nu necesită niciun fel de schimbare legislativă.” 
Potrivit art.31, alin. 3) din Legea nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: ,,(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.” 
Pe înţelesul tuturor, decizia CCR nu a dezincriminat abuzul în serviciu, dar textele din lege declarate neconstituţionale trebuiau modificate în interiorul acestui termen de 45 de zile. În prezent, aceste texte sunt suspendate de drept! Procurorii nu-şi mai pot motiva acuzarea folosind aceste texte criticate de CCR, deoarece aceste texte sunt suspendate de Drept! 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, citez, „o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie poate apela la consultanţă de specialitate – să îşi corecteze conduita.” 
Multe din legile adoptate de Parlament nu respectă aceste cerinţe fundamentale ale predictibilităţii şi clarităţii unei legi! Decizia CCR, asta a făcut, a criticat lipsa de predictibilitate şi claritate a legii şi a propus modificarea textelor declarate neconstituţionale! 
Da, aceste modificări trebuiau operate printr-o ordonanţă de Guvern aprobată mai apoi de Parlament printr-o altă Lege, dar nu oricum, cu mizerii de genul OUG 13/2017! N-a fost nicio manipulare! 
Protestatarii au sesizat, în mod corect, faptul că OUG 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală e o măgărie! 
Potrivit OUG 13 denunţul pentru darea de mită trebuia depus în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevazute de legea penală, pagubele până în 200.000 de lei săvârşite de funcţionarii publici nu mai erau condamnate şi favorizarea infractorului nu mai era pedepsită pentru afinii până la gradul II.
Valeriu Somesan

2017-02-10

Gusă: Primministrul încearcă să se distanțeze

2017-02-09

Atenție! Mai aveți două luni la dispoziție să vă cumpărați vechime la pensie

Andreea Dancu 8 Februarie, 2017
Nu uitaţi să vă cumpăraţi pensie! Mai aveţi la dispoziţie încă două luni. Până acum, 5.535 de români au dat bani pentru bătrâneţi liniştite.
Din noiembrie anul trecut a demarat procesul prin care orice român cu ”găuri” în cartea de muncă îşi poate cumpăra vechime la pensie. Nu mai mult de cinci ani! Asta prevede legea, care peste două luni şi jumătate va fi abrogată. Mai exact, pe 27 aprilie. Vizate de catul normatic sunt, de exemplu, persoanele care au lucrat 30 de ani în ţară şi apoi au plecat în străinătate, dar şi cele care n-au mai fost angajate, din cauza vârstei înaintate sau a pregătirii fără căutare pe piaţă, ori persoane care au muncit la ”negru” o perioadă şi vor să-şi recupereze paguba.
Atenţie! 
Nu se pot cumpăra ani de vechime pentru viitor, ca să ieşi mai repede la pensie, ci doar pentru a se acoperi lipsurile din trecut. Deocamdată, au apelat la acest beneficiu câteva mii de români.
”Până la data de 10 ianuarie, în evidenţele instituţiei noastre sunt 5.535 de contracte de asigurare încheiate în temeiul Legii 186/2016. În baza lor au fost achitate contribuţii de asigurări sociale în valoare de 26 de milioane de lei”, au declarat pentru Click! reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii Publice. Cine ar vrea să-şi cumpere anii lipsă ar trebui să plătească măcar 5,5% din salariul minim pe economie, lunar, şi maximum aceeaşi cotă din cinci câştiguri medii brute. Adică între 79 de lei şi 861 de lei. În funcţie de câţi bani dă, şi câţi ani vrea (n.r. se poate de la câteva luni la cel mult cinci ani), ar putea obţine la pensie câţiva lei în plus.
Spre exemplu, o femeie cu un stagiu incomplet de cotizare de 30 de ani, care a plecat în străinătate şi a lucrat cinci ani fără acte, are un punctaj mediu anual de 1,58 de puncte. Va lua o pensie penalizată cu 45%, adică 760 de lei. Dacă îşi cumpără cei cinci ani lipsă, ar avea pensia întreagă: 1.381 de lei.

2017-02-08

KLAUSTROFOBIA. Reportaj de la şedinţa în care PSD l-a huiduit pe Iohannis. Cum a rupt preşedintele sala în două

