Cristian ANDREI 18.08.2015
Mesajul premierului Victor Ponta, postat duminică pe Facebook, în care încearcă să explice de ce Guvernul a încălcat legea în privinţa alegerilor parţiale, se bazează pe multe informaţii false, care nu sunt în concordanţă cu realitatea juridică. Şeful Guvernului încurcă în mod intenţionat ordinea cronologică a evenimentelor, prezintă o succesiune eronată a implicaţiilor juridice şi se foloseşte de noile legi electorale pentru a scuza încălcarea flagrantă a legii. Bazându-se pe faptul că subiectul nu este bine mediatizat la nivelul opiniei publice, că oamenii nu au fost informaţi despre aceste abuzuri, Victor Ponta foloseşte mai multe argumente care nu se susţin, unele fiind chiar minciuni uşor de demontat. Gândul vă prezintă pas cu pas cum a încercat premierul să ascundă faptul că Guvernul pe care îl conduce a blocat dreptul la vot pentru aproximativ trei milioane de români din ţară, apelând în mod intenţionat la anumite mesaje care să inducă ideea că a respectat legea. Trei instanţe din România au definit această blocare a alegerilor parţiale drept un "exces de putere". Victor Ponta a făcut cinci enunţuri nereale în zece rânduri postate pe Facebook.
Guvernul Ponta este primul Executiv care a blocat în mod intenţionat dreptul la vot pentru trei milioane de români din ţară, el încălcând legea în privinţa alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Trei judecători au confirmat acest ”exces de putere” al premierului Ponta, deciziile şi motivările instanţelor fiind prezentate în exclusivitate de Gândul. Guvernul Boc a avut şi el o intenţie similară, dar, în cele din urmă, a cedat şi a organizat alegerile parţiale, chiar dacă a depăşit termenul legal. În 2012, deputatul Ponta promitea că niciun guvern nu mai poate bloca alegeri parţiale, deoarece se impun sancţiuni penale.
În schimb, guvernul Ponta a decis să blocheze total alegerile parţiale. Pe scurt, Guvernul avea obligaţia să organizeze alegeri parţiale locale şi parlamentare pentru toate posturile de primar, preşedinte de CJ şi parlamentar rămase vacante, în termen de maxim 90 de zile. S-a ajuns însă în situaţia gravă ca pentru şefia CJ să nu fie organizate alegeri parţiale deşi postul a rămas vacant din octombrie 2014, depăşindu-se cu mult termenul legal. Cu toate acestea, pentru că legea nu prevede şi sancţiuni, guvernul Ponta a blocat discreţionar alegerile parţiale.
Pentru a ascunde această situaţie flagrantă, premierul Ponta a postat duminică pe Facebook un mesaj plin de inexactităţi, lipsit de argumente juridice solide şi valide. Premierul amestecă în mod intenţionat situaţiile, prezintă o înşiruire de fapte neadevărată, totul pentru ca în final să rezulte că nu are nicio culpă. Victor Ponta a postat mesajul, făcând trimitere la un comunicat de presă al deputatei Gabriela Podaşcă, vicepreşedintă a Comisie pentru elaborarea legilor electorale. În comunicat, Podaşcă, aspirantă la funcţia de preşedinte TSD, susţine că nu se mai pot organiza alegeri parţiale din cauza votării noilor legi electorale.
Minciuna 1. Nu s-au organizat alegeri parţiale din cauza noilor legi electorale
Ponta, pe Facebook: “Au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!”
Primul argument adus în discuţie de premierul Victor Ponta este legat de faptul că Parlamentul a adoptat noile legi electorale, iar preşedintele Iohannis le-a promulgat, Guvernul neputând organiza alegeri parţiale locale şi parlamentare.
Premierul se foloseşte astfel de noile legi electorale pentru a ascunde faptul că Guvernul a încălcat legea. Motivarea lui Victor Ponta este contrazisă însă de realitatea juridică.
Noile legi electorale privind locale şi parlamentarele au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis în 18 mai, respectiv 24 iunie.
Să luăm spre exemplu situaţia de la preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj. Guvernul avea obligaţia legală să organizeze alegerile în termen de maxim 90 de zile de la vacantarea postului – 3 octombrie 2014. Termenul legal a fost depăşit de la finele lunii ianuarie. Premierul Ponta a declarat public că nu va organiza alegerile parţiale pentru funcţia de preşedinte CJ Cluj, încălcând astfel legea.
În lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, Guvernul Ponta nu a emis hotârârea pentru aceste alegeri parţiale. Şase luni în care premierul Ponta nu a respectat legea, fără să aibă vreo motivare juridică pentru acest abuz.
La începutul anului se ajunge în situaţia ca în cinci judeţe funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean să fie vacantă, iar guvernul să blocheze alegerile parţiale. Preşedintele CJ Botoşani este suspendat din funcţie în februarie 2015, preşedintele CJ Vâlcea a murit în decembrie 2014, preşedintele CJ Neamţ a murit în noiembrie 2014, preşedintelui CJ Mehedinţi i-a încetat mandatul în martie 2015.
Autoritatea Electorală Permanentă a propus guvernului să organizeze alegeri pe 22 martie, dar premierul Ponta a refuzat.
Legea alegerilor locale a fost adoptată însă pe 18 mai, cu 14 zile mai târziu decât ultima dată la care guvernul putea da o hotărâre pentru organizarea alegerilor parţiale. Astfel, chiar dacă noua lege nu era adoptată, legal tot nu se mai puteau desfăşura alegeri parţiale locale, din cauza guvernului Ponta care a încălcat legea.
În concluzie, guvernul a încălcat în mod intenţionat legea, fără să existe vreun impediment legal care să îl împiedice să organizeze alegerile parţiale locale la termen. Şase luni de zile, premierul Ponta a blocat intenţionat aceste parţiale, ignorând datele propuse de Autoritatea Electorală Permanentă.
Încă un argument pentru această concluzie este faptul că modul de alegere a primarilor a rămas neschimbat şi în noua lege electorală, schimbându-se doar modul de alegere a preşedinţilor de CJ, indirect faţă de direct. Cu toate acestea, guvernul Ponta nu a avansat vreo dată pentru organizarea de alegeri pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu, rămasă vacantă după ce Klaus Iohannis a ajuns preşedinte – decembrie 2014. Situaţia se repetă şi pentru alte primării, printre care primării de municipiu precum Târgovişte sau Râmnicu Vâlcea.
Curtea de Apel Cluj şi Curtea de Apel Bucureşti a decis, în primă instanţă, că Guvernul a încălcat legea şi îl obligă să organizeze parţialele.
Şi pentru parlamentarele parţiale, în multe colegii s-a depăşit termenul legal organizarea alegerilor. Guvernul a încălcat şi în acest caz legea, iar acum motivează că prin schimbarea legii nu mai poate organiza alegeri parţiale parlamentare.
Ce nu spune guvernul, este că şi aici a blocat alegerile parţiale, bazându-se pe faptul că un proces durează mai mult de un an. PNL a dat în judecată guvernul la începutul anului, a câştigat în primă instanţă – Curtea de Apel Bucureşti, dar nici aici decizia nu este definitivă.
Premierul Victor Ponta afirma în februarie 2015 că nu va organiza aceste alegeri parţiale decât dacă o instanţă îl va obliga, chiar dacă legea este clară şi prevede un termen de 90 de zile de la vacantarea postului.
Minciuna 2 Cum a afectat preşedintele Iohannis organizarea parţialelor
Ponta, pe Facebook: Preşedintele Iohannis promulgă imediat legile şi situaţia juridică este foarte clară
Al doilea argument adus în discuţie de premierul Ponta reprezintă în fapt o aruncare a vinei şi asupra preşedintelui Iohannis, care a promulgat noile legi electorale.
După cum am arătat la primul punct, în momentul promulgării legii alegerilor locale – 18 mai, Guvernul depăşise deja termenul legal la care putea da o hotărâre de Guvern pentru parţialele locale – 4 mai. Pe de altă parte două instanţe deciseseră deja că a încălcat legea când nu a organizat alegeri parţiale, deci până la promulgarea noilor legi, Guvernul Ponta încălcase deja legea şase luni.
PNL a dat în judecată Guvernul încă din luna ianuarie, dar procesul a durat, existând o primă sentinţă în luna aprilie. Curtea de Apel Cluj a desfiinţat toate argumentele Guvernului, arătând că s-a încălcat legea.
