De Andreea Dogar | Yahoo! News
Yahoo! News/Lorin Niculae - Galerie minieră de la Roșia Montană
Ordinul Arhitecților din România și mai multe organizații pentru protecția patrimoniului îl acuză pe Daniel Barbu, ministrul Culturii, că dezinformează publicul atunci când afirmă că vestigiile arheologice de la Roșia Montană vor fi protejate în cadrul proiectului minier. Prezenți la conferința “Adevărul despre patrimoniul istoric de la Roşia Montană: ce nu spun Daniel Barbu, Ministrul Culturii, şi Gold Corporation”, reprezentanții OAR și ai ONG-urilor au declarat că Ministerul Culturii ar putea oricând să inițieze procedura pentru includerea Roșiei Montane în Patrimoniul mondial UNESCO, însă reprezentanții instituției nu doresc acest lucru deoarece susțin proiectul RMGC.
Ștefan Bâlici, vicepreședinte al Asociației Arhitectură, Restaurare, Arheologie și coordonator al șantierelor de restaurare ARA de la Roșia Montană, a declarat că exploatarea minieră ar provoca distrugerea a 80% din patrimoniul existent în zonă, iar cea mai mare parte a galeriilor romane, medievale și moderne ar dispărea.
Recent, ministrul Barbu a afirmat într-o dezbatere televizată că galeriile romane care au rămas neatinse din perioada romană nu vor fi distruse. Ministrul se referea la complexul de galerii Cătălina-Monuleşti, care fac parte acum din Muzeul Mineritului amenajat la RMGC în localitate.
Însă arhitectul Bâlici a explicat că multe alte galerii ar fi distruse odată cu începerea proiectului, inclusiv galeriile romane din masivele Cârnic și Orlea. Acestea se află în prezent pe Lista Monumentelor Istorice de categorie A.
“Unul dintre cele mai valoroase ansambluri miniere din Europa”
Într-un document postat pe site-ul său săptămâna trecută, Ministerul Culturii arata că nu există în arhiva ministerului niciun dosar de nominalizare a Roșiei Montane pentru a fi înscrisă pe Lista Tentativă UNESCO: "Din analiza proceselor verbale ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice nu reiese că un asemenea dosar ar fi fost vreodată supus avizării".
Însă reprezentantul ARA arată că asociația a redactat un dosar potrivit procedurilor recomandate de UNESCO, dosar pe care l-a depus la minister încă din anul 2010. Dosarul propunea ca Roșia Montană să fie înscrisă pe Lista Tentativă a UNESCO, apreciind că sunt îndeplinite condițiile cerute de UNESCO, ca de exemplu cele de integritate și de autenticitate.
Un an mai târziu, în 2011, Comisia Națională a Monumentelor Istorice a cerut înscrierea Roșiei Montane în UNESCO. Potrivit lui Bâlici, la ora actuală ministrul Culturii nu mai avea de făcut nimic altceva decât să expedieze dosarul.
Însă până acum niciun ministru în funcție nu a făcut acest lucru, în ciuda faptului că ICOMOS, organism consultativ UNESCO, a cerut acest lucru în repetate rânduri. Din 2002, la fiecare adunare sau reuniune importantă, ICOMOS a emis câte o rezoluție referitoare la Roșia Montană, cerând autorităților române să înceapă procedura de evaluare a valorii patrimoniului de la Roșia Montană, a explicat arhitectul. În pozițiile sale oficiale, ICOMOS a cerut renunțarea la proiectul RMGC.
Michael Petzet, președintele ICOMOS în perioada 1999 – 2008, a vizitat Roșia Montană în 2007. După vizită, președintele i-a trimis o scrisoare premierului de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, în care numea situl arheologic „unul dintre cele mai vechi și mai valoroase ansambluri miniere din Europa și din întreaga lume”.
Galerie minieră de la Roșia Montană
Comunitatea locală se opune
ONG-urile și Ministerul Culturii au poziții diferite și în privința rolului comunității locale. Ministerul susține că inițiativa propunerii de nominalizare aparține în exclusivitate comunității locale, care trebuie să își asume, să aprobe și să susțină în totalitate acest proiect.
În schimb, Bâlici arată că normele UNESCO doar recomandă consultarea tuturor factorilor interesați, inclusiv a comunității locale. Potrivit acestuia, deoarece lista UNESCO reunește valori materiale considerate de importanță universală, valoroase deci pentru întreaga umanitate, dreptul de a decide nu poate aparține doar unei comunități locale.
În cadrul referendumului de anul trecut privind mineritul, localnicii din Roşia Montană s-au arătat susținători ai începerii mineritului: 78,75% au răspuns "Da”, iar 19,44% au răspuns "Nu”. Prezenţa la urne în localitate a fost de 66,06%.
„Chiar dacă nu sunt pe lista UNESCO ele trebuie protejate”
Prezent la conferință, Theodor Paleologu, fostul ministrul al Culturii, a declarat că ministerul poate face o propunere și fără sprijin local, însă reprezentanții UNESCO pe care i-a întâlnit insistau foarte mult pe susținerea autorităților locale (primării, consilii județene).
Paleologu a arătat că, potrivit arheologilor și istoricilor consultați, se poate argumenta caracterul de unicitate al galeriilor romane deoarece nu ar mai exista alte galerii romane cu o lungime la fel de mare.
Pe de altă parte, el a explicat că masivele Cârnic și Orlea, unde se află numeroase galerii romane, sunt, conform legislației în vigoare, monumente de categoria A, deci de o importanță egală cu Peleșul, de exemplu. Din acest motiv, statul român este obligat oricum să le protejeze, chiar dacă nu se află în UNESCO. Prin urmare, includerea în UNESCO nu este singura modalitate de a proteja vestigiile arheologice, a mai arătat acesta: „Chiar dacă nu sunt pe lista UNESCO ele trebuie protejate. Tot ce e categorie A trebuie păstrat”.