7 februarie 2017, Sebastian Zachmann 
Klaus Iohannis a condamnat PSD pentru modificările la legislaţia penală Răfuiala din Parlament dintre Klaus Iohannis şi PSD prezintă imaginea micro a fracturii sociale: o Românie care condamnă penalii, asumată de şeful statului, şi, pe de altă parte, o Românie a votului popular, revendicată de PSD. La mijloc sunt ironiile şi huiduielile. 
Se anunţa o zi politică agitată încă de la intrarea în Palatul Parlamentului. În locul celor doi jandarmi care urmăresc de obicei în surdină televiziunile de ştiri, ieri aşteptau zeci de tineri. Reporterii au dibuit rapid câteva feţe cunoscute şi au dat verdictul: „Sunt de la tineretul social-democrat. Dacă îi bagă în plen, să vezi ce scandal o să iasă“. Un etaj mai sus, parlamentarii Opoziţiei acuzau: „PSD n-a chemat ambasadori la discursul preşedintelui, dar a adus oameni de la partid să huiduie“. 
Au urmat câteva minute încărcate de dileme jurnalistice. Vine Grindeanu la discursul lui Iohannis? 
Oare îl lasă Dragnea? Îl aşteaptă Tăriceanu pe Iohannis? 
Întrebări care îşi aşteptau răspunsul. Călin Popescu Tăriceanu vine la microfon şi explică de ce premierul Sorin Grindeanu nu a fost invitat de Parlament la discursul preşedintelui. 
„Există principiul separaţiei puterilor în stat: preşedintele a cerut să se adreseze Parlamentului, nu există o procedură de adresare către Guvern“, a explicat, sec, Tăriceanu. Când jurnaliştii i-au amintit că pe lângă legi mai există şi cutume, Tăriceanu a făcut stânga-mprejur. 
Jurnaliştii au plecat şi ei spre intrarea Parlamentului, pentru a vedea cine-l întâmpină pe Iohannis. Conform cutumei, şefii celor două Camere îl aşteaptă pe şeful statului, însă în aceste vremuri de dihonie politică nu mai e loc de cutume. 
Tăriceanu şi Dragnea au refuzat, aşa că pentru primirea preşedintelui au fost delegaţi Cătălin Predoiu (PNL) şi Mihai Goţiu (USR), vicepreşedinţii Opoziţiei de la Camera Deputaţilor şi de la Senat. 
Prezenţa lui Goţiu a scos din nou răutatea din jurnalişti. „Au reuşit să-l trezească?“, s-au ghiontit reporterii, aluzie la faptul că Mihai Goţiu adormise cu zi înainte în timpul dezbaterilor pe buget. 
„PSD a promis ceva şi a făcut altceva“ 
Klaus Iohannis a intrat în sala de plen în aplauzele parlamentarilor PNL şi USR. Tinerii din PSD au fost uitaţi pe holurile Parlamentului, după ce Liviu Dragnea a fost sfătuit că „nu dă bine să facă şi mai mult scandal“, după cum au povestit surse din partid pentru „Adevărul“. 
Dragnea şi Tăriceanu l-au poftit pe Iohannis să ia loc, după care preşedintele Senatului a simţit nevoia unei scurte intervenţii. 
„Domnule preşedinte, ne aflăm într-un moment foarte tensionat, pratic de criză politică. Cred că noi, cei care conducem instituţiile democratice ale statului avem obligaţia să invităm toate părţile interesate la dialog. Sunt convins că aceasta este soluţia şi mă aştept aşadar în acest sens să fie şi intervenţia dumneavoastră, să dăm dovadă cu toţii de înţelepciune şi de responsabilitate“, a spus preşedintele Senatului. 
Din jilţul instalat special în plen, Iohannis a zâmbit şi a rotit uşor încheietura mâinii. Acel semn care poate fi tradus prin: „Cine ştie. Poate da, poate nu“. Era atâta tensiune în plen, încât jurnaliştii cu experienţă şi-au amintit de momentul în care Traian Băsescu a condamnat comunismul, în urmă cu 10 ani. Acum, urma să se condamne „penalismul“. 
Preşedintele Klaus Iohannis a luat cuvântul, iar cuvântul s-a transformat în săgeată. 
„M-aş fi adresat şi Guvernului, dar este ocupat. Dar nu-i bai, la ei am fost deja“, 
a fost prima frază rostită de Iohannis, care a privit uşor în stânga, la tribuna unde în mod normal se aşază miniştrii. Ieri, scaunele au fost goale. 
„PSD a promis în campanie ceva şi în primele zile s-a apucat de altceva. «Pohta ce aţi pohtit», grija ce aţi avut-o se vede că nu a fost ce a declarat în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupaţi de dosarele penalilor, şi românii sunt indignaţi şi revoltaţi!“, a spus Klaus Iohannis. 
A fost primul moment când aleşii PSD au cedat nervos şi au început să strige: „Şase case“. La tribună, Liviu Dragnea privea în gol, iar Călin Popescu Tăriceanu mâzgălea cu pixul pe hârtie. Era abia începutul. 
„Retragerea Ordonanţei 13 şi, eventual, demiterea chinuită a unui ministru (Florin Iordache - n.r.) este cu certitudine prea puţin. Alegeri anticipate sunt în această fază prea mult“, a continuat Iohannis. 
Dintr-odată, Marcel Ciolacu, liderul deputaţilor PSD, s-a ridicat din bancă şi a ţâşnit spre ieşire, fiind urmat, ca un adevărat lider, de majoritatea aleşilor PSD. 
Din mulţime, s-a strigat din nou : „Şase case“, „Ruşine! “şi „Ai rupt România în două!“. 
Autorul este colectiv: PSD. 
Nici Iohannis n-a tăcut. „Gata, aţi obosit deja? Ghinion“, a răspuns preşedintele. 
De la şedinţa plenului nu putea lipsi comicul de situaţie. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat definitiv la un an şi jumătate pentru corupţie, a motivat astfel plecarea din sală: „Nu vreau să stau să ascult un penal“. 
Trimiterea nu era la el însuşi, ci la Iohannis. Dar poate cel mai puternic mesaj l-a dat senatorul PSD Emanoil Savin. 
De ce aţi părăsit sala, domnule Savin?, a întrebat reporterul „Adevărul“. 
„Întrebaţi şi dumneavoastră în altă parte. Eu sunt nou p-aici“, a răspuns, nonşalant, fostul primar al Buşteniului. În acest timp, Iohannis vorbea despre românii din stradă „care au readus lumina în procesul democratic“. 
Tăriceanu a aruncat un dosar 
Discursul preşedintelui a fost aplaudat în picioare de parlamentarii PNL şi USR, în timp ce maghiarii – aflaţi, concomitent, la Putere, dar şi în Opoziţie – s-au ridicat şi ei în picioare, totuşi fără să aplaude. La PMP a fost echilbru: unii stăteau şi butonau telefoanele, în timp ce Traian Băsescu şi Robert Turcescu s-au ridicat din bănci în semn de respect. 
Înainte de a pleca, Iohannis a vorbit câteva momente cu Liviu Dragnea, iar camerele de filmat au surprins următorul dialog: „Sper să reuşim să facem pace“, i-a spus preşedintele PSD lui Klaus Iohannis. „Şi eu“, a răspuns şeful statului. Deşi mesajul final a fost de pace, Tăriceanu încă emana război. 
Dupa ce a plecat Iohannis, Dragnea şi Tăriceanu au mai rămas puţin la tribuna Parlamentului. Şerban Nicolae i-a adus un dosar lui Tăriceanu, şeful Senatului l-a răsfoit, pe urmă a sunat pe cineva şi a început să gesticuleze foarte nervos, în timp ce Dragnea îl privea placid. Tăriceanu a închis furios şi a trântit dosarul pe masa de prezidiu, iar o foaie a zburat din el. 
Andronescu: Nu am fost trădătoare 
Foştii miniştri ai Guvernului Ponta, Ecaterina Andronescu şi Eugen Teodorovici, dar şi parlamentari PSD mai tineri, precum Florin Manole sau Liviu Pleşoianu, au rămas până la finalul discursului preşedintelui Klaus Iohannis şi nu s-au alăturat colegilor care au părăsit şedinţa. 
„Să nu interpretaţi, pentru că nu am fost trădătoare niciodată şi nici nu am să fiu. Credeam că fiecare a luat decizia pe care a considerat-o. Şi aşa am făcut şi eu. Eu voiam să ascult discursul preşedintelui pentru că merg şi la televiziuni şi trebuia să ştiu“, a explicat Ecaterina Andronescu, pentru „Adevărul“. 
La rândul său, Florin Manole a spus: 
„Am rămas în sală pentru că, în mod natural, locul unui parlamentar este în sala de plen. Am rămas şi pentru că preşedintele Liviu Dragnea a rămas şi m-am bucurat să văd declaraţiile sale, în care mă regăsesc întru totul“. 
România are nevoie de un guvern care lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea, pe furiş. Klaus Iohannis, preşedinte Stilul, cuvintele folosite i-au făcut pe colegii mei să iasă din sală. 
Eu nu am ieşit din sală, pentru că mi s-a părut civilizat să stau acolo. 
Liviu Dragnea, preşedinte PSD 
Sunt dezamăgit de discursul preşedintelui. A venit la Parlament ca să dea lecţii. Mi se pare foarte nepotrivit. Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului 

