Argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă capitală de ţinut cu nouă judeţe 3 decembrie 2015, Dorin Timonea
În fruntea ţinutului Mureş s-a aflat Dănilă Papp-al doilea de la dreapta la stânga, alături de Nicolaie Iorga/Sursa foto: http://edu.kindergraff.ro
Punerea în practică a proiectului de regionalizare din 1938 era continuarea unui proces teoretizat şi experimentat încă din deceniul anterior.
Punerea în practică a proiectului de regionalizare din 1938 era continuarea unui proces teoretizat şi experimentat încă din deceniul anterior.
Prin reforma administrativă din 1938, România a fost împărţită în zece ţinuturi:
Someş, Mureş, Olt, Bucegi, Timiş, Prut, Marea, Dunărea de Jos, Nistru şi Suceava.
18 august 1938 este data la care Alba Iulia devenea capitala ţinutului Mureş.
Noua structură regională îngloba nouă judeţe:
Alba, Ciuc, Făgăraş, Mureş, Odorhei, Sibiu, Târnava Mare, Târnava Mică şi Turda.
Rezidenţa ţinutului s-a stabilit în clădirea Liceului de băieţi (n.r. Liceul Horea, Cloşca şi Crişan) din Alba Iulia. Importanţa acordată ţinutului Mureş între structurile similare din ţară este ilustrată de personalitatea rezidentului său regal şi de nivelul reprezentării oficiale la instalarea sa.
Patriarhul Miron Cristea şi ministrul de Interne Armand Călinescu, participanţi la instalarea rezidentului regal/Sursa foto http://edu.kindergraff.ro/
„Rezidentul trebuia să aibă diplomă universitară sau grad de general şi cu vârsta minimă de 35 ani. Prin decret regal nr.2920 a fost numit rezident regal ala Ţinutului Mureş generalul în retragere Dănilă Papp, fost comandant al Corpului 6 armată Cluj. Tot prin decretul regal nr.2911, inspector general administrativ a Ţinutului Mureş a fost numit Petre Roşca“, scrie istoricul Gheorghe Anghel.
Conducerea ţinutului avea atribuţiuni administrative, economice, culturale şi sociale. Alba Iulia, oraş cu istorie de neegalat
Instalarea lui Dănilă Papp s-a făcut în prezenţa unor înalţi oaspeţi: Miron Cristea, patriarh al României şi preşedinte al Consiliului de Miniştri, Armand Călinescu, ministru de Interne, Partenie Ciopron, episcopului Armatei.
În gara Alba Iulia, în 1938, în aşteptarea înalţilor oaspeţi de la Bucureşti. În centrul imaginii este Dănilă Papp/Sursa foto: http://edu.kindergraff.ro/
De la distanţa celor 77 de ani scurşi de atunci, ne putem întreba care au fost argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă capital a ţinutului Mureş,în detrimental altor oraşe care aveau o populaţie mai numeroasă, dar şi dezvoltare economică mult mai accentuată.
Un răspuns ne dă expertul în reconstituiri istorice Valer Moga, în „Rezidenţa regală a ţinutului Mureş“, postat pe http://edu.kindergraff.ro.
„Alba Iulia era în acel moment departe de a deţine primatul sub aspectul numărului populaţiei sau al potenţialului economic, fiind depăşită la aceşti parametri de alte cinci oraşe din ţinut: Sibiu, Târgu Mureş, Turda, Mediaş şi Sighişoara.
Scopul desemnării reşedinţei ţinutului era însă acela al generării unui proces de dezvoltare care să pună statutul economic, social şi cultural al oraşului în concordanţă cu bilanţul său istoric fără egal“, Valer Moga, expert reconstituiri istorice
Potrivit expertului în reconstituiri istorice citat, regionalizarea, aşa cum a fost aplicată începând cu 1938, nu a fost o invenţie a carlismului, regimul instaurat de Regele Carol al II-lea. „Punerea ei în practică constituia continuarea unui proces teoretizat şi experimentat încă din deceniul anterior. Totuşi, misiunea lui Dănilă Papp nu putea fi decât una bivalentă.
