18 septembrie 2015, Stefan Both
Preotul Istvan Kovacs locuieşte la Hessisch Lichtenau FOTO Ştefan Both
Preotul Istvan Kovacs, un român stabilit în orăşelul german Hessisch Lichtenau, unde în comunitatea de 10.000 de oameni vor ajunge o mie de sirieni, a explicat, pentru „Adevărul“, sistemul nemţesc de organizare bine pus la punct şi implicarea cetăţenilor de rând în primirea imigranţilor. Comparativ, în România persistă secretomania.
Criza migranţilor a luat amploare după anunţul cancelarului Angela Merkel, care a spus că sirienii sunt aşteptaţi cu braţele deschise în Germania. Asta a făcut ca cei mai mulţi dintre migranţii din Asia Mică să aleagă calea spre acest stat. Astfel, Germania, una din cele mai puternice ţări ale lumii, a pregătit un sistem extrem de bine pus la punct în ceea ce priveşte problema refugiaţilor. Despre cum tratează această problemă societatea germană a explicat, pentru „Adevărul“, Istvan Kovacs, preot paroh în Hessisch Lichtenau, o mică localitate din landul Hessen. „Primii refugiaţi au fost primiţi în Germania în urmă cu aproximativ jumătate de an. Guvernul Federal a decis împărţirea numărului de refugiaţi în toate landurile. Ca atare şi landul Hessen, din care fac parte, primeşte o cotă. La Heissisch Lichtenau, care are 10.000 de locuitori, vor ajunge 1.000 de migranţi, într-o tabără de primă fază, până ce, mai târziu, vor fi împărţiţi. Nici eu nu aş fi crezut, dar majoritatea societăţii germane îi primeşte cu toată inima pe refugiaţi. Şi ei ştiu că societatea germană este pe cale de îmbătrânire, numărul naşterilor scade, forţa de muncă este tot în scădere, iar în spatele acestei provocări există şi un obiectiv economic. Dar eu, ca preot, văd şi faptul că nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte vor să ajute. Iar în acei refugiaţi nemţii văd doar oameni, nu aparţinătorii unei alte religii sau ai altei naţiuni“, ne-a declarat Istvan Kovacs. Istvan Kovacs este preot la parohia romano-catolică din Hessisch Lichtenau Preotul s-a născut în România, în Secuime, însă din anii ’90 s-a stabilit, pentru o perioadă, în judeţul Timiş. A fost preot la Jimbolia, Buziaş, cât şi în cartierul Freidorf din Timişoara. De câţiva ani, însă, a decis să înceapă o viaţă nouă în Germania. „Nemţii de rând sunt foarte bine informaţi” În Europa de Est, mai spune preotul, oamenii sunt reţinuţi în privinţa migranţilor, se tem pentru viitorul „bătrânului continent”. Se tem de faptul că cei din Orientul Mijlociu îşi vor aduce familiile aici, că au un spor al natalităţii mai mare decât europenii occidentali şi că, în câteva decenii, vor fi majoritari. „De o bună bucată de vreme, noi, cei din Europa de Est, ne vedem doar pe noi înşine. Am fost obişnuiţi să cerem ajutor din partea Occidentului. Mereu aveam nevoie. Iar în mare parte l-am şi primit. Suntem, însă, prea puţin deschişi la nou. Pentru că ne este frică. Majoritatea este temătoare. Însă frica şi teama nu au fost niciodată buni sfătuitori şi nici nu vor fi. Viitorul le aparţine celor curajoşi. Aşa văd lucrurile cei din Europa de Vest, cei din Germania”, a mai spus Istvan Kovacs. Hessisch Lichtenau se află în centrul Germaniei Societatea germană funcţionează pe cu totul alte principii, absolut toate deciziile care se iau sunt discutate la nivel de comunitate. Există transparenţă, nimic nu este ţinut secret, oamenii nu doar că sunt informaţi, ci sunt implicaţi în luarea şi aplicarea unor decizii. „Germanii, nemţii de rând, sunt foarte bine informaţi. Au fost adunaţi liderii societăţii civile, indiferent de cât de mică e o localitate, la primărie. Şi eu am fost la una dintre discuţiile pe această temă. Ziarele locale se preocupă serios de această problemă. Au convenit cu toţii că această problemă nu se poate rezolva doar într-un singur land, aici este vorba despre o muncă mai mare. Societatea este informată, să nu se propage bârfele, ci informaţiile reale. Pentru ca oamenii să ştie cu ce vor avea de-a face. În aceste şedinţe participă politicieni locali, reprezentaţi