24 septembrie 2015, Dani Dancea
Refugiaţi în Berkasovo, Serbia FOTO: Sebastian Tătaru
Fluxul de imigranţi care se îndreaptă spre Vestul Europei a dus la escaladarea tensiunilor dintre Serbia şi Croaţia. O detensionare a situaţiei ar fi posibilă prin direcţionarea imigranţilor către România, soluţie propusă, de altfel, de premierul croat. Pentru imigranţi, însă, România pare a fi un stat-fantomă, care nu există nici măcar pentru tranzit.
Mii de refugiaţi din Siria, Somalia, Sudan sau Irak continuă să se îndrepte spre Vestul Europei, alegând trasee din Macedonia, Serbia, Croaţia, Ungaria sau Slovenia. Valul de imigranţi direcţionat de Serbia spre graniţa cu Croaţia a dus la o tensionare a relaţiilor dintre cele două ţări, care a culminat cu închiderea totală a circulaţiei dintre Serbia şi Croaţia, în punctul de trecere a frontierei Bajakovo-Batrovci (dintre cele două state). La baza acestor neînţelegeri stau presiunile făcute de Zagreb asupra Belgradului de a direcţiona fluxul de migranţi şi spre Ungaria sau România. Refugiaţii ajunşi în Serbia au, însă, un traseu foarte bine stabilit, de pe hărţile lor lipsind România. Astfel, mii de imigranţi ajunşi în gările din Belgrad sau Subotica se îndreaptă spre Sid, un punct vamal de mic trafic aflat la graniţa dintre Serbia şi Croaţia. Miercuri seara erau adunaţi aici aproximativ 8.000 de refugiaţi. Toţi au fost lăsaţi să treacă, iar joi, la prânz, în zona liberă dintre cele două state, mai erau doar câteva zeci de imigranţi. Aceştia au fost lăsaţi de poliţiştii croaţi să treacă graniţa, în aşteptarea autocarelor care îi duc mai departe spre Europa mult visată. Niciunul dintre refugiaţi nu părea să fie informat cu privire la noile decizii privind repartizarea unor cote de imigranţi în urma căreia României i-ar reveni peste 6.000 de imigranţi. „Vrem să simţim că suntem oameni!” Singura grijă a imigranţilor în momentul de faţă este să ajungă în Europa, iar până în momentul de faţă România nu este deloc atractivă pentru tranzit, în condiţiile în care Serbia le asigură un parcurs foarte bun spre graniţa cu Croaţia, dar şi de aici încolo, fiind preluaţi cu autocarele şi duşi într-o tabără aflată la 17 kilometri de graniţă. În punctul de trecere a frontierei din Sid (Serbia) ajung grupuri de 4-5 persoane în cazul celor care vin cu taxi-ul şi grupuri de câteva zeci de persoane pentru cei care vin cu microbusuri sau autocare. O cursă din Subotica sau Belgrad, cu taxiul, poate ajunge şi până la 200 de euro, după cum i-a declarat unui reprezentant UNHCR un tânăr venit cu un grup din Sudanul de Sud. Mohamad Ahmed este din Siria, unde lucra ca inginer. Tânărul, venit cu un grup de prieteni, toţi foarte bine îmbrăcaţi, a povestit că a trecut cu o barcă pneumatică din Turcia în Greci, în urmă cu şapte zile, ajungând joi la graniţa dintre Serbia şi Croaţia. Sirianul a declarat pentru „Adevărul” că a luat în calcul România, la un moment dat, pentru studii. Acum vrea să ajungă în Vestul Europei.
„Vrem o viaţă bună. Vrem să simţim că suntem oameni. La fel ca şi voi, vrem să avem un loc de muncă o famile, o casă. În ţara mea nu am senntimentul că pot să am astea. E război”, a spus sirianul, care a declarat că nu îi este teamă de reacţii ale europenilor care sunt împotriva imigranţilor, fiind, ca peste tot, „oameni care te plac mai mult şi oameni care te plac mai puţin”. Burac, este un alt imigrant venit din Siria. Membru al unui grup de tineri bine îmbrăcaţi, Burac a declarat că în Siria era student la Farmacie şi vrea să ajungă în Norvegia. Întrebat dacă ia în calcul România, tânărul a răspuns zâmbind „No Romania”. Tibor Varga, un voluntar sârb de la graniţa Serbiei cu Croaţia spune că dacă va fi închisă graniţa „unii îşi vor face drum şi prin România, dar nu foarte mulţi”.
