Interesant este felul cum se tratează expresia care începe cu"afară cu ....din ţară" Dacă ar fi fost vorba de o altă naţie sigur ar fi răsunat presa şi nu numai din ţară!
Faptul că o fotografie făcut de un student a ajuns aşa de mediatizat se datorează în primul rţnd de necunoaştere! Nu putem accepta părerile "specialiştilor" cum că nu putenm accepta nici intenţia de a aţâţa cititorii... O denumire ca Poliţia nu poate fi simbol al ţării trespective, iarv dacă s-a tradus într-o altă limbă într-o localitate care are un procent major -cca 90% din cei care vorbesc limba respectivă ar trebui considerat un lucru normal!
Este un semn care ar fi trebuit să fie tratat cu un interes major, ptr. că astfel de expresii pot intra în noua lege 217 din 2015. (Civicul Ardelean)
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-ajuns-fotografie-facebook-reaprinda-discursul-nationalist-tipul-afara-ungurii-tara-explicatiile-specialistilor-1_55e30d76f5eaafab2c11ef62/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign
Faptul că o fotografie făcut de un student a ajuns aşa de mediatizat se datorează în primul rţnd de necunoaştere! Nu putem accepta părerile "specialiştilor" cum că nu putenm accepta nici intenţia de a aţâţa cititorii... O denumire ca Poliţia nu poate fi simbol al ţării trespective, iarv dacă s-a tradus într-o altă limbă într-o localitate care are un procent major -cca 90% din cei care vorbesc limba respectivă ar trebui considerat un lucru normal!
Este un semn care ar fi trebuit să fie tratat cu un interes major, ptr. că astfel de expresii pot intra în noua lege 217 din 2015. (Civicul Ardelean)
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-ajuns-fotografie-facebook-reaprinda-discursul-nationalist-tipul-afara-ungurii-tara-explicatiile-specialistilor-1_55e30d76f5eaafab2c11ef62/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign
30 august 2015 Remus Florescu
Colajul de fotografii din care se observă că maşina este inscripţionată bilingv. FOTO: MaghiaRomania
O fotografie cu o maşină a Poliţiei Locale Odorheiul Secuiesc inscripţionată şi în limba maghiară a devenit virală pe reţelele de socializare şi a dus la un adevărat scandal în mediul online. Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ explică de ce românii au perceput imaginea ca pe un afront.
Un student din Iaşi, Eduard Popescu, a fotografiat, vineri, la Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, o maşină de Poliţie pe care scrie „Helyi Rendorseg – Szekelyudvarhely” adică „Poliţia Locală Odorheiul Secuiesc“. Automobilul a fost pozat dintr-un unghi în care se vedea doar inscripţia în limba maghiară, deşi maşina era marcată şi în română. Fotografia a devenit viral şi a generat sute de comentarii ale internauţilor, multe dintre ele având un limbaj licenţios şi degenerând într-un discurs de tipul „afară cu ungurii din ţară“ sau „cine au fost primii în Transilvania, românii sau maghiarii“. „Maşinile Poliţiei locale sunt inscripţionte bilingv, având în vedere că peste 90% din populaţie este maghiară în oraş. Mi se pare un lucru normal şi legal“, a declarat primarul localităţii Odorheiul Secuiesc, Bunta Levente-Zoltán.