2017-02-07

Comisiile juridice au avizat favorabil iniţiativa referendumului propus de Klaus Iohannis

Comisiile juridice au dat aviz favorabil, marţi, în unanimitate, iniţiativa preşedintelui Iohannis de a organiza un referendum privind continuarea luptei anticorupţie, cu recomandarea ca întrebarea care va fi pusă să respecte Constituţia, deciziile CCR şi recomandarile Comisiei de la Veneţia.
Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea a atras atenţia pe parcursul dezbaterii asupra efectelor pe plan internaţional ale referendumului, făcând trimitere la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei de la New York transpusă în legislaţie de România.
La rândul său, senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat să susţine avizul favorabil, însă, în opinia sa nu este necesar referendumul propus de preşedintele Iohannis.
"Eu susţin ca proiectul de hotărâre pe care îl redactăm să fie de aviz favorabil, în sensul în care există întrunite condiţiile de legalitate pentru organizarea referendumului. V-aş ruga, însă, pe cei care susţineţi că este necesar, în opinia mea nu este necesar, să identificaţi şi resursele financiare necesar şi să apreciaţi dacă este bine să arătăm că în societatea românească este o confruntare între cei care vor continuarea luptei amicorupţie şi cei care nu. Mi-e greu să îi identific pe cei care nu vro continuarea luptei anticorupţie în afară de cei care au fost condamnaţi (…)", a declarat preşedintele Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae.
Şerban Nicolae a susţinut că nu ar face bine ca România să arate "opiniei publice mondiale" că cineva se împotiveşte corupţiei.
"(…) să prezentăm opinie publice mondiale ideea că ar putea în România ca cineva să se opună luptei anti-corupţie pentru că o consultare presupune toate opţiunile posibile şi cred că nu ne face bine. Nu am văzut nicio iniţiativă legislattivă care să diminueze lupta anticorupţie sau care să o combată (…) nu vorbesc aici de speculaţii politice pe tema unei ordonanţe care nu a produs niciun efect juridic, ci vorbesc despre măsuri concrete", a mai spus senatorul PSD Şerban Nicolae.
Senatorul PNL Alina Gorghiu a susţinut că "ideea de cost invocată în Comisia juridică nu îşi are rostul", afimând că a amesteca costurile cu o problemă care ţine de democraţia din România este "neserios".
În replică, Şerban Nicolae a susţinut că, în bugetul pentru anul 2017, nu au fost prevăzute costurile pentru organizarea referendumului propus de Klaus Iohannis, iar susţinătorii iniţiativei preşedintelui ar fi trebuit să facă acest demers.
"Am constatat ipocrizia celor care, susţinând un asemenea gest politic al preşedintelui, nu s-au grăbit sumele necesare", a spus Şerban Nicolae.
"Nu cred că va costa mai mult decât ne-a costat corupţia şi ne va costa în continuare", a declarat deputatul PNL Cătălin Predoiu.

