Municipiul Sebeş este cel mai dezvoltat oraş din punct de vedere economic din judeţul Alba şi printre primele din Transilvania şi chiar din ţară.
Aici îşi au sediul şi funcţionează din plin, zi şi noapte, unele din cele mai mari companii cu capital românesc dar mai ales străin, adevăraţi lideri pe piaţa internă şi internaţională. Să amintim aici coloşii industriali Holzindustrie Schweighofer şi Kronospan, firme austriece, profilate pe tăierea şi rindeluirea lemnului precum şi fabricarea de furnire şi panouri din lemn, Star Transmission, producător al cutiilor de viteză pentru celebrul Mercedes, Savini Due, cel mai mare producător de mobilier pentru băi. Tot aici activează şi alţi lideri ai capitalismului românesc, aşa cum sunt firmele Alpin 57 Lux, numărul unu în topul producţiei de îngheţată şi mai nou de patiserie, Oprean, cap de coloană în transporturile rutiere de mărfuri, Albacher, mare producător de bere, Pehart Tec, care domină producţia de celuloză, hârtie şi carton, Ciserom, locul întâi în producţia de ciorapi pentru bărbaţi şi femei, Trans Iviniş specializată în transporturi şi distribuţia de carburanţi. Există şi multe alte firme şi firmuliţe, atât la Sebeş cât şi la Lancrăm, Petreşti şi Răhău, care s-au impus pe piaţa internă şi la export.
Toate acestea dau Sebeşului alura şi aura unui adevărat paradis economic, cu mii de locuri de muncă, cu venituri onorabile, dar şi cu taxe şi impozite pe măsură. Normal ar fi ca toată această prosperitate economică să se regăsească şi în bugetul oraşului Sebeş, în infrastructura şi zestrea lui edilitară, într-un cuvânt într-o civilizaţie înfloritoare, tot de top, cum sunt şi întreprinderile de aici. Din păcate, lucrurile nu stau tocmai aşa. Ba, dimpotrivă, municipiul Sebeş are un buget anual extrem de subţire, de circa 12 milioane de euro, în condiţiile în care numai profitul unei singure firme din Sebeş se apropie, anual, de circa 500 de milioane de euro! Marile firme din Sebeş nu contribuie însă la bugetul oraşului Sebeş, ci, ca mari contribuabili, ele aparţin de ANAF Bucureşti, mai precis de un departament, un fel de agenţie într-o agenţie, cel al marilor contribuabili. Aici varsă lună de lună, toate impozitele, marile companii din Sebeş pe care le-am enunţat la începutul acestor rânduri. Şi sunt sume imense, de ordinul sutelor de milioane de euro lunar, bani care se duc pe apa sâmbetei, adică a Dâmboviţei, unde sunt tocate pentru întreţinerea celui mai umflat Parlament din Europa şi printre primele din lume, a unui guvern cu 30 de miniştri (cât au împreună Ungaria, Bulgaria, Albania şi Moldova), a sute de agenţii, comisariate, autorităţi şi inspectorate, etc., etc. Practic, cei din Sebeş care trudesc în firmele de aici sunt pur şi simplu exploataţi la maximum, storşi şi umiliţi cu salarii ce ţin doar de foame, pentru că profitul muncii lor îl acaparează statul bugetar şi clientelar, iar ce mai rămâne iau firmele străine şi mai ales mamele lor din Austria, Germania ori Italia. Bugetul oraşului Sebeş se alege doar cu nişte fărâmituri, bani care nu-i ajung nici măcar să-şi modernizeze străzile, aşa că primăria a apelat la credite care începând cu acest an vor trebui returnate. Aşa că adio bani pentru investiţii locale de anvergură, care se impun dacă ne gândim că aproape toată trama stradală, în special şoseaua principală trebuie refăcută şi consolidată, după ce timp de 25 de ani a fost sufocată de un trafic infernal. Ca să nu mai vorbim de vechea Cetate săsească, care a rămas în paragină, din lipsa banilor, dar şi a interesului foştilor lideri locali, care nu au reuşit să acceseze niciun proiect european!
Aşa că, trăgând linie şi adunând, constatăm că municipiul Sebeş şi cetăţenii lui oneşti şi harnici, dincolo de mândria de a fi un pol de dezvoltare economică, nu se prea aleg cu nimic de pe urma marilor investiţii, mai mult sau mai puţin strategice. Poate doar cu poluarea, cu formaldehida, praf şi fum, cu pădurile de pe Valea Sebeşului rase de pe suprafaţa pământului şi cu o exploatare cruntă a muncii celor care trudesc pe salarii care, în ţara de origine a firmelor sunt de 10-20 de ori mai mari.
De vină nu sunt însă sebeşenii. Poate doar unii consilierii locali, care, în paranteză fie spus, sunt tot mai preocupaţi de interesele de partid decât de cele ale oraşului şi nu prea văd pădurea de copacii care, este drept, lipsesc! Altfel s-ar sesiza şi ei şi ar întreprinde ceva pentru ca bugetul oraşului Sebeş să crească precum Făt-Frumos din poveste. Soluţia: desfiinţarea departamentului “Mari contribuabili” de la ANAF, astfel ca impozitele să se verse cu prioritate şi cu precădere acolo unde se şi produc veniturile. Şi nu invers, la Bucureşti, ca într-un sac fără fund, care nu ajută cu nimic poporul muncitor, nici din Sebeş şi nici din alte oraşe, exceptând bineînţeles capitala, care a ajuns un fel de buric al sistemului ticăloşit instaurat în România.
Precizăm că situaţia de la Sebeş este valabilă pentru întreg judeţul Alba, pentru că şi alţi mari contribuabili (Transavia, Albalact, Jidvei, Supremia, Bosch, Florea Grup, Apulum, IPEC, Tobimar, Prefera, CupruMin etc.) îşi dau obolul financiar la ANAF Bucureşti. Adică, noi cu munca, cu truda, cu strânsul curelei, cu noi taxe, impozite şi accize, iar cei care s-au instalat în jilţuri şi fotolii, tot mai mulţi, mai neprofesionişti, dar mai şpăgari şi mai lipsiţi de bun simţ, cu salarii, indemnizaţii şi averi uriaşe de prin AGA şi CA ca şi de prin tot felul de consilii şi comisii de supraveghere. De aceea, chiar dacă suntem mari ori mici contribuabili, nu avem nici bani pentru educaţie, nici pentru sănătate, nici pentru pensionari şi stăm mereu cu mâna întinsă la FMI. Aici, pe acest tărâm financiar este mai imperios necesară ca oricând o descentralizare financiară! Dar cine să o facă dacă Ponta şi ai lui nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă, adică puterea supremă în stat, şi mai ales au avut în spate aproape 7,5 milioane de români care anul trecut au votat pentru o schimbare la vârful, la capul statului, pentru că de acolo s-au împuţit şi se împut treburile din România. Să sperăm că anul acesta le vom da de cap şi celor care ne-au sărăcit şi umilit poporul mai rău ca pe vremea turcilor, a ruşilor şi a austriecilor la un loc, de am ajuns o biată colonie. Exemplul municipiului Sebeş este cât se poate de edificator în acest sens, ca şi pentru vremurile pe care le trăim!
