2013-10-12

Documentele Roșia Montană Gold Corporation publicate pe site-ul Ministerului Economiei nu sunt autentice

Ministerul Economiei a publicat documentele încheiate între România şi compania Gabriel Resources Gold Corporation, anunţă astăzi Ministerul Economiei, într-un comunicat de presă. Primul contract nu a fost făcut public.
Ministerul Economiei a publicat, încă din data de 1 septembrie 2011, pe site-ul instituţiei,www.minind.ro, toate documentele de care dispune în legatură cu compania Roşia Montana Gold Corporation, respectiv Actul constitutiv al companiei, precum şi Actele adiţionale la acest Act constitutiv. Documentele pot fi studiate în sectiunea: Domenii/Sectoare-Resurse Minerale-Contracte- RMGC.” - se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.
Este vorba de 20 de contracte şi acte adiţionale.
Parte din DOCUMENTELE DESECRETIZATE NU sunt veridice

Documente care ori lipsesc ori sunt greșite sau nesemnate/ștampilate (nu sunt autentificate la notar, nu au număr de înregistrare). Unele dintre ele poartă adnotări cu marker negru (sublinieri sau semne de exclamație), dupa cum se observă din pozele anexate.
Din lista publicată lipseşte contractul semnat în septembrie 1995 între Gabriel Resources şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, societate cu capital de stat dar și actele adiționale cu numerele 5,6,7,8,9,10,17,18,19.
Totodată avem 2 acte adiționale care au același număr (14) emise in doi ani (2004 respectiv 2005). Ca să încheiem, al doilea act adițional din 2010 este defapt un alt act constitutiv.
Lipsesc mai multe anexe, ca şi adresele oficiale ale RMGC cu calculele despre pierderi şi eventuale despăgubiri, menţionate de prim-ministru.
În doar doi ani (2011 și 2012) statutul RMGC a fost modificat de patru ori, documentele publicate pe site poartă doar o ștampilă (Roșia Montană Gold Corporation) și o semnătură (Camelia Mihaela Tudorancea) în ciuda faptului că respectivul act este emis de către două entități juridice (asociați cele două societăți comerciale Gabriel Resources LTD și MINVEST S.A.)
Poză comparativă:
Încheiere Act constitutiv an 2000 Încheiere Act constitutiv an 2011
Premierul Victor Ponta anunţa marţi că licenţa de exploatare pentru proiectul Roşia Montană există încă din anii 1999-2000, dar şi că, dacă proiectul nu va fi aprobat, statul român ar putea fi obligat să plătească despăgubiri de până la 2 miliarde de dolari. “Vă punem la dispoziţie absolut tot, nu mai e nimic secret în acest moment”, promitea prim-ministrul. O zi mai târziu, miercuri, Ministerul Economiei a anunţat că a desecretizat contractul RMGC. Din documentele postate pe site-ul instituţiei lipsesc mai multe anexe, dar şi licenţa de exploatare, despre care vorbea prim-ministrul. În plus, nu sunt prezentate nici date care să susţină cifrele lansate de Victor Ponta cu privire la despăgubiri.
În niciunul dintre documentele desecretizate de Ministerul Economiei nu se fac referiri concrete cu privire la posibile despăgubiri pe care statul român le-ar datora acţionarului majoritar Gabriel Resources, în cazul în care nu încep exploatările aurifere la Roşia Montană.
Printr-un act adiţional semnat un an mai târziu:
„Regia se obligă conform Legii Minelor să obţină licenţele de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi”.
Prin alte documente adiţionale, se precizează că în cazul în care Gabriel Resources va finanţa integral proiectele fazelor 1, 2 şi 3, îşi va recupera din producţia integrală a proiectelor întregul capital de investiţie direct şi indirect, la care se adaugă dobanda LIBOR plus 2% costul de administrare a finanţării înainte de distribuirea oricăror dividende între actionari. În plus, Gabriel Resources a ajuns să deţină 80% din acţiuni, „ca o compensare pentru finanţarea tuturor costurilor anticipate”.
Litigiile vor fi soluţionate la Viena
Contractul cuprinde un capitol în care se precizează că litigiile între acţionari se vor soluţiona pe cale amiabilă sau la Centrul de Arbitraj al Camerei Economice Federale Viena.
“Orice diferend intervenit între acţionari decurgând din executarea şi interpretarea prezentului contract de societate şi statutului, şi care nu este dat de lege în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, va fi soluţionat pe cale amiabilă.
În caz de nereuşită, litigiul va fi soluţionat de Centrul de Arbitraj al Camerei Economice Federale Viena, potrivit legii Model UNCITRAL”, se precizează în contractul amintit. În acelaşi document se arată că „hotărârile arbitrale pronunţate vor fi irevocabile şi se vor impune, acţionarii luându-şi obligaţia de a le respecta şi de a le aplica de bunăvoie”.
Premierul Victor Ponta s-a antepronunţat în acest caz, spunând că reprezentanţii companiei canadiene ar putea cere statului român despăgubiri de până la 2 miliarde de dolari.
„Nu pot şi nu am de gând să fiu avocatul cuiva care dă în judecată statul român, spun doar că acest lucru probabil că se va întâmpla. (…) Sunt evaluări făcute (asupra eventualelor despăgubiri, n.r.), sunt evaluări făcute de până la două miliarde de dolari calculate de către companie, însă nu vreau să vorbesc eu în numele celor care eventual vor acţiona în judecată statul român, eu aş vrea să nu plătim nimic.” - a declarat prim-ministrul.

Documentele DESECRETIZATE publicate pe site-ul Ministerului Economiei le puteți vizualiza aici:

Observatie
Printre primii reprezentanti al Gabriel Resourse aflam un nume Alina Anca Balaciu care este partenera a SCP Cunescu, Balaciu & Asociatii fondat in 1996  si are experienta in: dreptul societatilor comerciale si dreptul afacerilor; regimul investitiilor; drept comercial; drept civil; mari proiecte de constructii. Contributii active la elaborarea actelor normative in sfera legislatiei societatilor comerciale din Romania.
Website: www.cunescu.ro ,  http://www.avocatura.com/av.440-alina-anca-balaciu.html#ixzz2hXqzxoxz
S-a tot vehiculat, ca statul v-a trebui sa plateasca despagubiri celor de la Gabriel RL, dar conform actului aditional incheiat in anul 2005 se face o schimbare foarte interesanta al articolului 17.3:
Astfel nici un caz nu ar putea pretinde despagubiri firma particulara care pana la urma a facut schimbarea numelui initiala fara a avea asupra sa aprobarile obtinute de MINVEST SA.