Ce uită să spună premierul este că preşedintele Iohannis i-a transmis că greşeşte în privinţa parţialelor şi că trebuie organizate alegeri.
”După părerea mea abordarea Guvernului este greşită, trebuia să organizeze alegeri parţiale în toate judeţele în care sunt posturi vacante”, a fost poziţia preşedintelui Klaus Iohannis în mai 2015.
În concluzie, noua situaţie juridică este clară, dar ea nu l-a împiedicat pe premierul Ponta să organizeze alegerile parţiale locale şi parlamentare la termen. Şase luni, guvernul Ponta a blocat alegerile, deşi cadrul legal era clar că în maxim de 90 de zile era obligat să organizeze parţiale.
Minciuna 3: Când a făcut PNL plângerea penală şi când a votat noile legi
Ponta, pe Facebook: PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale.
Premierul Ponta amestecă în mod intenţionat două momente pentru a încerca să arate că PNL depune plângeri penale după ce a votat noile legi electorale.
A se urmări că prima dată premierul face menţiunea că PNL a iniţiat şi a votat legile şi apoi completează cu plângerile penale.
PNL a depus o plângere penală pe numele premierului pentru abuz în serviciu, dar aceasta a fost înregistrată pe 28 ianuarie 2015, cu cinci luni înainte de votarea noilor legi electorale în Parlament. Legile electorale au fost promulgate în lunile mai şi iunie.
În această perioadă, instanţele de contencios administrativ de la Curtea de Apel Cluj şi Bucureşti au decis că guvernul Ponta a încălcat legea şi a dat decizii favorabile PNL, cerând guvernului să organizeze parţiale, în timp ce procurorul Dragoş Cojocariu de la Parchetul General a clasat dosarul privind abuzul în serviciu.
Concluzie: PNL a depus o plângere penală la începutul anului, soluţionată de Parchetul General până în momentul votării noilor legi electorale.
Minciunea 4: Procurorii resping plângerile peneliştilor în baza noilor legi votate
Ponta, pe Facebook: Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti!
Premierul Ponta foloseşte şi pentru această afirmaţie un truc des întâlnit în discursul său public: amestecă două situaţii, fără a tine cont de ordinea cronologică şi implicaţiile juridice.
Procurorul Dragoş Cojocariu de la Parchetul General a clasat încă din 6 aprilie plângerea penală depusă de PNL pe numele premierului Ponta pentru abuz în serviciu.
Decizia procurorului, vine la trei zile după ce pe 3 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj – secţia contencios administrativ, a decis că guvernul trebuie să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia de preşedinte CJ Cluj.
Noua lege electorală privind alegerile locale era promulgată de preşedintele Iohannis în 18 mai 2015.
Astfel, între 3 aprilie şi 18 mai există o diferenţă de aproximativ o lună şi jumătate.
În concluzie, clasarea cauzei Ponta la Parchetul General nu poate fi motivată prin faptul că în Parlament a fost votată o nouă lege electorală. Mai mult, premierul Ponta susţine acum punctul de vedere al procurorilor, deşi judecătorii de la Curtea de Apel Cluj şi Bucureşti au decis că nu a fost respectată legea în privinţa parţialelor.
Problema 5: Cum s-au împărţit procurorii de la DNA şi Parchetul General pentru premierul Ponta
Ponta, pe Facebook: începe atacul public cu injurii şi insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!)
În ultima parte a mesajului său de pe Facebook, premierul Ponta lasă de înţeles că în acest moment există procurori care execută ordinele PNL şi alţii care nu le execută. Această separaţie, induce ideea că procurorii DNA, care au început urmărirea penală pe numele premierului şi i-au stabilit ulterior calitatea de inculpat, fac jocurile PNL. În contrapondere, procurorii de la Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu, cei care au clasat dosarul Ponta – abuz în serviciu, nu execută aceste ordine.
Premierul nu s-a ferit să spună public că DNA face jocuri politice, fără ca ministrul justiţiei să intervină. Robert Cazanciuc a cerut CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul liberalilor Radu Zlati – deputat şi Mihai Seplecan – preşedintele CJ Cluj, care l-au acuzat pe Tiberiu Niţu că l-au ajutat pe premierul Ponta prin clasarea dosarului, în ciuda deciziilor judecătorilor.