Mircea Badea şi-a închis contul de Facebook după protestele de ieri, ca şi primarul PSD Gabriela Firea! De ce fug PSD-iştii de pe Facebook?

 06 februarie 2017
Mircea Badea şi-a închis contul de Facebook după protestele de ieri,... Cunoscutul realizator TV, Mircea Badea, foarte aproiat în gândire cu liderii PSD de ieri şi de azi şi-a anulat pagina de Facebook. Încă nu se ştie dacă în semn de protest că românii cinstiţi câştigă lupta cu PSD pe Facebook. Cert este că de câteva zile nu mai este nici la Antena 3.
Pe blogul personal, Mircea Badea a scris ieri:
„Nu ma sperie amenintarile grotesi, dar ma dezgusta profund. Nu simt frica ci scarba.
Indiferent de dimensiunea isteriei, a zbieratelor, a repercusinilor, voi continua sa gandesc cu propriul creier si sa spun ceea ce gandesc. Nu intonez hitul la moda pentru ca nu sunt lautar.Cu tot repectul pentru aceasta meserie, nu sunt talentat pentru ea.
Asa cum am mai spus, pentru mine nu conteaza decat publicul emisiunii pe care o fac. Nimeni altcineva. Cata vreme va exista acest public, voi exista si eu”.

CSM: Afirmațiile lui Călin Popescu-Tăriceanu la adresa justiției sunt de o gravitate extremă

 7 Feb 2017, 
Declarațiile făcute în spațiul public de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, prin care conturează imaginea unui sistem judiciar care nu este independent reprezintă afirmații de o gravitate extremă la adresa justiției din România, se arată într-un comunicat al CSM transmis marți AGERPRES.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis o poziție față de anumite afirmații cu potențial de afectare a independenței justiției, având în vedere lansarea, preluarea și amplificarea în spațiul public, prin intermediul mass-media, a unor grave afirmații, declarații și mesaje cu privire la activitatea instituțiilor judiciare și a magistraților, provenite în special din zona reprezentanților clasei politice.
"Considerând că acestea au un real potențial de afectare a independenței, prestigiului și credibilității justiției, culminând cu afirmațiile lansate în spațiul public la data de 6 februarie, în cadrul interviului acordat postului britanic BBC News (British Broadcasting Corporation) de către președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de apărător al independenței justiției, apreciază că afirmațiile lansate în spațiul public, prin care se conturează imaginea unui sistem judiciar care nu este independent și a unor magistrați care își desfășoară abuziv activitatea, la comandă politică, cu încălcarea cadrului legal și a libertăților civile, reprezintă afirmații de o gravitate extremă la adresa justiției din România", se arată în comunicat.
De asemenea, CSM își manifestă îngrijorarea și, totodată, dezacordul față de exprimarea publică, cu depășirea limitelor admisibile ale libertății de exprimare, a unor astfel de opinii. "Astfel de afirmații pot afecta nu numai independența, imaginea, credibilitatea și prestigiul magistraților și sistemului judiciar român, angrenat într-un amplu efort de reformă și luptă împotriva corupției odată cu aderarea la Uniunea Europeană, apreciate pozitiv la nivel european și internațional, dar și imaginea, prestigiul și credibilitatea României în plan extern", precizează sursa citată.
Potrivit Consiliului, actualul context, determinat de adoptarea unor acte normative ce afectează în mod direct activitatea autorității judecătorești și reacțiile societății civile față de acest proces, nu justifică în niciun fel lansarea unor afirmații care să depășească limitele admisibile ale discursului politic public.
"Consiliul Superior al Magistraturii — respectând dreptul la opinie al tuturor cetățenilor și fără a aduce atingere libertății de exprimare a oricărei persoane sau a presei — invită reprezentanții autorităților statului, instituțiile de presă și societatea civilă, la o abordare echilibrată și rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziției democratice și a echilibrului între puteri, în concordanță cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme și loiale între instituții, al independenței justiției și cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare", se subliniază în comunicat.
AGERPRES/(AS — autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)

Nicușor Dan: USR susține Proclamația România 2017 lansată de Inițiativa Timișoara și Corupția Ucide