din partea Guvernului, cei din administraţia locală, judeţeană sau de land. Au răspuns deschis la orice întrebare venită din partea locuitorilor. Şi printre ei au fost oamenii care se temeau pentru siguranţa locuitorilor, dar şi pentru siguranţa refugiaţilor”, a mai spus Kovacs. Şi bisiricile oferă locuri pentru refugiaţi Ca preot preot, Istvan Kovacs este implicat în activitatea socităţii civile din micul orăşel din centrul Germaniei în care vor ajunge cei o mie de refugiaţi sirieni. „Biserica nu se ocupă doar de problemele catolicilor, ci de tot ce înseamnă ecumenie. Noi, creştinii, avem obligaţia să le întidem o mână, acum, musulmanilor, pentru a se putea integra cât mai bine în comunitate. Un bun creştin oferă ajutor celui care are nevoie de ajutor”, a mai declarat Kovacs. Vedere aeriană cu Hessisch Lichtenau din landul Hessen Acesta susţine că toţi parohii din Germania au fost întrebaţi de Episcopia regională dacă au spaţii goale care pot fi puse la dispoziţia imigranţilor. „Eu am un spaţiu, pentru o familie, într-un alt orăşel. Am spus că le-o pot pune la dispoziţie. Sigur că mai este nevoie de unele investiţii în casă. Eu le-am spus că nu am fonduri pentru asta, dar mi s-a spus că voi primi sprijin din pareta autorităţilor”, a adăugat preotul. Trierea refugiaţilor Germania este pregătită pentru primirea refugiaţilor, însă numărul prea mare de oameni veniţi în acest stat, într-un timp foarte scurt, a dus şi la unele probleme, mai spune preotul plecat din România: „Deşi nu s-a văzut, şi autorităţile germane au fost luate prin surprindere de numărul mare de persoane care vin. Însă au venit în ajutorul lor organizaţiile şi voluntarii. Aşadar, absolut toţi cei care ajung în Germania sunt trimişi într-o primă tabără. În fiecare land s-au deschis şi de deschid noi şi noi lagăre de acest gen. Acestea sunt lagăre de tranzit. Aici sunt controlate persoanele, sunt radiografiaţi toţi de serviciile secrete, cei care sunt eligibili pentru a cere drept de refugiat sunt trimişi într-o altă tabără. În prima tabără se stă între o lună şi trei luni“. Istvan Kovacs s-a născut în Ţinutul Secuiesc dar s-a mutat în 1990 în judeţul Timiş Preotul Kovacs explică şi că „în Germania, problema a apărut atunci când într-un timp foarte scurt au sosit foarte mulţi. Ca atare procedurile trebuiau grăbite, dar tocmai acest lucru nu vor să facă autorităţile, pentru că toţi trebuie să fie bine controlaţi. Germania a identificat printre migranţi sute de luptători. Cei care nu corespund, sunt trimişi înapoi. Avantaje de a rămâne au cei care vin din zone de război. De abia în tabăra doi, atunci când trec de primele verificări drastice şi sunt mutaţi aici, au dreptul să ceară statut de refugiat în Germania. Până atunci nu au niciun statutu. Apoi, după ce ajung în faza a treia, primesc dreptul la muncă, la şcoală şi dreptul de a se intergra în societate. Aşadar, procesul de integrare începe mai târziu”. „Pericolul apare când ajung în ghetouri“ Germania era pregătită să primească, până la mijlocului acestui an, 120.000 de migranţi, însă numărul lor a depăşit deja 160.000. Principiul de a distribui migranţii în toate landurile, în cât mai multe oraşe, este unul bine rumegat. „Autorităţile germane doresc să evite enclavizarea musulmanilor şi vor să îi integreze direct în societatea nemţească. Pericolul apare atunci când ei ajung să trăiască în ghetouri. Asta încearcă să evite Germania. Ei sunt răspândiţi peste tot, să fie integraţi şi asimilaţi de societate”, a mai punctate Kovacs. Migranţii din Asia Mică, aflaţi la Horgoş, în Serbia Landul Hessen are în jur de cinci milioane de locuitori, iar până acum au sosit în tabere 20.000 de reugiaţi. Conform preotului Kovacs, numărul lor a fost suplimentat la 45.000, iar Hessisch Lichtenau, localitate cu 10.000 de locuitori, va avea o tabără care va găzdui 1.000 de migranţi. Germania oferă un ajutor de 420 de euro pentru fiecare refugiat. „Sunt şi probleme care ţin de diferenţele de civilizaţie. Unii nu folosesc toaletele