Dacă se începea urmărirea penală pentru abuz în serviciu pe numele premierului Ponta, preşedintele Klaus Iohannis îl putea suspenda din funcţie, deoarece este o faptă comisă în timpul mandatului de premier. De aceea, premierul vorbeşte de venirea PNL la putere cu ajutorul procurorilor.
Bonus minciuna 6: ce spunea Ponta în 2012 despre blocarea parţialelor
În 2015, organizarea alegerilor parţiale era prezentată astfel de premierul Ponta.
”Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri şi în felul acesta economiseşti bani şi fereşti societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puţin două din trei le-am câştiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână şi ţinem ţara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reuşim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivaţia oferită de prim-ministru în 2015.
Poziţia sa de premier contrastează puternic cu mesajele deputatului Victor Ponta aflat în Opoziţie în 2012.
”Vom acţiona împreună cu ONG-urile pentru a obţine pe calea instanţelor alegeri parţiale în cele trei colegii de deputat şi două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parţiale (...) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acţiona atât în instanţa civilă, pentru ca instanţa să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar şi din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a ţării este o încălcare şi a legii penale”, afirma la o conferinţă de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.
Premierul Ponta îşi încheie postarea de pe Facebook de ieri cu următorul mesaj: “PNL/PDL contează pe faptul că tupeul şi minţitul în faţa oamenilor va funcţiona în continuare! Păcat”
Înaintea acestuia sunt cele zece rânduri, în care premierul amestecă în mod deliberat date, evenimente pentru a explica blocarea alegerilor parţiale.
"Mai simplu - ca şi la Codul Fiscal întâi votează ceva şi pe urmă spun la televizor exact invers:
- au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!
- preşedintele Iohannis promulgă imediat legile şi situaţia juridică este foarte clară;
- PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti
- începe atacul public cu injurii şi insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!)".
Cum demonstrează judecătorii, punct cu punct, că Guvernul Ponta A ÎNCĂLCAT LEGEA şi a făcut „exces de putere”
Andrei Luca POPESCU, Cristian ANDREI 17.08.2015
Doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti explică, în motivările sentinţelor prin care au decis, în luna mai, că Guvernul României era obligat prin lege să fixeze o dată pentru alegerile parţiale pentru posturile de primar, de preşedinte de consiliu judeţean şi de parlamentar rămase vacante ca urmare a încetării de drept a mandatului. Cei doi judecători explică faptul că nu pot fi luate în calcul niciun fel de scuze ale Guvernului, cum ar fi faptul că nu au fost alocate fonduri bugetare sau că sesizările privind aceste nereguli nu au urmat calea administrativă legală. În total, trei instanţe din România au decis că Guvernul României a încălcat legea, refuzând să fixeze o dată pentru alegerile parţiale în termenul legal de 90 de zile de la vacantarea funcţiilor respective. Cu toate acestea, prim-ministrul Victor Ponta a scris duminică pe Facebook că „actualul PNL/PDL bate record după record în ce priveşte tupeul cu care îi mint pe oameni!”, PNL fiind partidul care a sesizat instanţele cu privire la încălcarea legii privind alegerile. Ponta invocă faptul că legea electorală s-a schimbat, însă acest lucru s-a întâmplat după deciziile instanţelor respective, el nerespectând normele legale până atunci.
Doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti au arătat, în două sentinţe diferite, de ce Guvernul României, prin Victor Ponta, era obligat de lege să fixeze o dată pentru alegeri parţiale în maximum 90 de zile de la vacantarea unui post de primar, parlamentar sau preşedinte de consiliu judeţean.
În total, trei instanţe diferite, două din Bucureşti şi una din Cluj, au decis în urma sesizărilor PNL că Guvernul României a încălcat legea prin faptul că nu a organizat în termenul legal alegeri parţiale, pentru locurile de primari, parlamentari şi preşedinţi de consilii judeţene rămase vacante de drept,judecătorul de la Cluj apreciind că Guvernul României, prin Victor Ponta, a comis „un exces de putere”.
