Al doilea invitat antreprenor social pe care l-am avut, a fost Willy Schuster. El ne-a primit in familia lui in mijlocul unei actiuni importante coordinate de Lavinia sotia sa prin intermediul unui skype conference. Lavinia si Willy au o initiativa de antreprenoriat social matur si care ne-a oferit un exemplu solid despre cum poate o afacere sociala sa creasca- “SCALE UP”- cum creste si se extinde o afacere sociala.
Cresterea unei afaceri sociale nu inseamna cresterea cifrei de afaceri, a portofoliului sau a numarului de angajati ci extinderea comunitatii asupra careia ai impact (clienti, actori din piata, parti co interesate).
Istorisirea- Din 1998 traiesc la tara în propria gospodarie taraneasca certificata BIO de vaci cu lapte în Mosna. Cu agricultura ecologicã am intrat în contact prima data în 1994 în Elvetia la Colegul Agricol “Strickhof” si la Centrul de formare a Gospodinelor din zona alpinã “Hondrich” unde am practicat ca translatori la cursuri intensive si vizitãri gospodarii taranesti pentru practicanti din România, pânã în 2005. (spune Willy pe scurt).
In mod evident la inceput au facut in mare parte o educare a clientului- ce inseamna branza, cum se consuma, ce inseamna bio si standardul de viata bio. Intai au facut-o prin intermediul unui magazin al cooperativei de producatori bio din care faceau parte, ca apoi in mod natural vanzarea si (re)cunoasterea produselor sa aiba loc la poarta cum spun ei, clientul era deja in contact asadar pentru a se intampla fenomentul specific afacerilor (scale up) trebuia sa vina lagospodaria taraneasca, sa ne cunoasca intregul. Si asa a inceput pelerinajul (tot Willy ne spune). Azi avem stundeti, turisti, voluntari – casa si curtea ne este plina.(Willy)
Willy spune asa – ceea ce voi numiti scale up social entrepreneurship – eu numesc responsabilizarea afacerii noastre. Si anume, cand vad atati oameni ca ne implica in atatea proiecte de imensa anvergura- cum ar fi Sibiu regiune gastronimica europeana incepand cu 2016, cum ar fi diferite marsuri si initiative community based la Paris, la Brussels de promovare a agriculturii taranesti, ca alte cooperative si ONG uri ne cer parteneriatul- acum lucram ajutam un ONG al romilor din tara noastra, nu am putea sa spunem stop, atat ne-a trebuit ne oprim aici. Adevarat ceea ce francezii striga cand e un mars si noi aici e bine sa nu uitam fiind mult mai aproape de acest adevar ” nous sommes tous paesents à la première seconde ou troisième generation” (Willy)
Intrebarile adresate de studenti
Student: v-ati simtit mai responsabilizat fata de afacerea sociala pe care o aveti in momentul in care ati devenit sa spune asa o persoana publica?
Willy- da cum sa nu, tocmai de ca va spuneam, cand devii un best practice- si mereu usa ne este deschisa si ne bucuram cand alti doritori ne cauta sa faca si ei, sau apar noi posibilitati de sprijin intraprenorial, te responsabilizeaza in sensul dezvoltarii sustenabile – pe termen lung- nu poti asa sa spui gata de maine, nu iti vine, nu e vorba de rusine e vorba de ce a cladit si in tine aceasta responsabilizare, cum va spun si ma repet- e un mod de a trai, in simbioza cu natura, cu economia, alaturi de familie si comunitate.
Intrebare student-Va amintiti cumva daca in copilarie ati fost pasionat de agricultura? Sau cum ati ajuns sa faceti aceasta afacere?
Willy- daca ma gandesc acum, buna intrebare, da intotdeauna m-a pasionat biologia, dar ce vreau sa intelegi este ca aceasta afacere a devenit ceea ce este azi, nu pentru ca mi-am propus un obiectiv economic ci mi-am propus o viata armonioasa pentru mine, Lavinia si cei 5 copii ai nostrii. Experienta din Elvetia ne-a ajutat sa intelegem cum putem impartasii acest mod de viata cu altii iar azi am ajuns sa fim nu e asa un model, ceva ce ne obliga mai mult decat oricand sa mergem mai departe.
Intrebare student: ce va diferentiaza de competitorii dvs? Sunt local competitori-alti producatori bio?
Willy Schuster- Va rog, inteleg ca sunteti stundeti la ASE, dar va rog faceti un efort impreuna cu mine, este o schimbare de paradigma, in acest model nu se pune problema de concurenta ce am eu mai grozav ca ei, nu este nici o problema de diferentiere, eu sunt foarte bucuros, si noi toti, cand apar noi gospodarii taranesti bio, piata nu inseamna concurenta pentru noi nu este o politica concurentiala este un mod de a traii, impartasim aceleasi valori sociale, faptul ca suntem mai multi certifica modelul nostru. Paradigma aceasta inseamna dezvoltarea afacerii pe vertical nu pe orizontala, nu ne trebuie share market ne trebuie value market.
Intrebare student- puteti sa ne spuneti cum ati pornit? Ce suma ati investit si cat a durat sa va recuperate investitia?
Willy-Haideti va rog, va rog faceti acest salt, suntem intr-un alt model nu este vorba de cat am investit, eu va pot spune aceeiasi poveste am avut 25000 de marci si am luat urmatoarele, dar nu este despre asta deloc. Eu si la Brussels sunt des intrebat domne concret ne arati rata de rentabilitate a ceea ce tot spui ca faci tu, ca vorbe….Domnule nu este despre asta rata de rentabilitate pe care tu vrei sa o calculez eu, nu stie sa puna valoare pe educatia copiilor mei primita prin vizitatorii de aici, pe pasarea pe care eu o aud in fiecare zi cantand langa curtea mea si tu nu o mai vezi decat in poza, pe sanatatea ce ne inconjoara si placerea de a contribuii cu ceea ce noi facem in alte proiecte ale altor organizatii- respectiv social value chain responsability.
Ii multumim lui Willy Schuster pentru ca ne-a fost alaturi in acest demers de invatare in antreprenoriat social.
Concluzionam asa Bio Mosna este un model de crestere (scale up) pentru afacerile sociale
3 concepte importante afacerilor sociale le-am putut discuta- scale up, social value chain responsability, social return of investment (SROI)
Scale up social business= extend the values to more groups/clients don’t remain an exclusivist/marginal business if so the purpose is not achieved the business will not grow (see Jeremy Liddle– Enterprise Network for Young Australians). In cazul lui Willy fiind valuarea-downshifting
Scaling up to maximize the impact and be viable in the long run, share values with a larger group of individuals (best practice example PATAGONIA–anti-consumerism is clearly helping to build the Patagonia brand.
From a local response to a local problem, social businesses need to grow their work at some point (best practice Clif Bar)
Provocarea-Cum poti extinde valorile sociale, dincolo de a fi marginale?
“I looked at the banks and how they do it, I learned how they did it, and I did the opposite. They went to the rich, I went to the poor. They went to men, I went to women. They wanted collateral, I didn’t ask for collateral. They went to the city centre, I went to the rural villages. You don’t have to follow the rules – you turn it around and suddenly you can do things you could never do before.” (Muhamad Yunus-One Young World)