Legea prevede că, în localităţile în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, „autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective“. „Gestul a fost perceput ca pe un afront deoarece are legătură cu un simbol românesc. Poliţia este un simbol al Statului Român, întrucât ordinea publică este un atribut foarte important al Statului”
Vasile Dâncu, sociolog Simbolurile, subiect sensibil al relaţiilor româno-maghiare „Există în Transilvania o mare sensibilitate legată de problemele interetnice, mai ales când vorbim despre simboluri. E adevărat că există o reglementare care permite inscripţiile bilingve şi extinzând legea, putem spune că aveau dreptul la o asemenea inscripţie. Acest lucru contează mai puţin în ceea ce priveşte reacţiile oamenilor, întrucât gestul a fost perceput ca pe un afront deoarece are legătură cu un simbol românesc. Poliţia este un simbol al Statului Român, întrucât ordinea publică este un atribut foarte important al Statului”, a declarat pentru „Adevărul” sociologul Vasile Dâncu. Clujeanul susţine că la nivel raţional tensiunile interetnice au dispărut în mare măsură. „Atunci când măsurăm tensiunea interetnică observăm că a dispărut în mare măsură sau că nu mai are magnitudinea sociologică din anii 90. Astăzi, dacă îi întrebăm pe români despre maghiari şi invers, oamenii se raportează raţional, recunoscându-i celuilalt dreptul la identificare, la limbă, la tradiţii. Acestea sunt lucruri câştigate în ceea ce priveşte raporturile dintre români şi maghiari, însă la nivel de simboluri există o tensiune care va dispărea odată cu dispariţia unor generaţii”, a mai arătat Dâncu. „Dacă aceste manifestări sunt legale, dacă parlamentrul a votat o lege în acest sens, politicienii trebuie să facă educaţie pentru respectarea legii, nu să păstreze ambiguitatea dublului discurs. Când vine vorba însă de a câştiga voturi şi politicienii români, şi ei maghiari sunt la fel”, Vasile Dâncu, sociolog Politicienii au „căpuşat” conflictul româno-maghiar Sociologul a mai arătat că tema conflictului româno- maghiar este una care va fi „vie mereu”: „În anii de după Revoluţie au existat şi încă mai există români de genul fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, dar şi unguri precum László Tőkés, care au încercat să căpuşeze această temă pentru capital electoral, aşa s-au putut menţine această tensiune latentă. Nu este un lucru periculos, dar există o mare sensibilitate în ceea ce priveşte simbolurile”. Dâncu mai crede că politicienii nu vor renunţa la discursul dublu legat de drepturile minorităţilor. „Întotdeauna discursul politicienilor pe această temă a fost dublu, păstrând latura naţionalistă , dar şi o dimensiune europeană; cele două poziţii sunt greu de conciliat. Politicienii ar trebui să participe la construirea unor conştiinţe colective, iar dacă aceste manifestări sunt legale, dacă parlamentrul a votat o lege în acest sens, politicienii trebuie să facă educaţie pentru respectarea legii, nu să păstreze ambiguitatea dublului discurs.
Când vine vorba însă de a câştiga voturi şi politicienii români, şi ei maghiari sunt la fel”, a mai precizat sociologul. Întrebat care ar fi fost reacţiile dacă fotografia ar fi prezentat şi înscipţiile în limba română ale maşinii de Poliţie, Dâncu a spus: „Cred că scandalul ar fi ieşit la fel. Sunt absolut sigur. În materie de inscripţii bilingve şi mai ales când vorbim despre simboluri nu am evoluat prea departe, poate şi pentru că subiectul a fost exploatat de maghiari în momente şi locuri nepotrivite. S-ar putea ca după câteva decenii să nu mai fie o problemă. Românii simt că insistenţele pe aceste plăcuţe şi inscripţii sunt făcute ca să creeze tensiune, să redeschidă teme naţionaliste, ei nu sunt convinşi de necesitate acestor măsuri pentru păstrarea identităţii etnice a maghiarilor”. Ce spune psihologul „Mi se pare că relaţiile etnice în România nu au fost discutate după standarde şi într-un context european. Aceste relaţii au fost mereu grevate de tarele trecutului şi de suspciunile prezentului pentru că n-am avut politicieni sau o societate civilă care să abordeze aceste lucruri într-un discurs european”, a susţinut psihologul Daniel David, autorul volumului „Psihologia poporului român”. Din această cauză, psihologul crede că: „ori de cîte ori apar astfe de lucruri, pe bună dreptate, oamenii reacţionează emoţional, întrucât nu există standarde şi reguli de abordare. Dă legea dreptul la astfel de inscripţii bilingve?