Basarabean, voluntar în Serbia
O explicaţie a rutelor alese de migranţi pe relaţia Serbia – Croaţia poate fi şi buna organizare în tranzitarea celor două ţări. La punctul de trecere a frontierei dintre Serbia şi Croaţia din Sid, voluntari ai Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) s-au organizat foarte bine pentru primirea imigranţilor aflaţi în tranzit, fiind instalte corturi, aduse pături şi mâncare pentru hrănirea miilor de persoane. Tot acolo, voluntari cehi făceau joi curăţenie după plecarea celor 8.000 de refugiaţi opriţi la graniţa dintre cele două ţări. Printre voluntarii de la Sid am găsit şi un grup de voluntari din Republica Moldova. Printre ei este şi AndreiTaranenko, voluntar al unei fundaţii internaţionale care are filiale în mai multe ţări. „Ieri am fost aici până la nouă seara. Erau mii de oameni din cauza că vama dintre Croaţia şi Serbia era închisă. Am încercat să ne împrietenim cu ei. Am fost surprinşi să vedem profesori, ingineri, oameni care arătau foarte bine. Cred că trăiau bine în ţara lor, dar au pierdut totul. Sunt oameni care au nevoie de ajutor”, a spus Andrei. Reperzentant al unei organizaţii creştine, voluntarul moldovean crede că Europa nu ar trebui să se teamă de imigranţii, în mare parte musulmani, ci Europa ar trebui să se reîntoarcă la respectarea principiilor creştine. „Cred că Dumnezeu vrea să trezească Europa. Generaţia de azi a uitat de Dumnezeu”, explică tânărul fenomenul valului musulman care cuprinde Europa Creştină. Imigranţii lăsaţi să treacă, marfa oprită În timp ce valul de imigranţi care se îndreaptă spre Germania şi ţările nordice este controlat şi lăsat să treacă graniţa dintr Serbia şi Croaţia, între cele două ţări tensiunile au escaladat ducând la închiderea totală a circulaţiei în punctul de trecere a frontierei Bajakovo-Batrovci situat pe autostrada Zagreb – Belgrad. Primul pas în acest sens l-au făcut autotităţile croate, care au oprit traficul de marfă dinspre Croaţia spre Serbia, în încercarea de a determina Belgradul să direcţioneze valul de imigranţi şi spre România sau Ungaria. În urma şicanelor dintre cele două state s-a ajuns ca să fie lăsate să treacă doar camioanele cu marfă perisabilă, cozile de camioane întinzându-se pe mai bine de 15 kilometri. Şoferii de TIR, majoritatea turci şi bulgari, unii dintre ei fiind blocaţi de patru zile, au fost nemulţumiţi, ajungându-se la blocarea totală a circulaţiei. Unii dintre şoferii de TIR au venit câte patru kilometri până în punctul de trecere a frontierei pentru a-şi lua apă şi mâncare. Autorităţile sârbe le-au oferit TIR-iştilor apă şi mâncare, dar unii dintre ei au refuzat ajutoarele, fiind revoltaţi pentru că sunt blocaţi de mai bine de 72 de ore. „Nimeni nu a dat nicio explicaţie şi dintre noi, nimeni nu ştie de ce suntem blocaţi de atâtea zile aici”, a spus Vladan Todosievici, un şofer de TIR Sârb, căsătorit cu o sârboaică de origine română din Belobreşca (judeţul Caraş-Severin). „De luni de la ora patru şi jumătate după-masa mă aflu aici. Maşina mea este la patru kilometri de graniţă. Soluţia ar fi ca cei doi premieri să se aşeze la masă şi să rezolve această dispută pentru că pierderile sunt foarte mari. Dacă statele care au pierderi din cauza blocajului vor cere daune nu va fi bine”, a declarat Valeri, un şofer bulgar care transportă hârtie pentru Italia.
Citeste mai mult: adev.ro/nv6yj2
