de Claudiu Zamfir HotNews.ro 12 noiembrie 2013,
Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Foto: Guvernul Romaniei
Reprezentanti ai sindicatelor din agentiile judetene pentru protectia mediului se opun subordonarii acestor institutii fata de Consiliile Judetene, in conditiile in care functionarii de la Mediu ar putea fi fortati sa autorizeze proiecte poluante ale CJ-urilor. Draftul curent de descentralizare care cuprinde trecerea autoritatilor de la Ministerul Mediului si de la Ministerul Culturii la Consiliile Judetene ar putea da presedintilor de CJ-uri puteri asupra autorizatiilor de mediu si descarcarilor de sarcina arheologica pentru proiecte controversate de tipul mineritului cu cianura de la Rosia Montana, a avertizat Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. In schimb, ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a sustinut ca institutiile de mediu si cultura descentralizate isi vor pastra puterea de decizie independenta de Consiliile Judetene.
Liderii USL urmeaza sa se intalneaca miercuri, de la ora 16.00, pentru ultima discutie politica privind proiectul de decentralizare, inainte de redactarea unui text care sa intre in Guvern in vederea adoptarii prin angajarea raspunderii in fata Parlamentului.
Inainte de decizia politica anuntata pentru miercuri de ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Liviu Dragnea, sindicalisti din administratie, ecologisti si alti reprezentanti ai societatii civile i-au desfiintat practic ministrului Dragnea proiectul de lege, intr-o dezbatere publica la minister.
Bogdan Hossu, presedintele confereatiei sindicale Cartel Alfa, a atras atentia ca trecerea Agentiilor judetene pentru protectia mediului din subordinea Ministerului Mediului si a Directiilor de cultura de la Ministerul Culturii in ograda Consiliilor Judetene da impresia ca decentralizarea urmareste obtinerea avizelor de mediu si de descarcare arheologica pentru exploarea miniera cu cianura de la Rosia Montana, in conditiile in care administratia locala isi doreste demararea mineritului aurifer prin cianurare.
"Trecerea agentiilor pentru protectia mediului sub coordonarea Consiliilor Judetene pune sub semnul intrebarii multitudinea de aspecte legate de sensul acestor institutii, care sunt in general de cotrol, supraveghere, de buna functionare a respectivelor operatiuni. Din punct de vedere tehnic, avem impresia ca aceasta actiune se face in mod special pentru a se obtine de catre Gold Corporation o autorizatie care nu a fost obtinuta nici macar pana astazi", a declarat Bogdan Hossu.
Emilia Paunescu-Bucur, vicepresedintele Federatiei Nationale de Mediu Ecologistul, care reprezinta salariatii din Agentiile judetene de protectie a mediului, a declarat ca angajatii acestor autoritati se tem ca odata cu trecerea lor din subordinea Ministerului Mediului in cea a Consiliilor Judetene isi vor pierde independenta in luarea deciziilor de specialitate.
"Noi, specialistii din cadrul agentiilor de mediu, suntem echipa tehnica si competenta in domeniul protectiei mediului din teritoriu a Ministerului Mediului. Atat timp cat suntem trecuti in jurisdictia Consiliului Judetean, noi suntem o directie din cadrul judetului. Nu mi-as putea exercita meseria de a spune <>. De ce? Pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean, pentru ca imi taie apa si lumina, pentru ca depind administrativ de Consiliul Judetean. Aici este durerea", a declarat liderul de sindicat din agetiile de protectie a mediului.
Ea a acuzat Consiliile Judetene ca nu au ca prioritate ocrotirea mediului si absorbtia unor fonduri europene in proiecte de mediu, ci "interesele locale proprii", motiv pentru care autoritatile locale ar putea sa nu asigure cofinantarea proiectelor europene din zona ecologiei.
"Sunt milioane de euro care se pot accesa, dar trebuie cofinantare. Nu stiu daca Consiliul Judetean ar fi dispus sa faca acea cofinantare si sa acceseze fonduri pe aer, pe biodiversitate etc. Fiindca spune <>. Deci pentru ei, ca si Consiliu Judetean, prioritar nu este mediul. Prioritare sunt intersele locale, proprii", a mai aratat Paunescu-Bucur.
