4 februarie 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache
Bogdan, maramureşanul care a cucerit Moldova FOTO TripMoldova-WordPress.com Întemeietorul Moldovei a fost la origine maramureşean. Acesta a cucerit o marcă de apărare maghiară şi a întemeiat noul Principat. Bogdan din Cuhea devenit voievod al Moldovei s-a răzvrătit împotriva coroanei maghiare.
Până în anul 1365, Principatul Moldovei, un viitor nucleu, alături de Ţara Românească, al formării României de mai târziu, nu exista pe harta Europei medievale.
Teritoriul aferent Moldovei, dintre Siret şi Nistru, era până la mijlocul secolului al XIV lea din punct de vedere administrativ şi politic, condus în parte de coroana maghiară, iar în parte de jupani şi cnezi independenţi. Totodată această zonă era în permanenţă aflată sub ameninţarea tătarilor.
Noul stat medieval Moldova, aşa cum arată reputaţi specialişti, precum Constantin C. Giurescu sau Ştefan Gorovei, a luat naştere prin cucerire şi prin acţiunea energică a unui cneaz maramureşean aflat în conflict cu maghiarii.
Locul de jaf al tătarilor
Terioriul actual al Moldovei, era la începutul secolului al XIV lea un ţinut descentralizat, neorganizat din punct de vedere administrativ,locuit de o populaţie în special românească susţin istoricii. Pe alocuri populaţia românească era dublată de comunităţi slave în zona nordică sau turcice, rămase din secolele trecute. În special în partea stângă a Siretului se remarcă denumirile slave de localităţi precum Dorohoiul sau mai către sud, Vasluiul care are o denumire cumană, semn al aşezărilor de acest tip din zonă. În rest istoricii atestă vechi populaţi româneşti care populau Moldova. ” Pe valea Bârladului, a Crasnei şi mai cu seamă a Prutului au fost iarăşi vechi aşezări româneşti. Codrul Chigheciului a adăpostit ca pretutindeni pe strămoşii noştri, tot aşa. Şi codrii Orheiului şi Lăpuşnei. Până în marginea stepei, s-au întins, prin poenile pădurilor şi pe marginea apelor, ”odăile”, prisăcile, cătunele şi satele plugarilor şi păstorilor romani sau « vlahi » cum le spuneau vecinii slavi şi turci”, scria în ”Istoria Românilor„, volumul I, reputatul istoric Constantin C. Giurescu.
Românii erau grupaţi în diferite formaţiuni politice de mică importanţă conduşi de lideri locali precum cnezi sau juzi. Această populaţie dintre Siret şi Nistru era sub o presiune constantă a tătarilor care controlau zona. Totodată prin aceste teritoriu tătarii obişnuiau prin trecătorile Carpaţilor Orientali să atace Ardealul şi Ungaria. Moldova, regiune controlată de unguri cu mercenari maramureşeni Din cauza repetatelor incursiuni tătare, regii maghiari de la începutul secolului al XIV lea au luat decizia de a ocupa o parte a teritoriului de dincolo de Carpaţi şi a-l transforma în zonă tampon de apărare.
Mai precis regele Ludovic cel Mare de Anjou, conducătoul statului medieval maghiar a luat decizia de a tansforma o parte a zonei de la est de Carpaţi în marcă militară de graniţă, supusă regatului maghiar. Printre cei trimişi în zonă se afla şi un lider local din Maramureş, Dragoş din Beden. Acesta avea misiunea de a elibera zona de tătari şi de a cuceri teritoriul menţionat şi destinat formării mărcii de apărare. ”Îndată după suirea sa pe tron, Ludovic hotarî să curme aceste prădăciuni periodice ale tătarilor şi întreprinse în 1343, după alti cercetători în 1345 o mare expediţie împotriva lor. La ea participară şi românii din Maramureş, sub comanda voievodului lor Dragoş şi secuii peste care era mai mare Andrei, fiul lui Laţco.