noastre, ci sunt obişnuiţi cu WC-uri turceşti. Noi, la ora 18.00 - 19.00, luăm cina, ei încep să facă acest lucru la ora 22.00. Acum, foarte multă poliţie stă cu ochii pe ei. Dar ei sunt în civil. În Germania nu vezi haina de poliţist pe stradă, exeptând oraşele foarte mari. În rest, nu e obişnuinţă să îi vezi aşa. Însă ei sunt foarte mulţi şi acţioează în civil, supraveghează aproape tot. Dacă ai făcut ceva rău, a doua zi vine acasă şi te ridică”, a mai explicat Istvan Kovacs. "Au fost adunaţi liderii societăţii civile, indiferent de cât de mică e o localitate, la primărie. Societatea este informată, să nu se propage bârfele, ci informaţiile reale. Pentru ca oamenii să ştie cu ce vor avea de-a face". Istvan Kovacs, preot catolic din România stabilit în Germania „Exact ca pe vremea PCR-ului, să nu facem valuri, să nu ştim nimic “ Primele acţiuni ale autorităţilor din România legate de pregătirea migranţilor au început după tiparul mioritic. Simulările făcute de Poliţia de Frontieră şi ISU Banat au fost ţinute în mare secret, nimeni nu avea acces la informaţii despre ce se pregăteşte. Atmosfera în satele din jurul frontierei era tensionată din cauza secretomaniei. Localnicilor nu li se explică nimic, nu ştiu la ce se pot aştepta, ca atare s-a instaurat deja teama. Oamenilor le este frică de migranţi. Peste tot circulă doar zvonuri, multe legende, manipulări şi legende. Borna Triplex între România, Serbia şi Ungaria Acesta este atmosfera din zona de graniţă a României cu Serbia, locul de unde ar putea să pătrundă migranţii din Asia Mică. Mai mult, chiar şi primarii din localităţile de frontieră au fost minţiţi. „Primarii din Cenad, Jimbolia şi Valcani au fost anunţaţi de ISU Banat pentru aşa-zise exerciţii obişnuite, pentru a actualiza planul pentru sinistraţi în caz de inundaţii. S-au cerut informaţii despre amplasamente, terenuri, li s-au cerut parcele care să fie deja utilate cu apă şi alte utilităţi, pentru a ridica corturi. Reprezentantul ISU a recunoscut, până la urmă, primarului de la Cenad că nu era vorba despre sinistraţi, ci despre refugiaţi. Autorităţile nu se comportă corect şi transparent cu adminsitraţiile locale, nu informează cetăţenii să ştie la ce să se aştepte. Este exact ca pe vremea PCR-ului, să nu facem valuri, să nu ştim nimic. Din păcate, se pot crea situaţii nedorite între cetăţeni şi eventualii migranţi”, a declarat Marian Constantin Vasile, liderul grupului consilierilor judeţeni PNL Timiş. Liberalul Marian Vasile a făcut o vizită de "lucru" la Beba Veche "Din păcate, locuitorii din zonă mi-au relatat că tot ceea ce cunosc despre criza refugiaţilor au aflat fie de la televizor, fie din zvonuri sau pentru că au sesizat că se fac unele pregătiri. Nădăjduiesc că autorităţile vor avea capacitatea de a gestiona lucid, pragmatic şi responsabil situaţia la nivel european, naţional şi judeţean, înţelegând deopotrivă că, fără implicarea cetăţenilor şi a instituţiilor societăţii civile, succesul unui astfel de demers nu poate fi garantat", a mai spus Vasile. Nu există mai multă transparenţă nici la Beba Veche, localitatea unde există graniţa Triplex Confinium între România, Serbia şi Ungaria. Deşi există mişcări vizibile ale autorităţilor, nici măcar primarul Ioan Bohâncan nu a fost lăsat să se apropie de frontieră, fiind întors din drum de grănicieri. „Sunt tot felul de prin zonă, patrulează, supreveghează, culeg informaţii. Pe unii veniţi la frontieră nici eu nu îi cunosc. Se pregăteşte ceva aici, vă spun sigur. Niciodată nu a fost aşa. S-au suplimentat mult efectivele în zonă”, a spus Ioan Bohâncanu, pentru "Adevărul". Ioan Bohâncanu, primarul din Beba Veche La sfârşitul săptămânii trecute, la Beba Veche a avut loc o simulare. Poliţia de Friontieră, ISU Banat şi ENEL au ridicat corturi pentru o tabără pentru 500 de refugiaţi. Despre toate acestea locuitorii nu au aflat însă nimic. „Au adus duşuri, grupuri sanitare, bucătărie. După două zile au demontat tot. Nu se ştie ce se va întâmpla“, a mai spus Ioan Bohâncanu.