În decizia Curţii de Apel Bucureşti de pe 19 mai 2015, judecătorul a decis să admită sesizarea PNL şi să oblige Guvernul României să emită un act administrativ prin care să fixeze o dată pentru alegerile parţiale în 17 colegii uninominale, pentru mandatele de parlamentar rămase vacante. Este vorba despre un colegiu din Galaţi, unul în Bucureşti, două din Bacău, două din Buzău, unul din Caraş-Severin, unul din Covasna, unul din Dâmboviţa, trei din Dolj, unul din Hunedoara, unul din Ialomiţa, unul din Iaşi, unul din Mureş şi unul din Vrancea.
Instanţa a explicat că legea 35/2008 arată clar că dacă mandatul unui deputat sau senator încetează, se organizează alegeri parţiale la nivelul colegiului uninominal respectiv, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Parlamentului prin care se constată vacantarea postului. Excepţie de la această regulă constituie doar situaţia când alegerile respective ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.
„Guvernul României avea obligaţia de a stabili data organizării alegerilor, iar această obligaţie izvora din lege, neputându-se opune argumente de oportunitate aşa cum se arată prin întâmpinare, respectiv aprobarea bugetului pentru desfăşurarea alegerilor parţiale sau necesitatea stabilirii în mod unitar, corelat cu luarea în considerare a tuturor aspectelor financiare, logistice şi umane pe baza avizelor de specialitate ale ministerelor şi instituţiilor publice cu atribuţii”, arată judecătorul în motivarea deciziei sale, consultate degândul.
„Guvernul României, în calitate de autoritate publică, are obligaţia executării legii şi a organizării executării legii, în speţa de faţă, pârâtul având obligaţia organizării alegerilor, în condiţiile şi în termenele prevăzute de actele normative, neavând un drept de apreciere cu privire la acest aspect, după cum rezultă din conţinutul actelor normative arătate, chiar dacă legea electorală nu prevede sancţiuni pentru aceste situaţii”, a mai arătat judecătorul.
Guvernul României, prin juriştii săi, a încercat să arate că solicitarea PNL este neîntemeiată, invocând motive precum faptul că PNL nu a solicitat acest lucru pe cale administrativă, direct Guvernului, în loc să se adreseze instanţei, faptul că Secretariatul General al Guvernului a solicitat Autorităţii Electorale Permanente „fundamentarea temeinică” şi avizarea de către toate instituţiile implicate a cererilor prin care se solicita organizarea de alegeri parţiale, considerând că legea nu prevede sancţiuni pentru depăşirea termenului de 90 de zile.
Pe 26 mai, o judecătoare a Curţii de Apel Bucureşti a decis, într-un alt dosar, să admită solicitarea PNL prin care Guvernul României, prin Victor Ponta, este obligat să emită un act normativ de fixare a datelor pentru alegerile parţiale a unor primari din 28 de localităţi şi a doi preşedinţi de consilii judeţene, în Vâlcea şi Neamţ.
Judecătoarea a arătat în motivarea deciziei sale, consultate de gândul, că legea 215/2001 (abrogată printr-o lege din 2015, ulterior introducerii cererii în instanţă) prevede clar că data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului, în maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile de la constatarea prefectului că mandatul de primar a încetat. Aceleaşi prevederi se aplicau în cazul preşedinţilor de consilii judeţene.
„Rezultă caracterul imperativ al termenului legal de 90 de zile, termenul fixat de legiuitor fiind unul maxim, chiar dacă legiuitorul nu a înţeles să prevadă şi sancţiuni pentru nerespectarea acestuia. Se mai observă faptul că legiuitorul nu a înţeles să reglementeze în mod expres nicio derogare de la această obligaţie, astfel că lipsa alocării unor fonduri în acest scop nu poate fi apreciată de instanţă drept cauza justificativă a depăşirii termenului imperativ, în lipsa unei prevederi legale exprese care să circumstanţieze obligaţia autorităţii publice centrale, precum şi în lumina faptului că lipsa alocării unor fonduri bugetare sau dificultatea financiară întâmpinată nu se poate circumscrie, prin ipoteză, unei situaţii absolut imprevizibile, invincibile şi inevitabile care să justifice derogarea de la respectarea termenului fixat de legiuitor”, arată judecătoarea de la secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
„Curtea remarcă faptul că marja de apreciere a autorităţii este redusă, chiar inexistentă, în condiţiile în care legiuitorul înţelege, cum este cazul în speţă, să stabilească termenul maxim pentru data alegerilor parţiale locale. În această situaţie fixarea datei alegerilor nu mai rămâne la latitudinea autorităţii publice centrale competente, ci ea trebuie respectată în condiţiile stipulate de legiuitor, Hotărârea de Guvern ce urmează a fi emisă fiind un act administrativ de organizare a executării legii”, mai arată judecătoarea în motivarea deciziei sale.