De partea cealalta, ministrul Dragnea a replicat ca Agentiile pentru protectia mediului vor fi mai departe finantate prin bugete distincte, nedepinzand financiar de Consiliile Judetene.
"Finantarea agentiilor judetene de porotectie a mediului se va face tot din bugetul de stat, ori prin anexa disticta in Legea bugetului de stat, ori prin bugetul ministrului, transferat la Consiliul Judetean", a sustinut ministrul Dezvoltarii Regionale.
In ceea ce priveste interesul Consiliilor Judetene pentru cofinantarea proiectelor de mediu, Dragnea a argumentat ca "sunt enorm de multi bani europeni din Programul Operational Sectorial Mediu care sunt atrasi si implementati de consiliile judetene". "Nu exista consiliu judetean care sa spuna ca dumneavoastra va ocupati cu nu stiu ce soparlica si nu interseaza".
De asemenea, Dragnea a afirmat ca activitatile de inspectie si verificare de mediu nu vor fi subordonate Consiliilor Judetene.
Liviu Dragnea a mai argumentat nevoia de descentralizare prin faptul ca, spre deosesbire de ministere, Consiliile Judetene sunt alese popular si iau decizii in sedinte publice.
"In ceea ce priveste consiliile judetene, care - vezi, Doamne! - ar avea interese mai mari decat ar avea un ministru al Mediului, indiferent care ar fi el, adica dintr-o data ministrii sunt niste calugari luati de la manastire si dusi in Guvern, iar cei de la autoritatile locale sunt niste infractori din nastere, nu este asa", a mai spus vicepremierul Liviu Dragnea.
O poveste de pe plaja la Mamaia: "Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact! Cine-s astia, ba?!"
Zeci de ONG-uri reunite in Coalitia pentru Mediu din Romania se opun priectului de decentralizare a Agentiilor pentru protectia mediului de teama ca sefii de consilii judetene sa nu-i forteze pe specialisti sa acorde autorizatii de mediu de exemplu pentru constructia unor cluburi de noapte pe plajele de pe Litoral.
Dan Trifu, liderul Coalitiei pentru Mediu, a dat exemplul primarului Constantei, Radu Mazare, pe care insa nu l-a nominalizat, intr-o imprejurare in care edilul era nemultumit de autorizatiile de mediu impuse la constructii pe plaja de la Mamaia.
"Dam plajele (de la Apele Romane la primarii - n.r.). Daca priviti plaja din Mamaia, veti vedea ca jumatate din ea sunt numai cluburi si baruri, pe plaja direct. Or, daca cineva vrea sa transforme in Rio de Janeiro plaja de la Mamaia, noi nu suntem de acord, mai ales ca personaje de acolo au afirmat public: <>. Dumneavoiastra vreti sa dam in subordinea acestei institutii?!", a intrebat Trifu.
In schimb, Liviu Dragnea a sustinut ca tocmai Autoritatea Nationala Apele Romane, de la Ministerul Mediului, este vinovata pentru constructiile ilegale de pe plaje: "In legatura cu ce ati spus cu constructiile care au aparut pe plaja, sunt de acord cu dumneavoastra, numai ca administratorul plajelor sunt cei de la Apele Romane. Cum au aparut?".
In ceea ce priveste plaja de la Mamaia, Dragnea a spus ca el nu crede ca poate fi transferata administrarea acesteia de la Apele Romane la Primaria Constanta. "Acolo este un proiect important pe care il deruleaza Apele Romane, proiect de mediu, pentru a largi plajele si pentru a face niste operatiuni importante acolo. Probabil ca plajele nu pot fi transferate ca administrare", a explicat ministrul.
Descentralizarea de pe masa USL: decizia pe ajutoarele sociale si obiectivele economice
Potrivit ministrului Dragnea, miercuri liderii USL mai au de discutat asupra descentralizarii sau renuntarii la transfer catre puterile locale a unor institutii relevante acordarea ajutoarelor sociale, foarte importante mai ales in preajma alegerilor.
In privinta obiectivelor economice, pe langa deciziile de mediu si descarcare arheologica necesare exploatarilor controversate, deja trecute in proiectul descentralizarii, decsentralizarea porturilor dunarene si a salailor de cinema a mai ramas inca in discutii.
