Romulus Georgescu | marți, 12 noiembrie 2013
Recomandările strecurate în raportul comisiei speciale pentru Roşia Montană semnalează intenţia PSD de a se lupta pentru demararea exploatării.
Liderii USL au convenit, ieri, respingerea proiectului elaborat de Guvernul Ponta privind exploatarea de la Roşia Montană. Pasul următor va fi elaborarea unei legi generale privind exploatările miniere.
”Va fi un raport de respingere pentru actualul proiect al Guvernului şi în concluzii se vor face câteva recomandări majore pentru constituirea unui cadru legislativ”, a explicat liderul PNL, Crin Antonescu, după şedinţa de ieri a conducerii USL. “Poziţia comună a USL este de a respinge proiectul de lege, dar de a da mesaj foarte clar, susţinem proiectele economice de anergură de exploatare a tuturor resurselor, e un mesaj foarte clar şi la gazele de sist “, a afirmat şi premierul Victor Ponta.
Înţelegerea de la vârful USL a fost pusă în practică printr-un vot negativ al comisiei speciale pe marginea proiectului iniţiat de Executiv. Ce se va întâmpla mai departe? PSD ar dori ca noul proiect să includă articole care să permită începerea exploatării de la Roşia Montană, chiar dacă zăcământul din Apuseni nu este menţionat explicit, în timp ce PNL se opune unui asemenea subterfugiu.
De ce ar trebui modificată legislaţia
Planurile PSD sunt dovedite şi de recomandările din raportul comisiei speciale, condusă de social-democratul Darius Vâlcov. Astfel, comisia consideră că proiectul minier de la Roşia Montană poate aduce beneficii economice statului român şi poate fi relevant pentru relansarea industriei miniere din România. Comisia recomandă Parlamentului şi Guvernului completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare.
Potrivit raportului, resursa totală este estimată la 400 de tone de aur din care pot fi accesate spre a fi procesate în uzină 314 tone. Din această cantinate, poate fi recuperat în uzină, prin procesul tehnologic, un procent de 80%. Aceasta înseamnă că produsul final care iese din fabrică este estimat la 246 de tone de aur. Produsul final se numeşte „lingou dore”, pentru că include şi argint, având un conţinut de 18% aur şi 82% argint.
La Roşia Montană există 47 elemente chimice, însă doar aurul şi argintul sunt exploatabile comercial, potrivit raportului. Din analiza datelor economice aferente proiectului minier de la Roşia Montană, furnizate de Guvernul României, rezultă că beneficiul direct estimat pentru România prin implementarea proiectului ar fi de aproximativ 5.2 miliarde dolari, din care 2.3 miliarde reprezintă încasări la buget, iar 2.9 miliarde reprezintă încasări ale furnizorilor români şi ale forţei de muncă din România.
Parlamentarii propun modificări ale legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte redevenţele şi exploatările miniere,astfel încât producţia să revină statului român, din care acesta să plătească investitorului costul de procesare, inclusiv un profit negociat. Comisia considera necesară stabilirea unor condiţii de parteneriat corect între acţionarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltarii durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.
Desecretizarea, recomandată
Comisia atrage atenţia, de asemenea, asupra unor posibile ilegalităţi pe parcursul derulării proiectului. Licenţa a fost acordată în 1999 fără licitaţie, iar ulterior, perimetrul a fost modificat de trei ori, între 1999 şi 2004, în final suprafaţa aferentă proiectului fiind mai mare decât cea prevăzută în licenţă. Ştefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român de la acel moment, a susţinut că în unele din hărţile prezentate de compania RMGC au fost şterse unele falii din perimetrul respectiv
Comisia recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate aferente proiectului minier ,mai puţin a hărţilor şi a documentelor de importanţă strategică.
Ponta, contrazis de Parlament
Potrivit raportului, în ipoteza în care exploatarea minieră nu se mai realizează nu există nicio prevedere în documentele puse la dispoziţia Comisiei din care să rezulte că partea română este obligată la plata unor despăgubiri. Practic, comisia contrazice unul din argumentele prezentate de premierul Victor Ponta, potrivit căruia dacă exploatarea minieră nu se realizează, statul ar putea plăti despăgubiri în valoare de două miliarde de euro.
Articol publicat de Romania Libera