Dacă da, politicienii trebuie să spună aceste lucruri explicit. Altfel, când oamenii văd o astfel de chestie, pe bună dreptate, se inflamează crezând că e violată legea românească”. David spune că politicienii presaţi de UE dau legi care au la bază principii multiculturale, dar în faţa alegătorilor susţin discursuri naţionaliste. „Eu nu spun că e bine sau e rău să avem inscripţii bilingve. Eu vorbesc despre principiul conform căruia trebuie să stabilim care e legea, o facem cunoscută şi ne-o asumăm. Trebuie să eliminăm ipocrizia politicenilor”, a mai arătat psihologul. „Majoritatea românilor din secuime şi din zonele unde populaţia minoritară are o podere mai mare de 20% nu cred că sunt conştienţi de toate drepturile pe care le au prin lege etnicii maghiarii. Policitienii evită să şi le asume şi să le explice.”
Daniel David, psiholog Abordare europeană El a dat şi un exemplu de abordare europeană: „Cât de mult apreciază europenii Transilvania când e prezentată într-un discurs european de prinţul Charles. Când un politician român vorbeşte despre Transilvania nimeni nu-l bagă în seamă, pentru că nu are un discurs clar european”. Întrebat care ar fi fost reacţia oamenilor dacă fotografia ar fi arătat şi înscripţia în română, David a spus: „Ar fi existat acest gen de reacţie, pentru că majoritatea românilor din secuime şi din zonele unde populaţia minoritară are o podere mai mare de 20% nu cred că sunt conştienţi de toate drepturile pe care le au prin lege etnicii maghiarii. Policitienii evită să şi le asume şi să le explice.” "Merită să ne isterizăm pentru asta"? Un colaj de fotografii cu maşina văzută din mai multe unghiuri a apărut pe paghia de Facebook „MaghiaRomânia”. Astfel, putem observa că maşina este inscripţionată şi în limba română. Ataşat este următorul mesaj: „Aparent, umblând pe diverse pagini şi citind comentariile (fiindcă din păcate mi-i rău şi nu-s în stare de altceva), rămân cu impresia că poza cu maşina buclucaşă, care a aprins azi interneţii româneşti, serveşte doar ca pretext pentru anumite categorii de români şi maghiari să arunce cu injurii de cea mai joasă speţă unii în alţii. Putea fi şi un drapel, un nume de stradă sau orice altceva, principalul este că există un cârlig de care să fie agăţate diversele, măruntele şi meschinele frustrări naţionaliste.
Mă gândesc în astfel de momente... oare pagina noastră chiar are un rost? Chiar reuşim să aducem vreo contribuţie?... Şi chiar e cel mai important lucru din lume cititul şi scrisul de comentarii agresive pe net sub o poză cu o cutie colorată de tablă într-o minunată zi de weekend? Refuz să cred că a venit epidemia şi dintr-o dată pe toţi îi doare burta, capul, etc. şi nu au dispoziţia şi energia să facă ceva constructiv sau relaxant. Şi mă mai gândesc acum, noi ăştia corcituri ca mine, ce să facem? Cu cine să ne luăm la harţă să ne refulăm frustrările şi furia? Sau să stăm doar pe margine cu popcorn?”.