7 Feb 2017, 
Uniunea Salvați România susține Proclamația România 2017, întrucât acest document conține și "valorile fondatoare ale USR", anunță președintele USR Nicușor Dan.
"USR susține Proclamația România 2017, lansată de Inițiativa Timișoara și de Corupția Ucide. Regăsim în ea revendicările oamenilor care au ieșit în stradă și valorile fondatoare ale organizației noastre: transparență, integritate, responsabilitate. USR se angajează să acționeze pentru a transforma în realitate obiectivele Proclamației", scrie, marți, Nicușor Dan pe contul său de Facebook, care atașează postării și textul Proclamației.
Potrivit documentului, printre solicitările enunțate sunt "rectificarea noii ordonanțe — OUG 14/2017 — pentru a fi constituțională până la confirmarea de către procurorul general al României și CSM că OUG 14 anulează toate efectele OUG 13, retragerea imediată a legii grațierii, anularea art. 7.3 din OUG 9, interzicerea accesului la funcții de demnitate publică sau funcții numite pentru persoane care au cazier și pierderea funcției de demnitate publică sau funcției numite a persoanelor în momentul condamnării definitive".
În textul Proclamației se mai arată că este susținută lupta anticorupție și orice demers în acest sens și se solicită transparența în administrație prin publicarea pe internet a tuturor contractelor în care sunt implicați bani publici din administrația locală și centrală.
De asemenea, în document se cere depolitizarea funcțiilor publice și a posturilor din companiile deținute de stat prin ocuparea lor doar prin concurs și se arată că demnitarii trebuie să aibă imunitate pentru declarații politice, iar pentru toate celelalte fapte să poată fi condamnați penal chiar și în perioada deținerii funcției de demnitate publică.
AGERPRES/(AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)

A opta seară de proteste în Piaţa Victoriei din Bucureşti

http://stiri.tvr.ro/a-opta-seara-de-proteste-in-piata-victoriei-din-bucuresti_814202.html
07 Februarie 2017,
Aproximativ 5000 de persoane s-au adunat în această seară, până la ora 20.00, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, după ce luni aproximativ 25 de mii de oameni au fost la protestul din faţa Guvernului. Luni s-a marcat, de altfel, o săptămână de când Piaţa Victoriei a devenit centrul nemulţumirii a sute de mii de oameni, care au cerut Guvernului să abroge ordonanţa de modificare a codurilor penale.

ORA 20.10 În ciuda vremii neprielnice, aproximativ 5000 de oameni sunt acum în Piaţa Victoriei. Oamenii sunt nemulţumiţi că până acum nu a avut loc nicio demisie. În weekend sunt anunţate noi proteste de amploare în Bucureşti şi în ţară.
Ora 19.00 - Adelin Petrișor transmite din Piața Victoriei
ORA 19.10 Aproximativ 1000 de protestatari s-au adunat în Piaţa Victoriei la această oră, transmite Adelin Petrişor.
ORA 18.15 Aproximativ 200 de persoane s-au adunat în Piaţa Victoriei până la această oră, transmite jurnalistul Adelin Petrişor, aflat la faţa locului.
Ora 17. Adelin Petrișor din Piața VictorieiORA 17.08 Sunt doar 23 de protestatari la această oră în Piaţă, însă oamenii tot vin de la metrou, a transmis Adelin Petrişor pentru Telejurnalul de la ora 17.00.
Potrivit jandarmilor, în 8 zile de protest, au avut loc 21 de infracţiuni şi au fost date 76 de amenzi.
Apogeul manifestaţiilor a fost atins duminică, în a şasea zi de proteste, când în Piaţa Victoriei s-au adunat peste 250 de mii de protestatari.

Atenţie la ce spun cei de la Direcţia Juridică a CSM: Dacă Parlamentul respinge prin lege OUG 14, ordonanţa 13 intră în vigoare

Direcţia Juridică a CSM susţine, într-un punct de vedere referitor la ordonanţa de abrogare a OUG 13, că în cazul în care actul normativ de abrogare va fi respins de Parlament, ordonanţa de urgenţă 13, de modificare a codurilor penale, va intra în vigoare.
Direcţia Juridică a CSM a constatat că cererea de avizare a OUG 14 prin care s-a abrogat ordonanţa de modificare a codurilor a rămas fără obiect, având în vedere că a fost deja adoptată şi publicată în Monitorul 
Direcţia Juridică a CSM: Dacă Parlamentul respinge prin lege OUG 14, ordonanţa 13 intră în vigoare 
Pe de altă parte, în punctul de vedere înaintat plenului CSM, Direcţia Juridică atrage atenţia că dacă Parlamentul respinge prin lege ordonanţa de abrogare OUG 13 intră în vigoare. Juriştii CSM fac referire la alin. (3), art. 64 din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia "abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament."
Astfel, precizează Direcţia Legislaţie, "în cazul în care Parlamentul nu aprobă OUG nr. 14/2017 , OUG nr. 13/2017 îşi va produce efectele în integralitate".