Pe de o parte, el trebuia să asigure crearea în ţinut a structurilor noului regim: breslele profesionale de inspiraţie fascistă, partidul unic – Frontul Renaşterii Naţionale, Garda Naţională a frontului şi organizaţia de tineret Straja Ţării.
Pe de altă parte, dând curs unor înclinaţii personale fireşti, el a devenit membru al „Astrei”, sprijinind activitatea acestei societăţi culturale ca şi pe cea a nou-înfiinţatului Muzeu Regional din Alba Iulia.
A iniţiat crearea unor şcoli de meserii în judeţul Alba“, completează Valer Moga.
Desfiinţarea ţinuturilor
Structurile carliste, inclusiv ţinutul, au dispărut imediat după abdicarea lui Carol al II-lea, în 6 septembrie 1940.
Dănilă Papp şi-a pierdut funcţia de rezident, dar a câştigat-o pe cea de ministru plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun, în regimul Ion Antonescu. A deţinut această demnitate până în 1944.
Ulterior, a avut parte de un tratament „special“ din partea comuniştilor, presărat cu persecuţii şi privaţiuni.
Stema ţinutului Mureş
Prin legea de organizare din 21 septembrie 1940 s-a dispus desfiinţarea ţinuturilor şi revenirea la vechile judeţe. Istoricul Gheorghe Anghel apreciază că, prin stablirea capitalei ţinutului Mureş la Alba Iulia, s-a făcut o dreptate istorică pentru oraşul care a fost capitală a Daciei Romane, centrul voievodatului de la Bălgrad(n.r. Alba Iulia), capitală a Principatului Transilvaniei, dar şi locul unde s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, în 1 Decembrie 1918.
Prin reforma administrativ – teritorială care s-a aplicat din ianuarie 1968, judeţul Alba a cuprins vechiul teritoriu dinainte de 1951, căruia i s-au anexat părţi din fostele judeţe limitrofe: de la judeţul Turda, toată Valea Arieşului, de la Ocoliş până la Arieşeni; de la judeţul Târnava Mare zona Blaj până la Valea Lungă; de la judeţul Târnava Mică zona până la Cetatea de Baltă; de la judeţul Hunedoara, zona de la Cugir până la Ceru Băcăinţi. (Articol scris de NICU NEAG)
Someş, Mureş, Olt, Bucegi, Timiş, Prut, Marea, Dunărea de Jos, Nistru şi Suceava.
18 august 1938 este data la care Alba Iulia devenea capitala ţinutului Mureş.
Noua structură regională îngloba nouă judeţe:
Alba, Ciuc, Făgăraş, Mureş, Odorhei, Sibiu, Târnava Mare, Târnava Mică şi Turda.
Rezidenţa ţinutului s-a stabilit în clădirea Liceului de băieţi (n.r. Liceul Horea, Cloşca şi Crişan) din Alba Iulia. Importanţa acordată ţinutului Mureş între structurile similare din ţară este ilustrată de personalitatea rezidentului său regal şi de nivelul reprezentării oficiale la instalarea sa.
Patriarhul Miron Cristea şi ministrul de Interne Armand Călinescu, participanţi la instalarea rezidentului regal/Sursa foto http://edu.kindergraff.ro/„Rezidentul trebuia să aibă diplomă universitară sau grad de general şi cu vârsta minimă de 35 ani. Prin decret regal nr.2920 a fost numit rezident regal ala Ţinutului Mureş generalul în retragere Dănilă Papp, fost comandant al Corpului 6 armată Cluj. Tot prin decretul regal nr.2911, inspector general administrativ a Ţinutului Mureş a fost numit Petre Roşca“, scrie istoricul Gheorghe Anghel.
Conducerea ţinutului avea atribuţiuni administrative, economice, culturale şi sociale. Alba Iulia, oraş cu istorie de neegalat
Instalarea lui Dănilă Papp s-a făcut în prezenţa unor înalţi oaspeţi: Miron Cristea, patriarh al României şi preşedinte al Consiliului de Miniştri, Armand Călinescu, ministru de Interne, Partenie Ciopron, episcopului Armatei.