"Daca nu se face acum descentralizarea, parerea mea e ca o sa se mai poata face peste 10 ani. Acum este conjunctura politica unica, dar nici asta nu stim cat o sa mai tina, ca auzim tot felul de afirmatii...", s-a plans Dragnea, referindu-se la disensiunile din USL.
Principalele puncte divergente PSD-PNL:
Ministerul Muncii. Aici, PSD vrea sa treaca Agentia pentru prestatii sociale in coordonarea autoritatilor locale, insa PNL, partidul minisrului de resort, Mariana Campeanu, se opune. "Maine vom lua decizia finala pentru aceasta uriasa intentie de descentralizare a agentiilor judetene de prestatii sociale", a spus Dragnea, marti. Miza o constituie ajutoarele sociale, mai ales in an electoral. In acest moment, primarii sunt responsabili de efectuarea si veridicitatea anchetelor sociale in baza carora se dau ajutoare persoanelor defavorizate, iar agentiile de prestatii sociale din subordinea Ministerului Muncii verifica daca ancheta sociala si documentele care au stat la baza punerii in plata prin dispozitiile primarului sunt corecte. "Ori trece componenta de centralizare a dosarelor de la agentia judeteana de prestatii sociale la autoritatile locale, ca sa fie coerenta si sa ramana controlul la centru, ori sa preia si activitatea de ancheta sociala si punere in plata, ceea ce mi se pare corect", si-a expus Dragnea planurile.
Porturile dunarene. Aflate in ograda ministrului liberal al Transporturilor, Ramona Manescu, porturile dunarene sunt cerute de primarii riverani. "Acum, in porturi exista urmatoarea situatie: suprafata de teren pe care sunt instalatiile portuare de suprafata sunt in domeniul public al statului. Instalatiile portuare sunt in patrimoniul unor societati comerciale, unde si Fondul Proprietatea este actionar cu 20%. Si atunci ar fi nevoie de o divizare a societatilor respective pentru a fi transferate actiunile eventual la Consiliile Locale sau varianta in care se transfera terenul din domeniul public al statului in domeniul public al Consiliilor Locale, cu obligatia preluarii contractelor de concesiune pe care le au aceste societati cu Ministerul Transporturilor pentru a putea utiliza terenul" - acesta este tabloul facut de Liviu Dragnea.
Mediul. Proiectul descentralizarii, care era valabil marti, prevede reorganizarea autoritatilor judetene pentru protectia mediului de la Ministerul Mediului, ca directii judetene de protectie a mediului in subordinea Consiliilor Judetene. Ministrul Dragnea a precizat, insa, ca miecuri urmeaza sa se faca modificarea, intr-o formula in care aceste structuri de mediu sa ramana autoritati, ci nu directii, chiar daca vor fi trecute la CJ-uri. Functionarii de la Mediu se tem ca oricum Consiliul Judetean va avea putere asupra institutiilor de mediu, prin faptul ca le va controla finantarea.
Cultura. Liviu Dragnea da ca sigura practic trecerea Directiilor de cultura de la ministerul de resort la Consiliile Judetene, dupa ce saptamana trecuta presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, primarul PSD-ist al Pitestiului, Tudor Pendiuc, declara, pentru HotNews, ca domeniul Culturii nu se mai descentralizeaza acum. "Cand vorbim de cultura, vorbim despre descentralizarea competentelor respective si a directiilor judetene de cultura, care se descentralizeaza in subordinea Consiliului Judetean", a decretat, insa, vicepremierul Dragnea marti.
Cinematografele. Desi primarii isi doreau salile de cinema din administrarea Regiei Autonome Romania Film - aflata in coordonarea Ministerului Culturii - mutarea a intrat in impas. "S-ar putea in final sa avem o veste buna, in sensul ca nu mai transferam salile de cinematograf, dintr-un motiv foarte simplu, nu mai avem ce. Am descoperit cu groaza situatia reala din sistem acum: majoritatea zdrobitoare a salilor de cinematograf sunt inchiriate pentru gogoserii, cofetarii si alte activitati care nu au nicio legatura nici cu actul de cultura, nici cu cinematografia", a sustinut Dragnea. El a aratat ca Regia Romania Film a intrat in procese cu patronii gogosieriilor din fostele cinematografe, care cer sa li se plateasca investitiile facute, daca sunt dati afara din spatii.