Discursul preşedintelui Iohannis

Mulţumesc, dle preşedinte al Senatului, dle preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor parlamentari, doamnelor şi domnilor musafiri. 
M-aş fi adresat şi Guvernului, dar este ocupat, dar nu-i băi. La ei am fost deja. Sunteţi un nou Parlament şi mă bucur, chiar mă bucur mult că aţi avut răbdare să staţi în sala să mă aşteptaţi şi ăa mulţumesc pentru primirea foarte frumoasă.
Noilor parlamentari şi vechilor parlamentari va doresc deopotrivă succes şi un mandat plin de realizări. Aş fi vrut astăzi în condiţii normale la început de mandat să vă vorbesc despre lucruri importante pentru România. Aş fi putut să va vorbesc despre centenar. În 2018 vom sărbători 100 de ani de când există statul român mondern. Aş fi putut să vorbesc poate despre proiectul de ţară.
Cu toţii, şi dvs şi dvs, ne dorim în definitiv o Românie puternică şi prosperă. Cu toţii ne dorim că României să-i meargă mai bine, dar vremurile nu sunt obişnuite şi suntem în plină criză. Sute de mii de români protestează în stradă. Naţiunea e în alertă, e vie, e atentă şi e foarte nemulţumită. O importantă cercetare sociologică realizată în ultimele zile arată că aproape 80% dintre români consideră că ţară merge în direcţia greşită.
Doamnelor şi domnilor, cum s-a ajuns aici la numai o luna după alegeri? În 11 decembrie, PSD a reputat o mare victorie, dar după aceea? Doamnelor şi domnilor, după aceea, cu o ciudată strategie tip kamikaze, a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societăţii româneşti, a promis în campanie ceva şi în primele zile s-a apucat de altceva. Pohta ce-aţi pohtit, grijă ce-aţi avut-o, se vede că nu a fost cea declarată în campanie, nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate, grija primă a fost să va ocupaţi de dosarele penalilor şi românii sunt indignaţi şi revoltaţi.
Asta e situaţia. Unii mulţumiţi unii nemulţumiţi, ce facem, dragilor? Care sunt soluţiile, care este marja de manevră pentru a ieşi din acest impas? Retragerea Ordonanţei 13 şi eventual demiterea chinuită a unui ministru este cu certitudine prea puţin.
Alegeri anticipate, însă, sunt în această faza prea mult. Asta este marja de manevră. Cine trebuie să vină cu soluţia? Păi în mod natural cel care a creat problema, PSD-ul.
Aţi obosit deja? Ghinion!
Preşedinţii celor două Camere, care nu ştiu au rămas (în plenul Parlamentului-n.r.) încearcă să acrediteze în spaţiul public ideea că eu nu aş digera rezultatul votului şi că eu aş încerca să fac ceva că să întorc acest rezultat. Cică afirmă în spaţiul public că aş dori răsturnarea guvernului legitim. Nu. Fals.
Aţi câştigat, acum legiferaţi, guvernaţi, dar nu oricum. România are nevoie de un guvern puternic, nu de un guvern care cu sfială execută ordinele de la partid. România are nevoie de un guvern care lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea pe furiş.
Legiferaţi pentru România, daţi legi bune pentru România, nu pentru un grup de politicieni cu probleme. Conduceţi cei care aţi câştigat alegerile, dar conduceţi responsabil, sunt mari aşteptări din partea societăţii. Lumea v-a votat fiindcă v-a crezut, ce-aţi promis, faceţi. Sunt mari aşteptaţi din partea mediului economic. E nevoie de o guvernare şi de o legiferare transparenţă, predictibilă, sustenabilă. Nu va bateţi joc de România, suntem într-o situaţie macroeconomică foarte bună. Nu puneţi România în dificultate. Păstraţi trendul ascendent, păstraţi creşterea economică. Sunt aşteptări mari de la partenerii noştri internaţionali. România este o ţară puternică în regiune. Am luptat, am legiferat şi am guvernat timp de mulţi ani în aşa fel încât România să devină parte puternica din NATO, din UE. Lumea are mari aşteptări de la noi, să nu-i dezamăgim.
Dacă PSD care a creat această criză, nu o rezolvă urgent, voi convoca în virtutea atribuţiilor de presedinte, consultări la Palatul Cotroceni pentru a vedea care sunt soluţiile posibile.
Ce fel de naţiune vrem să fim? Vrem să fim o naţiune puternică, prosperă, o naţiune care îşi construieşte un stat de drept şi-l respectă, care se poate mândri cu o justiţie independenţa, o naţiune unde autorităţile colaborează loial, cu Parlament puternic? O naţiune cu guvern performant, sau vrem să fim o naţiune slabă, dispreţuită care pune totul în joc pentru a-i salva pe câţiva din situaţii dificile. Merită România acest sacrificiu? Acesta este scopul referendumului. O naţiune puternică cu politicieni integri şi credibili în vârful statulului, asta îmi doresc eu pentru România şi asta cred îşi doresc românii. Asta este întrebarea, ce fel de naţiune vrem să fim şi pentru a afla realmente dorinţa suverană a poporului român voi convoca acest referendum. Aştept de la Parlament răspunsul la solicitarea mea. Imediat după primirea răspunsului, voi convoca referendumul.
Probabil aţi urmărit imaginile de la demonstraţiile care au avut loc în ultimele zile. Cea mai mare în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, dar şi în multe alte localităţi din România, din străinătate, au fost demonstraţii ample în localităţi unde n-a fost nicio demonstraţie la Revoluţie. Incredibil. Imaginea aceea splendidă din Piaţă Victoriei cu telefoanele iluminate, iată când politicienii au încercat să ducă democraţia în coridoarele întunecate, români iau ieşit în stradă şi au readus lumina în procesul democratic. Democraţia trebuie ţinută vie, apărată zi de zi, revigorată, democraţia nu este niciodată de la sine înţeleasă şi pentru multă democraţie este nevoie de multă educaţie şi îi felicit pe părinţii care şi-au dus copiii în Piaţa Victoriei pentru o lecţie autentică de democraţie.
Să păstrăm aşadar democraţia vie şi ţară curată la propriu şi la figurat pentru generaţiile care vin după noi, pentru viitorul României.

Parlamentarii PSD şi ALDE au boicotat discursul preşedintelui şi au părăsit plenul Parlamentului. Iohannis i-a ironizat: "Aţi obosit deja? Ghinion!"