Expediţia avu un succes deplin;Tătarii fură goniţi din ţinuturile dela răsărit de Carpaţi şi se retraseră spre şesurile din nordul Mării Negre”, preciza Constantin C. Giurescu. În acest condiţii regele maghiar a luat în stăpânire ţinturile dintre Siret şi munţi,cu valea Sucevei, Bistriţei,Trotuş.
În 1353 aici era o marcă de apărare maghiară, condusă în numele regelui Angevin de legendarul Dragoş. Mai mult decât atât acesta întemeiază un soi de dinastie locală, fiind urmat la conducerea mărcii de fii săi Sas şi Balc.
Moldova întemeiată de un rebel cuceritor
În acel moment, Moldova nu era decât o marcă de apărare supusă regelui maghiar. Statul medieval Moldova a fost întemeiat cu adevărat de un alt maramureşean, Bogdan din Cuhea, de această dată un rebel care lupta împotriva regelui maghiar. Bogdan era un cneaz român din Maramureş, care stăpânea 22 de sate şi avea centrul cnezial la Cuhea. Bogdan se afla în conflict cu regele maghiar apărând prima dată într-un document din 1343. Este numit de regele angevin al Ungariei drept ” fost voevod de Maramureş” şi ”infidel„. Asta arată că la un moment dat, ca vasal al regelui maghiar, Bogdan, stăpânise întreg maramureşul. În documente repetate, inclusiv din 1349, Bogdan este pomenit la fel ca „infidel notoriu„. Cel mai probabil, Bogdan de Cuhea se revoltase împotriva autorităţii regelui maghiar şi mai mult decât atât îşi păstrase religia ortodoxă. Aşa cum arată documentele angevine, Bogdan, mai avea un frate Iuga şi noi nepoţi consemnaţi, Ştefan şi Ioan. Acest războinic maramureşean, „infidel„ coroanei maghiare intră în conflict deschis cu unguri. În 1359, după cum arată Constantin C. Giurescu, îşi strânge oamenii de pe domenii, supuşii şi vasalii şi trece munţii în Moldova. Va ataca şi va cuceri în perioada 1359-1365, marca de apărare maghiară. Practic şi-a atacat fostul senior şi îi va alunga supuşii. Sas deja murise, mai rămânea Balc, care va fi alungat din Baia, capitala mărcii de apărare. A urmat un adevărat război între Bogdan şi armatele regelui maghiar, conduse chiar de umaşii lui Dragoş, pentru recuperarea mărcii de apărare.
Din documente reiese că populaţia locală, românii din Moldova l-au susţinut pe Bogdan şi au luptat alături de el contra armatelor maghiare. ” Mai mulţi români răsculându-se, s-au depărtat din drumul fidelităţii datorite„, se arată într-un document al regelui maghiar. Bogdan şi moldovenii au ieşit învingători.
Acest lucru este consfinţit de un alt document din februarie 1365, document ce poate fi considerat actul de naştere al statului independent Moldova. „Noi având în vedere serviciile sale strălucite( n.r. se referă la Balc, fiul lui Dragoş), mai ales în ţara noastră moldovenească, pe care le-a făcut nu fără vărsarea propriului sânge şi fără răni ş cu moartea fraţilor săi, a celor apropiaţi şi a slujitorilor săi, îi dăm o moşie, numită Cuhea, în ţara noastră a Maramureşului cu satele Ieud, Bascov,amândouă Vişaele, Moiseni,Borşa şi amândouă Seliştele din aceeaşi ţară a Maramureşului, cu toate pertinenţele sale, anume ape, păduri şi munţi şi orice s-ar ţie de ele. Pe care moşie am luat-o dela Bogdan voievodul şi dela fiii lui infidelii noştri notorii. Căci Bogdan şi fii lui, prin lucrarea diavolului, duşmanul neamului omenescu, depărtându-se dela credinţa ce ne-o datora , au trecut pe de-ascuns dn regatul nostru ungar în ţara amintită a Moldovei şi s-au silit s-o păstreze spre ofensa Majestăţii Noastre”, scria regele Ungariei într-un document de mare însemnătate pentru istoria Moldovei. Din acel moment regii Ungariei nu au mai putut niciodată recupera acest teritoriu, care a devenit Voievodatul Moldovei.
