Stimate cititor, am să încep cu o întrebare: știţi ce este acela un falanster? Probabil că nu! Iată răspunsul: acesta este o celulă social-economică primară, care urma să funcționeze ca o asociație de producție și consum, bazată îndeosebi pe îndeletniciri agricole, proiectată de socialistul utopist francez Charles Fourier, destinat viitoarei societăți imaginate de acest filozof.
O asemenea societate ce a rămas în istorie sub numele de "falansterul de la Scăieni" a existat în România.
Falansterul a fost înființat la 10 martie 1835, pe teritoriul actual al oraşului Boldești – Scăieni, din județul Prahova, având denumirea de Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi" părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă și de lipsa interesului proprietarului pământului față de proiect, dar şi al celor mari de la ocârmuirea vremelnică a Ţării Româneşti.
Privind mai atent prin istoria României dintre cele două războaie mondiale, am găsit ceva foarte interesant. Citiţi şi luaţi aminte: iată ce organizaţii cooperatiste existau între cele două războaie, numai în judeţul Teleorman.
În domeniul creditului şi al cooperaţiei în cuprinsul judeţului funcţionau 7 bănci ca societăţi anonime. Existau 148 de cooperative de credit, aşa-numitele bănci populare, cu 33.343 membri şi cu un capital vărsat de 40.169.237 lei. În domeniul forestier erau 4 cooperative. Mai existau 7 cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun, cu 515 membri. Funcţionau şi 19 cooperative de consum, cu 4.762 membri.
Veniră armatele sovietice "eliberatoare" şi au desfiinţat, cu ajutorul numiţilor comunişti, sistemul cooperatist, că de, colhozurile trebuiau să devină în agricultură esenţa noii orânduiri. Au rămas sau au scăpat COOPERATIVELE DE CONSUM. Iar celelalte au fost înlocuite, întâi de Gospodăriile Agricole Colective (GAZ), care ulterior au fost numite Cooperative Agricole de Producţie (CAP) şi aveau un statut recunoscut şi pe plan mondial. În actul de constituire se prevedea că orice membru putea să se retragă. După anul 1989 au fost desfiinţate toate cooperativele, chiar şi cea cu rădăcini capitaliste şi mă refer la Cooperativele de Consum.
După cum se observă foarte uşor, politicienii aflaţi vremelnic la conducerea ţării au desfiinţat sistemul cooperatist. Oare au aplicat dictonul "Divide et impera", expresie ce provine din latină și ar însemna că: „divide și cucerește", „dezbină și stăpânește". Alte posibile traduceri ar fi: dezbină și impune-ți voința sau dezbină și domină. Şi totuşi, în ultima perioadă, tot mai mulţi politicieni români îndeamnă agricultorii să-şi unească forţele şi interesele. Cel mai insistent este Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care recent, în cadrul unei conferințe de presă a Agenției pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APERI), organizată la IndAgra, a spus că România produce îndeajuns de multe legume și fructe, însă lipsa organizării generează importuri care totalizează circa 10 la sută din necesarul de consum. Numai la legume, circa 600.000 de tone au fost importate din Turcia în fiecare an.
„Am văzut și ieri câteva abordări eronate, precum că România nu produce suficient. România produce suficient, produce chiar mai mult. Din păcate, importăm undeva în jur de 10%, pentru că nu suntem organizați așa cum ar trebui.
Acelaşi demnitar a remarcat şi nu pentru prima oară că fărâmiţarea proprietăţii rămâne principala problemă a agriculturii din România şi că din anul viitor va fi introdus un sistem de acordare a plăţilor directe, diferenţiat în funcţie de mărimea exploatării agricole, în scopul încurajării asocierii producătorilor. Aşadar, vor fi mai multe categorii de plată: prima categorie va fi între unu şi cinci hectare, următoarea între 5 şi 30, apoi între 30 şi 60 de hectare şi peste 60 de hectare. Întrebat de ce se procedează aşa, Daniel Constantin a precizat: "Cei care au până la cinci hectare vor primi o plată mai mică pentru a-i determina să se asocieze, pentru a-i determina să lucreze în comun terenurile".
Datele statistice confirmă: peste 800.000 de fermieri au între un hectar şi cinci hectare.
Argumentele sunt clare pentru unirea pământului şi vin tocmai de unde trebuie: de la Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Sper că ajunge o măciucă la un car cu oale. N-am spus eu, dar semnez...
Un prost cu studii superioare!