În gara Alba Iulia, în 1938, în aşteptarea înalţilor oaspeţi de la Bucureşti. În centrul imaginii este Dănilă Papp/Sursa foto: http://edu.kindergraff.ro/
De la distanţa celor 77 de ani scurşi de atunci, ne putem întreba care au fost argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă capital a ţinutului Mureş,în detrimental altor oraşe care aveau o populaţie mai numeroasă, dar şi dezvoltare economică mult mai accentuată.
Un răspuns ne dă expertul în reconstituiri istorice Valer Moga, în „Rezidenţa regală a ţinutului Mureş“, postat pe http://edu.kindergraff.ro.
„Alba Iulia era în acel moment departe de a deţine primatul sub aspectul numărului populaţiei sau al potenţialului economic, fiind depăşită la aceşti parametri de alte cinci oraşe din ţinut: Sibiu, Târgu Mureş, Turda, Mediaş şi Sighişoara.
Scopul desemnării reşedinţei ţinutului era însă acela al generării unui proces de dezvoltare care să pună statutul economic, social şi cultural al oraşului în concordanţă cu bilanţul său istoric fără egal“, Valer Moga, expert reconstituiri istorice
Potrivit expertului în reconstituiri istorice citat, regionalizarea, aşa cum a fost aplicată începând cu 1938, nu a fost o invenţie a carlismului, regimul instaurat de Regele Carol al II-lea. „Punerea ei în practică constituia continuarea unui proces teoretizat şi experimentat încă din deceniul anterior. Totuşi, misiunea lui Dănilă Papp nu putea fi decât una bivalentă.
Pe de o parte, el trebuia să asigure crearea în ţinut a structurilor noului regim: breslele profesionale de inspiraţie fascistă, partidul unic – Frontul Renaşterii Naţionale, Garda Naţională a frontului şi organizaţia de tineret Straja Ţării.
Pe de altă parte, dând curs unor înclinaţii personale fireşti, el a devenit membru al „Astrei”, sprijinind activitatea acestei societăţi culturale ca şi pe cea a nou-înfiinţatului Muzeu Regional din Alba Iulia.
A iniţiat crearea unor şcoli de meserii în judeţul Alba“, completează Valer Moga.
Desfiinţarea ţinuturilor
Structurile carliste, inclusiv ţinutul, au dispărut imediat după abdicarea lui Carol al II-lea, în 6 septembrie 1940.
Dănilă Papp şi-a pierdut funcţia de rezident, dar a câştigat-o pe cea de ministru plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun, în regimul Ion Antonescu. A deţinut această demnitate până în 1944.Ulterior, a avut parte de un tratament „special“ din partea comuniştilor, presărat cu persecuţii şi privaţiuni.
Stema ţinutului Mureş
Prin legea de organizare din 21 septembrie 1940 s-a dispus desfiinţarea ţinuturilor şi revenirea la vechile judeţe. Istoricul Gheorghe Anghel apreciază că, prin stablirea capitalei ţinutului Mureş la Alba Iulia, s-a făcut o dreptate istorică pentru oraşul care a fost capitală a Daciei Romane, centrul voievodatului de la Bălgrad(n.r. Alba Iulia), capitală a Principatului Transilvaniei, dar şi locul unde s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, în 1 Decembrie 1918.
Prin reforma administrativ – teritorială care s-a aplicat din ianuarie 1968, judeţul Alba a cuprins vechiul teritoriu dinainte de 1951, căruia i s-au anexat părţi din fostele judeţe limitrofe: de la judeţul Turda, toată Valea Arieşului, de la Ocoliş până la Arieşeni; de la judeţul Târnava Mare zona Blaj până la Valea Lungă; de la judeţul Târnava Mică zona până la Cetatea de Baltă; de la judeţul Hunedoara, zona de la Cugir până la Ceru Băcăinţi. (Articol scris de NICU NEAG)
Citeste mai mult: adev.ro/nyshcs
