Gazul de șist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de șisturi ori în straturile de cărbune și aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convențional. Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului, oferind și avantaje în privința limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot înlocui cu usurință petrolul. Totuși, impactul său asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă. Iar substanțele chimice în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri chiar în pânzele freatice și să le polueze.
Exploatarea acestui tip de gaz are o răspândire mai largă în Statele Unite, unde deja există peste 50 de mii de puțuri de mică adâncime.
Succesul american a determinat și alte țări să se întrebe dacă nu cumva pot scăpa de dependența de gazele rusești și arabe și dacă nu dețin pe teritoriul lor prețioasa resursă. Deja Canada a descoperit gaze neconvenționale în Apalași și în Columbia Britanică . În Polonia se află cele mai mari zăcăminte de gaze de șist din Europa, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cubi. Iar în Ucraina rezervele de gaz de șist se ridică la cel puțin 30 de trilioane de metri cubi.
Controverse asupra impactului asupra mediului și bilanțul acestuia
Preocupările oficiale pentru impactul asupra mediului și asupra sănătății indus de fracționarea hidraulică apar în 2010, mai precis prin EPA, care – la cererea guvernului american – a decis să studieze acest impact „asupra apelor potabile și a sănătății publice” și prin publicarea unei prime sinteze în revista American Scientist, dar se pare că deja, după trei ani de utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe „scăpări” importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracționare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului).
Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni și EPA a încredințat propriului Birou de Cercetare și Dezvoltare (Office of Research and Development – ORD) un studiu stiințific de lansat în 2011, după ateliere de lucru și consultări de experți (între iunie-septembrie 2011) și apelul public la expertiză privind efectele posibile ale fracționării hidraulice asupra resurselor de apă potabilă. EPA prevede evaluarea studiului de către experți neutri.
Manifestații ale cetățenilor și ale asociațiilor au avut loc în diverse țări, opunându-se acestui mod de extracție, ca și folosirii continue a energiilor fosile.
Un film, Gasland, a contribuit la alertarea populației asupra acestui subiect
Mai jos veti gasi unele explicatii mai pe intelesul tutror:
Mai jos veti gasi unele explicatii mai pe intelesul tutror:
