George Roncea | luni, 11 noiembrie 2013
O franţuzoaică a pus Băiculeştiul pe hartă după ce un neamţ a pus Codlea pe hartă. Harta luptei împotriva corupţiei administraţiei locale. Simona Nicolescu, bucureşteancă de origine dar franţuzoiacă după paşaport s-a întors în România şi s-a stabilit cu întreaga familie în vârful dealului într-un sat din Băiculeşti şi descoperind corupţia românească a pus în practică un tip de atitudine promovată de Erwin Albu la Codlea.
Erwin face parte din comunitatea de origine germană din România iar spiritul tipic nemţesc bazat pe ordine şi corectitudine în opoziţie cu practicile fanariote locale l-a transformat într-un protestatar împotriva sistemului, demisonând din funcţia de consilier local după ce a descoperit abuzurile flagrante ale administraţiei locale. După ce s-a implicat direct în conducerea orăşelului Codlea de lângă Brasov, s-a umplut de scârbă şi lehamite şi s-a radicalizat cu mult peste gradul de toleranţă comun asumându-şi lupta civică împotriva nesimţirii clasei politice româneşti actuale. Exemplul lui Erwin a devenit contagios și acum se radicalizează şi alţi români alături de ”neamţ”, din alte zone ale țării.
Cheltuirea aberantă a banului public de către administraţia USL şi gestionarea falimentară a localităţii a generat o mişcare de boicot fiscal, de împotrivire faţă de plata în bani a taxelor. În schimb cetăţenii sunt hotărâţi să-şi achite contribuţia faţă de bugetul local prin muncă, astfel încât să fie evitată mătrăşirea banilor de către autorităţile corupte.
Ieri la Băiculeşti a avut loc lansarea unui manifest şi a unui proiect de acţiune inedit împotriva corupţiei autorităţilor locale cu susţinerea atât a lui Erwin Albu cât şi a lui Nicuşor Dan, candidatul independent la primăria Bucureştiului ce a avut curajul să înfrunte întreg spectrul politic actual, obţinând un scor mai mult decât onorabil şi cel puţin o victorie morală la alegerile recente. Câțiva jurnaliști, o artistă, Maria Gheorghiu, și reprezentanta unui ONG, Nicoleta Chiriță, coordonator de proiecte la „Centrul de resurse pentru participare publică”, s-au alăturat demersului „franțuzoaicei”. Concret, Simona Niculescu a cerut Consiliului Local să adopte o hotărâre, un cadru legislativ, prin care locuitorii comunei se vor putea achita de taxe, impozite sau amenzi prin muncă în folosul comunității, pornind de la premiza că măsurile Codului Fiscal sunt anticonstituţionale şi că exproprierea, respectiv rechiziţionarea de către Fisc a caselor celor care nu-şi pot plăti taxele, este ilegală atât din punct de vedere constituţional cât şi din perspectiva legislaţiei europene faţă de care legile româneşti sunt subsidiare.
În comunicatul de presă al organizatorilor întrunirii insurecționale de la Băiculești se afirmă următoarele: “Pentru a obține acest cadru legislativ, trebuie să strângem semnăturile a 5% din locuitorii comunei cu drept de vot. Comuna mai are surse de venit în afara impozitelor noastre (subvenții guvernamentale, buget județean) pe când noi, locuitorii, nu avem alte surse de venit, în special în aceste vremuri de intens șomaj. Suntem dispuși să tundem copaci, să măturăm străzile, să săpăm șanțuri, să dăm meditații la franceză, să facem contabilitate, dar cerem să ni se recunoască dreptul de a nu mai da bani administrației. Munca noastră tot bani reprezintă. Reprezintă chiar bani foarte mulți, altfel „aleșii noștri” ar fi putut îngriji mediul nostru de trai, fără a plăti sume enorme și nejustificate pentru aceste gesturi simple pe care noi suntem dispuși să le facem pentru bunăstarea tuturor. Dar în loc de a săpa șanțuri, de a face drumuri, de a curăța spațiile comune, banii se duc pe cheltuieli ce ne sunt absolut inutile”.
Trebuie precizat faptul că situația zonei este maro de tot deoarece ca urmare a gestionării dezastroase a banilor publici, comuna Băiculești se află la un pas de starea de insolvență. Inițiativa “franțuzoaicei” este cu bătaie lungă și vizează înființarea unei economii locale distributiste pe model european, unde au apărut forme cooperatiste și chiar forme de monedă locală – programe finanțate chiar de Uniunea Europeană.