În timpul discursului susţinut de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament, parlamentarii PSD au părăsit sala de plen, exprimându-şi nemulţumirea, replica şeful statului statului fiind "Aţi obosit deja? Ghinion!"
Iohannis a ţinut să sublinieze că îi felicită pe cei care au participat la proteste: ”Imaginea aceea splendidă din Piaţa Victoriei cu telefoanele iluminate, cred că o ştiţi cu toţii. Iată, când politicienii au încercat să ducă democraţia în coridoarele întunecate, românii au ieşit în stradă şi au readus lumina în procesul democratic. Democraţia trebuie ţinută vie, democraţia trebuie apărată zi de zi, revigorată! Democraţia nu este niciodată de la sine înţeleasă şi pentru multă democraţie este nevoie de multă educaţie, şi îi felicit pe părinţii care şi-au dus copiii în Piaţa Victoriei pentru o lecţie autentică de democraţie!” 
"Cu o ciudată strategie de tip kamikaze, a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societăţii româneşti. A promis în campanie ceva şi în primele zile s-a apucat de altceva. Pofta ce aţi poftit, grija ce aţi avut-o, se pare că nu a fost cea declarată în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupaţi de dosarele penalilor şi românii sunt indignaţi şi revoltaţi. Asta e situaţia, unii mulţumiţi, unii nemulţumiţi", a mai spus Iohannis.
Şeful statului a arătat că o soluţie pentru rezolvarea crizei trebuie să vină din partea majorităţii parlamentare.
"Ce facem? Care sunt soluţiile? Care este marja de manevră pentru a iesi din acest impas? Retragerea ordonanţei 13 şi eventual retragerea chinuită a unui ministru este, cu certitudine, prea puţin. Alegeri anticipate sunt, în această fază, prea mult. Asta este marja de manevră. Cine trebuie să vină cu soluţia? Păi cine a creat problema, PSD-ul", le-a transmis Iohannis parlamentarilor.
El a adăugat că România are nevoie de un guvern puternic, "care lucrează transparent, predictibil şi nu noaptea, pe furiş".
După acest moment, parlamentarii PSD au părăsit sala. "Aţi obosit deja? Ghinion", a replicat preşedintele.
El şi-a continuat apoi discursul, cerând PSD să rezolve situaţia în care au adus ţara, după emiterea ordonanţei 13.
Senator PSD: Am fost primul care a ieşit din sală, mă aşteptam la un discurs despre unitate
Vicepreşedintele PSD, senatorul Paul Stănescu, declară că a fost primul parlamentar care a părăsit sala plenului reunit al Parlamentului, unde preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, marţi, un discurs, declarându-se dezamăgit de "mesajul de incitare" al şefului statului.
Stănescu a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că se aştepta ca preşedintele Iohannis să dea un mesaj de unitate şi nu de dezbinare.
"Am stat doar câteva minute la discurs şi după aceea am ieşit. Am fost primul care a ieşit din sală pentru că mă aşteptam ca discursul preşedintelui să fie unul de unitate, dar din păcate am asistat la un discurs care duce la incitare între români. Eu credeam că lucrurile s-au liniştit, dar la preşedinte se vede iresponsabilitate pentru români şi pentru România. Dacă lucrurile vor merge aşa, vom ajunge la anarhie, iar cel care duce la această anarhie este preşedintele Iohannis. Probabil că asta va urma pentru că un preşedinte nu cred că poate să dea dovadă de mai multă iresponsabilitate. Trăim momente grave pentru România. Concluzia este că Iohannis nu este preşedintele tuturor românilor şi n-are rolul de mediator, aşa cum ar trebui să fie”, a spus senatorul de Olt.
În opinia liderului social-democrat, Ordonanţa 13, care a scos lumea în stradă, a reprezentat doar un pretext pentru ca preşedintele Iohannis să atace Guvernul şi majoritatea PSD-ALDE.
"Ordonanţa a fost un pretext pentru a se ajunge în această situaţie. Ordonanţa prevedea, în proporţie de peste 90 la sută, redefinirea unor puncte din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, declarate neconstituţionale de CCR. Cred că dacă nu era Ordonanţa, se găsea altceva pentru a se genera această situaţie. N-am mai auzit nimic de Coldea, de Ghiţă, de plagiatul lui Kovesi. Sunt lucruri pe care le ştim”, a afirmat Paul Stănescu.
Întrebat dacă PSD sau organizaţia judeţeană Olt organizează contramanifestaţii faţă de ceea ce se întâmplă în Piaţa Victoriei şi împotriva preşedintelui Iohannis, Paul Stănescu a răspuns negativ.

