.JPG)
Institutul Geologic al României a transmis Guvernului, încă din luna iunie, un punct de vedere în care recomandă Cabinetului Ponta să nu aprobe proiectul de exploatare de la Roşia Montană. Printre argumentele aduse este acela că RMGC a proiectat bazinul de depozitare a cianurilor pornind de la date false.
Ministrul Dan Şova a făcut publice joi două puncte de vedere divergente, primite de la două instituţii din România - Institulul Geologic al României şi Agenţia Naţională pentru Resurse Miniere -, cu privire la problemele de mediu pe care le-ar crea proiectul Roşia Montană. Guvernul a ales să ignore opinia Institutului Geologic şi a mers pe recomandările făcute de ANRM. Trebuie precizat că şeful Agenţiei este un fost consilier PSD, numit în funcţie în mai 2012, de premierul Victor Ponta. Guvernul a întocmit proiectul de lege privind începerea exploatărilor la Roşia Montană la sfârşitul lunii august.
Institutul Geologic: Bazinul cu cianuri prezintă pericol de fisurare
Institutul Geologic a transmis Guvernului, în data de 19.06.2013, că proiectul Roşia Montană nu îndeplineşte „cerinţele minime acceptabile pentru exploatarea aurului în România”. Unul dintre argumentele aduse este acela că masa de şlam cianurat rezultată va fi uriaşă: 214,9 milioane de tone, iar „bazinul Văii Comana nu permite stocarea unei asemenea cantităţi de şlam cianurat fără serioase riscuri de mediu”. „Bazinul Văii Comana nu se pretează, în opinia noastră, depozitării unei cantităţi atât de mari de şlam cianurat, din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilităţii mari a versantului stâng al Văii Comana, care conţine gresie şi nu «formaţiuni argiloase» după cum susţine proiectul RMGC”, atrag atenţia reprezentanţii institutului. În plus, aceştia avertizează că „proiectul va genera imense probleme de control post-mining al bazinului de decantare conţinând şlam cianurat, care ar trebui asumate de statul român”. „Biodegrabilitatea şlamului de cianurare este estimată la 120 de ani în condiţiile de climă ale zonei.”
Din acelaşi document reiese că „avizarea proiectului în forma actuală ar conduce la cerinţa firească a altor dezvoltatori de a li se admite aceleaşi standarde de mediu, care sunt situate sub cele practicate în exploatări similare din lume (sub cele de la Kittila, din Finlanda, ori cele de la Kisladag, Turcia)”. Astfel că „ar rezulta circa 2.900 de hectare de bazine de decantare a şlamurilor cianurate, doar pentru zăcămintele cunoscute din Cadrilaterul Aurifer din Munţii Apuseni!”.
O altă menţiune importantă este aceea că „cianurarea integrală a minereului, propusă de actualul proiect RMGC, este din start exclusă ca soluţie tehnică, din moment ce ar duce la pierderea de cupru, dar şi a unor cantităţi importante de stibiu, germaniu, tantal (materii prime critice conform definiţiei europene), telur, zinc (materii prime foarte importante din punct de vedere economic, conform normelor europene) şi uriaşe cantităţi de feldspat potasic considerat a fi economic important de UE”.
Soluţia tactică propusă de Institutul Geologic: „neacordarea avizului de mediu/avizului de exploatare până la stabilirea de către statul român a cerinţelor minime acceptabile pentru exploatarea aurului în România”. Documentul este semnat de Marincea Ştefan, directorul general al Institutului Geologic al României.
ANRM susţine că informaţiile date de Institutul Geologic sunt false
Agenţia Naţională pentru Resurse Miniere i-a transmis ministrului Dan Şova că informaţiile prezentate de Institutul Geologic sunt false. „Prezentarea zăcământului Roşia Montană, realizată de dl Ştefan Marincea, Institutul Geologic al României, se bazează pe date false şi extrem de vechi, unele chiar din anul 1941, fără a se ţine cont de programul de cercetare extins desfăşurat de statul român şi de tutular în perimetru”, se arată în documentul ANRM, semnat de directorul agenţiei, Gheorghe Duţu. Potrivit acestuia, „la Roşia Montană sistemul iazului de decantare va fi construit în conformitate cu cele mai înalte standarde internaţionale” şi „va fi o construcţie sigură din punct de vedere ecologic”. În ceea ce priveşte alte elemente valoroase menţionate de Institutul Geologic, ANRM precizează că din analizele chimice efectuate reiese că sunt cantităţi mici şi prin urmare„indiferent de metoda de procesare aleasă, nu se pot obţine cantităţi importante, care ar putea fi valorificate pe piaţă”.
ANRM precizează că este „singurul organism al statului abilitat să facă verificarea documentaţiilor de calcul de resurse şi rezerve pentru zăcămintele propuse a fi exploatate”. ANRM este instituţia care a emis licenţa de concesiune pentru exploatarea din perimetrul Roşia Montană, în 1999.
Georgeta Fili
Georgeta Fili