Zeci de localnici, din mai multe localități ale comunei, înțelepții satelor cum ar veni, și un consilier local au venit la ședința convocată de Simona Niculescu, deși primăria și oficialitățile locale au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a nu participa nimeni la întâlnire. Gazda care a oferit locația, de la pensiunea Mara, a primit telefoane de intimidare de la poliție și apropiați ai primarului, iar la slujba de duminică, la bisericile din zonă, oamenii au fost contactați de reprezentanții comunali cerându-li-se imperativ să nu dea curs participării la ședință deoarece acțiunea împotriva taxelor ar fi “subversivă”.
Autoritățile USL au reacționat isteric încercând intimidarea localnicilor
Primarul din Băiculești, Niculaie Dragnea, a ieșit cu spume în presa locală acuzând-o pe Simona Niculescu de instigare, dar în pofida autorităților locale oamenii au venit și au dezbătut propunându-se chiar crearea unei organizații locale de acțiune și informare, cu intenția anulării mandatului aleșilor care au împins localitatea în faliment. Consilierul local prezent la ședință a confirmat din interior numeroase disfuncționalități, lipsa totală a transparenței decizionale, numeroasele încălcări ale legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.
Pe fond agresiva campanie de descurajare a prezenței locuitorilor comunei Băiculești la o întrunire ce avea drept scop informarea localnicilor asupra drepturilor lor, este o formă coercitivă de îngrădire a dreptului cetățenilor la informare, acțiune ce este împotriva oricărei legi iar primarul este pasibil de urmărire penală.
Conceptul muncii în folosul comunităţii nu este o noutate iar mişcarea împotriva taxelor aberante şi a corupţiei autorităţilor este la nivel european şi mondial una dintre cele mai puternice forma de revoltă socială. Ideea tinde să se împrăştie şi în alte direcţii ale Argeşului, în comuna Merişani, zonă unde pe vremuri s-a înfiripat haiducia și împotrivirea armată față de autoritățile samavolnice. Audiența subiectului în mediile online, inclusiv din afara României arată un interes sporit al românilor față de măsuri mai radicale împotriva abuzurilor guvernării socialiste.
Radicalismul contestării autorităților este prezent în toată Europa mai puțin la noi. Cu niște ani în urmă cehii s-au revoltat cu succes împotriva creșterii taxelor medicale, mai recent la Sofia studenţii bulgari au ocupat cu forţa facultăţile şi au cerut plecarea guvernului socialist mafiot Oresharski, iar în Marea Britanie zeci de mii de londonezi au ieşit pe străzi şi s-au bătut parte în parte cu poliţia (care a folosit gloanţe de cauciuc), pentru a protesta împotriva măririi taxelor de şcolarizare şi a reducerii cheltuielilor bugetare.
În Franţa socialistă fermierii din Bretania, au ieşit luna trecută cu furie în stradă protestând faţă de intenţia administraţiei preşedintelui francez Francois Hollande de a impune o taxă de mediu pentru camioanele care transportă produse agricole. Susţinerea lui Hollande s-a prăbusit, sondajele recente de opinie arătând că el a devenit cel mai nepopular preşedinte al Franţei. Premierul Jean-Marc Ayrault a declarat ulterior că suspendă deocamdata taxa în cazul camioanelor care transporta produse agricole iar preşedintele francez a dat înapoi şi în cazul altor taxe, în faţa opoziţiei publice. Hollande a recurs la majorarea impozitelor pentru reducerea deficitului bugetar, jupuindu-i de fapt tot pe cei săraci, dar forţa străzii l-a obligat să renunţe la planul de creştere a impozitării depozitelor bancare, la câteva săptămâni după ce a cedat şi în cazul unui nou impozit pe profitul companiilor.
În România sunt taxe chiar mai mari decât în Franța iar guvernul pesedist al lui Ponta este la fel de mafiot ca şi cel bulgar, însă nivelul de mobilizare publică a românilor este net inferior celui din alte ţări. Deocamdată acţiuni de tipul insurecţiei fiscale de la Băiculeşti sau de luptă civică cu autorităţile pe tiparul iniţiat de Erwin Albu la Codlea sunt singulare însă atenţia şi focalizarea mass media pe fenomen şi măsurile isterice ale autorităţilor locale arată teama guveranţilor față de extinderea fenomenului la scară naţională.
Insurecția bunului simț de la Băiculești, mișcarea împotriva taxelor aberante, ar putea fi un demers ce ar putea schimba mentalitățile și modul de acțiune al românilor pe fondul eșecului total al clasei politice actuale, venale și corupte