Liviu Dragnea: Stilul lui Iohannis i-a făcut pe colegi să iasă din sală. Suspendarea nu este o soluţie

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, că frustrarea acumulată în ultimele zile şi, probabil, stilul lui Klaus Iohannis i-a determinat pe parlamentarii PSD să părăsească sala în timpul discursului preşedintelui, afirmând, însă, că suspendarea preşedintelui nu este o soluţie.
"Şi pe mine m-au surprins, dar probabil toată frustararea şi revolta acumulată în ultimele zile i-a făcut să facă gestul acesta. Trebuie să recunosc că şi ei, ca şi mine ne aşteptam ca astăzi să fie un discurs al preşedintelui mediator, preşedintele României trebuie să fie mediatorul şi părintele naţiunii. Probabil că stilul, cuvintele folosite i-a făcut pe colegii mei să iasă din sală. (Parlamentarii PSD-n.r.) sunt revoltaţi de toate atacurile şi incitările care au venit din partea preşedintelui României", a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, solicitat să comenteze gestul parlamentarilor PSD.
Liviu Dragnea: Stilul lui Iohannis i-a făcut pe colegi să iasă din sală. Suspendarea nu este o soluţie 
Liviu Dragnea a afirmat că el nu a ieşit din sală, pentru ca ascultat mesajul preşedintelui "cu speranţă până la ultimele cuvinte că vor veni nişte semnale de pace".
Dragnea a afirmat că PSD nu va face nimic împotriva preşedintelui şi că suspendarea "nu este o soluţie".
"Noi nu facem nimic împotriva preşedintelui. Suspendarea nu este şi nu a fost o soluţie. România are nevoie să fie liniştită. Are nevoie de pace socială şi stabilitate. Noi puteam după alegeri, când lumea era revoltată că ni se tot refuzau propuneri şi veneau mesaje neconforme de la preşedinte, şi noi puteam să scoatem lumea în stradă. Nu am vrut să facem asta, pentru că am crezut şi cred în continuare că România are nevoie de stabilitate să fie guvernată bine", a spus Dragnea.
Întrebat ce i-a spus preşedintelui la plecare, liderul PSD a afirmat că i-a spus lui Klaus Iohannis că speră în continuare că vor putea face pace în România.

Eugen Tomac, preşedintele executiv al PMP: Dragnea a generat tensiune în societate şi a împins guvernul într-o capcană

Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a declarat, marţi, că liderul PSD, Liviu Dragnea, a generat tensiune în societate şi a împins guvernul într-o capcană, el exprimându-şi speranţa că acest Executiv va cădea în urma moţiuni de cenzură şi a votului de conştiinţă dat inclusiv de cei din PSD.
"Tensiunea din societate a fost generată de domnul Dragnea, care a împins guvernul în această capcană din care nu pot ieşi nici la ora actuală. Regretăm că PSD nu se trezeşte din beţia puterii", a spus Tomac.
Eugen Tomac, preşedintele executiv al PMP: Dragnea a generat tensiune în societate şi a împins guvernul într-o capcană 
"Sperăm ca cei care au fost sancţionaţi să înţeleagă şi mâine la moţiunea de cenzură să avem parte de un vot de conştiinţă, iar actulul guvern să plece ca să vină un guvern capabil să restabilească încrederea de care e nevoie între autoritate publică şi cetăţean", a adăugat Tomac.
El a mai arătat că mesajul preşedintelui Iohannis adresat Parlamentului a reprezentat un discurs de campanie pentru referendum.
"Nu e o critică, e o constatare. Preşedintele şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu ce s-a întâmplat în ultima perioadă şi a amintit că va convoca un referendum pe integritate şi corupţie. Sperăm ca lucrurile să nu degenereze, societatea nu are nevoie de conflicte interne alimentate de o parte şi de alta", a conchis Tomac.

EROAREA din ordonanţa de abrogare a OUG 13. Judecător: „Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională”

Ordonanţa de abrogare a OUG 13 conţine o prevedere care a fost declarată neconstituţională de către magistraţii CCR, atrage atenţia judecătorul Cristi Danileţ. El explică cum Guvernul pusese de acord cu o decizie a Curţii un articol din Codul de procedură penală, prin decizia de marţi noapte, însă acum în ordonanţa de abrogare a actului normativ a fost preluată o formă veche care are un viciu de constituţionalitate. „Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională”, scrie Danileţ pe Facebook.
Articolul vizat de judecător prevede că alineatul 5 al articolului 25 din Codul de procedură penală se modifică astfel: „în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza articolului 16 alin1 litera b) teza întâi, lit. e f, i şi j, în caz de încetare a procesului penal, ca urmare a plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art 486, alin 2, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă”. 
Problema este cea care vizează articolul 486, alin 2 care spune că: „(2) În cazul în care instanţa admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi între părţi nu s-a încheiat tranzacţie sau acord de mediere cu privire la acţiunea civilă, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă. În această situaţie, hotărârea prin care s-a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în faţa instanţei civile”
Explicaţia judecătorului Cristian Danileţ: 
„Şi totuşi este o problemă: art. 25 alin 5 C.proc.pen. a respectat cerinţa impusă de CCR prin decizia 586/2047 în OUG apărut marţi noaptea, dar azi nu mai respectă această cerinţă în OUG 14/2017, care o înlocuieşte. Aş vrea să cred că este o eroare a Guvernului. Oricum, ea va putea fi corectată de Parlament în procedura de aprobare a OUG.
Încerc să explic: acel articol din C.proc.pen. spune că, dacă un dosar se prescrie, instanţa nu ar trebui să soluţioneze chestiunea prejudiciului, ci închide dosarul şi gata. Dar CCR a spus că trebuie să fie soluţionată şi această chestiune, chiar dacă dosarul se închide. Prin OUG 13 de marţi noaptea a fost corectat în acest sens textul. Dar prin OUG 14 se reia forma veche, care cuprinde acest viciu de neconstituţionalitate.
Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională, cu privire la un singur articol şi anume art 25 alin 5 C.proc.pen. Dosarele însă nu sunt afectate, întrucât judecătorii aplică direct deciziile CCR."