Propaganda urii versus societatea deschisă
Remus Cernea 30 august 2015, 15:37
Maşina Poliţiei în Odorheiul Secuiesc FOTO Facebook Când văd această fotografie cu maşina poliţiei din Odorheiul Secuiesc pe care scrie „Poliţia locală" atât în limba română, cât şi în limba maghiară am sentimentul reconfortant că trăiesc într-o ţară civilizată, europeană, în care se fac eforturi vizibile şi apreciate pe plan internaţional pentru a se respecta drepturile minorităţilor. De altfel, aşa cum şi legea o prevede, este firesc ca în acele zone unde trăieşte o consistentă minoritate naţională să fie utilizată şi limba acesteia în cadrul administraţiei publice locale ori la instituţiile din sistemul judiciar, atât pe imobile cât şi pe maşini precum cele ale poliţiei locale. Din nefericire, ca în multe alte locuri, apostolii urii, al căror singur mesaj recurent este blamarea şi înfierarea celor diferiţi (ca naţionalitate, etnie, religie, orientare sexuală şamd) au folosit într-un spirit naţionalist-şovin această imagine pentru a alimenta ostilitatea faţă de concetăţenii noştri de etnie maghiară. O astfel de atitudine este una periculoasă, antidemocratică şi nu poate duce decât la învrăjbire, tensiuni şi perpetuarea prejudecăţilor şi a suspiciunii iraţionale.
Democraţia este un cadru care permite tuturor să convieţuiască în pace şi să coopereze atât pentru interesele legitime şi aspiraţiile personale ale fiecărui individ, cât şi pentru binele general. Iar: România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Diferenţele dintre oameni sau comunităţi reprezintă, într-o democraţie, un motiv de îmbogăţire a patrimoniului cultural, religios şi etnic al unei societăţi.
Naţionaliştii şi extremiştii, făcând dovada unei evidente îngustimi de vederi, vor o societate uniformizată, în care nimeni să nu aibă dreptul de a fi „altfel” ceea ce, în esenţă, duce către o dictatură monstruoasă generatoare de persecuţii şi tensiuni sociale artificiale. Maşină de Poliţie Harghita Nu, ţara noastră nu trebuie să cadă pradă naţionaliştilor, şovinilor, extremiştilor şi propagandei acestora, pilonul esenţial al discursului acestora fiind ura. Apelul meu către vocile şi minţile raţionale şi care îşi asumă valorile democratice ale societăţii deschise este de a critica şi marginaliza excesele şi radicalismele care mustesc de ură împotriva unor semeni.
Maşini de poliţie FOTO rezistenta.net
Adaug şi faptul că astfel de maşini de poliţie ori ale altor instituţii ale statului, inscripţionate bilingv, sunt în întâlnite în mai multe democraţii. La fel este în Marea Britanie pentru minoritatea galeză, la fel în Spania în zonele locuite de basci şi de catalani, la fel în Italia pentru minoritatea germană. Aşadar, naţionaliştii şovini, atunci când se manifestă agresiv faţă de lucruri fireşti în Europa democratică şi civilizată, practic vor să scoată România din zona valorilor care dau consistenţă Uniunii Europene. Diversitatea nu este ceva de blamat, ci un lucru ce întăreşte ţările noastre şi Uniunea în ansamblu. Respectul pentru drepturile omului şi pentru drepturile minorităţilor reprezintă fundamentul unei societăţi libere.
Cât priveşte legalitatea acestei inscripţionări a maşinilor poliţiei locale, ea este reglementată de Legea administraţiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001 care prevede că „în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. [...] Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)".
Aşadar, extremiştii nu doar că, de regulă, sunt ostili oricăror reforme sociale care privesc o recunoaştere mai largă a drepturilor omului şi ale minorităţilor, dar ei se opun şi unor achiziţii democratice importante deja consfinţite prin legislaţia în vigoare.
În perspectiva alegerilor de anul viitor şi în contextul crizei refugiaţilor ori al altor posibile crize politice, economice şi sociale din perioada următoare, este de aşteptat ca valul de prejudecăţi şi de ură să fie alimentat tot mai mult de portavocile şovine.
Depinde de cât de determinaţi sunt cetăţenii cu convingeri democratice să se implice în secretarea acelor anticorpi necesari pentru a rezista şi a păstra solide valorile societăţii deschise în ţara noastră.
Citeste mai mult: adev.ro/ntwdn7
