sursa: Glasul Hunedoarei - Scris de Ştefan CIOCAN in 29-10-2013
Autonomia lor atrage mai mulţi oameni decât moaştele noastre. 100 de mii de oameni angrenaţi într-un lanţ uman de peste 50 de kilometri sunt cifre pe care, ne place sau nu, trebuie să le luăm în seamă. Ele reprezintă numărul de indivizi, cetăţeni ai României, care susţin autonomia Ţinutului Secuiesc. Ungurii ne-au mai dat încă o dată o lecţie de civism şi unitate. Nu este uşor să aduni o asemenea mulţime de oameni în jurul unei idei. La mega-protestele de anul trecut în urma cărora au căzut guvernele Boc şi Ungureanu nu s-au adunat în toată ţara mai mult de trei sau patru mii de oameni, în timp ce la marile mitinguri electorale USL nu a reuşit să aducă din toată ţara mai mult de opt mii de oameni. Nici protestele ecologiste, la mare modă, nu reuşesc să strângă decât mai puţin de 10 la sută din oamenii prezenţi la mitingul din Covasna. Comparaţi coada moldovenilor de trei kilometri la moaştele Cuvioasei Paraschiva sau cea de două mii de metri a miticilor la racla Sfântului Dumitru ăl’ nou cu lanţul uman de peste 50 de kilometri realizat weekendul trecut în judeţul Covasna.
Am enumerat toate aceste comparaţii ca un argument al faptului că nu ne putem juca cu secuii şi cu dorinţa lor de a obţine o autonomie administrativă pentru regiunea în care trăiesc. O etnie capabilă de o asemenea organizare nu poate fi ignorată. De asemenea, mesajul lor nu poate fi răstălmăcit şi interpretat într-o cheie exclusiv naţionalistă. Când vine vorba despre autonomie administrativă, cred că anumite principii ale secuilor ar trebui aplicate pe tot cuprinsul ţării. Să nu ne închipuim că liderii din secuime vor să pună pe roţi Covasna, Harghita şi o parte din Mureş şi să le durige până în Câmpia Panonică. Ei vor un lucru elementar. Să se simtă stăpâni în curtea lor. Să poată lua decizii în interes propriu şi nu al baronilor de la Bucureşti, să-şi gospodărească singuri resursele, să nu-i ţină în spate pe asistaţii social din Teleorman sau Vaslui. Într-un cuvânt, veniturile lor să fie administrate de ei în folosul comunităţii care le produce. Pe lângă asta, mai cer un anumit grad de identitate culturală şi respectarea tradiţiilor. Cred că cererile lor sunt rezonabile şi nu înţeleg de ce nu cerem toţi ardelenii, bănăţenii, dobrogenii, moldovenii, oltenii, muntenii, bucovinenii acest lucru? Ce este rău ca o comunitate unită prin tradiţii, valori culturale, grad de cultură să-şi dorească la un moment dat o anumită autonomie faţă de centru. Normal că din asta ar pierde Bucureştiul, care nu ar mai împărţi banul public după bunul plac al baronilor şi interesele clientelei de partid. Fiecare regiune ar decide care-i sunt priorităţile. Oamenii ar fi mult mai bine reprezentaţi, iar încrengăturile dintre politică şi afaceri ar fi mult mai vizibile. Aşa privite lucrurile trebuie să ne dăm seama că de fapt secuii nu sunt nici pe departe nişte secesionişti nenorociţi care vor să rupă din „trupul sfânt” al ţării un teritoriu, ci nişte avangardişti care au văzut înaintea protestatarilor ecologişti sau a pupătorilor de moaşte avantajele unei anumite autonomii a regiunii în care vieţuiesc. " (sursa: Glasul Hunedoarei - Scris de Ştefan CIOCAN in 29-10-2013 )