Cele două decizii ale instanţei bucureştene nu sunt definitive, una dintre ele fiind deja atacată cu recurs de Guvernul României, pe 5 august.
Ponta, pe Facebook, acuză PNL că „minte oamenii”
Într-o postare pe Facebook, prim-ministrul Victor Ponta acuză duminică PNL că „bate record după record în ce priveşte tupeul cu care îi mint pe oameni”, în legătură cu încălcarea legii în ce priveşte organizarea alegerilor parţiale. Ponta invocă faptul că legea electorală s-a schimbat şi că acum preşedinţii de CJ se aleg pe liste, nu uninominal, iar pentru locurile vacante de parlamentar intră următorii candidaţi înscrişi pe listă, care nu a fost aleşi iniţial.
„Devine din ce în ce mai clar că actualul PNL/PDL bate record după record în ce priveşte tupeul cu care îi mint pe oameni! Mai simplu - ca şi la Codul Fiscal întâi votează ceva şi pe urmă spun la televizor exact invers:
- au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!
- preşedintele Iohannis promulgă imediat legile şi situaţia juridică este foarte clară;
- PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti!
- începe atacul public cu injurii şi insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!
PNL/PDL contează pe faptul că tupeul şi minţitul în faţa oamenilor va funcţiona în continuare! Păcat”, a scris pe Facebook Victor Ponta.
Gândul a arătat că Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu, a dispus neînceperea urmării penale în cazul lui Victor Ponta, pentru abuz în serviciu, după ce PNL Cluj a depus o plângere penală privind nerespectarea termenului legal pentru organizarea alegerilor parţiale. Plângerea penală a celor de la PNL a fost depusă pe 28 ianuarie 2015, după ce trecuse termenul legal pentru organizarea alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, post vacant din octombrie 2014.
Curtea de Apel Cluj: Guvernul Ponta a făcut „exces de putere”
În mai 2015, gândul a arătat că instanţa de la Cluj a decis similar cu cele de la Bucureşti, în ce priveşte organizarea de alegeri parţiale pentru 3 primării şi 14 colegii de parlamentar.
„În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva o cere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, precizează Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei sale.
Nu avem bani pentru alegeri, a fost poziţia Guvernului Ponta în timpul procesului de la Cluj: „Aceste proiecte nu au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului la solicitarea MAI, care a motivat cererea prin faptul că organizarea alegerilor locale şi a celor parlamentare la date diferite ar impune suplimentarea bugetului ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin ministerului pentru asigurarea pazei şi altor activităţi”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj.
Premierul Victor Ponta a venit cu un alt argument pentru a bloca alegerile: nu sunt oportune. Şi acest argument a fost respins de instanţa de la Cluj. „Se mai susţine de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităţilor, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu/ caz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorităţii, doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiţii, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene acestea trebuie respectate”, motivează decizia Curtea de Apel Cluj, arătând că un Guvern nu poate decide dincolo de prevederile legale când să organizeze alegeri.
Guvernul Ponta s-a dus în faţa instanţei, arătând că nu există nicio sancţiune dacă încalcă legea şi nu organizează alegeri parţiale locale şi parlamentare.
„Susţine pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/ alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Nerespectarea unui atare termen conform statuărilor prin jurisprudenţa CEDO şi CJUE atrage sancţiuni pecuniare, iar acestea pot fi applicate şi autorităţilor în condiţiile legilor naţinale, respectiv a legii 554/ 2004, neîndeplinirea unei operaţiuni, emiterea unui act, inclusive refuzului nejustificat”, este poziţia Curţii de Apel Cluj, exprimată în motivarea deciziei sale.
