Semnat: MCT | 09 17 2013
Circulă informaţia că se pune la cale, pe şest, demararea exploatării aurifere de la Certej…
Avizul pentru exploatarea de la Certej s-a dat de la Agenţia Timişoara. În campania electorală, Rovana Plumb declara că nu ştie nimic despre acest aviz, că a fost dat – chipurile – de oamenii lui Băsescu din structurile de mediu şi a dat în judecată propria agenţie. Ceva absurd! Din câte ştiu, încă se judecă procesul, deci acel aviz de mediu încă nu produce efecte, dar agenţia asta este în subordinea Ministerului… adică ministerul se desfiinţează pe el însuşi. Văzând ultimile evoluţii în cazul Roşia Montană şi felul în care s-a „răsucit” doamna ministru, devenită acum chiar iniţiator al legii trimise în parlament, cred că lucrurile sunt de-a dreptul dubioase. Cred până la urmă că acel proces a fost doar un exerciţiu de imagine.
Ce se ştie despre Certej, în afara faptului că sunt şi-acolo multe zeci de tone de aur?
Certejul a fost „luat” folosindu-se exact schema de la Roşia Montană. E acelaşi Frank Timiş în spate, care a înfiinţat firma European Goldfields, deţinătoare a perimetrului de la Certej şi a câtorva din Grecia. Firma a făcut un pui, Deva Gold SA, unde asociată este aceeaşi firmă de stat MinVest Deva, cu 20%, după modelul Gold Corporation.
S-au „umflat” la bursă acţiunile, după care European Goldfields a vândut tot lui Eldorado Gold, cu 2,5 miliarde de dolari în februarie anul trecut.
Dar, în Grecia, în urma dezastrului pe care l-au produs, au fost mari manifestaţii, s-au luat la bătaie 2.500 de manifestanţi cu 200 de poliţişti, după care 50 de anarhişti au incendiat utilajele de la mină. A ieşit foarte urâtă treaba acolo. S-a aflat totul în presa internaţională, preţul aurului a scăzut dramatic, iar acţiunile Eldorado Gold s-au prăbuşit la bursă. Pe moment, totul e blocat pentru că firma are probleme serioase de finanţare.
Câştigător a ieşit Frank Timiş, care a dat toate „tunurile” posibile şi imposibile.
Ovidiu Tender ce rol a avut?
Ei au fost asociaţi la începutul afacerilor cu aurul din Apuseni, Tender „deschizând” uşile pe la autorităţi inclusiv în afacerea Roşia Montană şi se pare şi la Certej.
Iar la Bucium şi la Băişoara?
E tot Gold Corporation. European Goldfields a primit acum licenţe de explorare la Muncel, Deva şi Brad. Practic, tot cadrilaterul aurifer al Apusenilor e vizat de cele două companii. Diferenţa e că Gabriel Resources n-a făcut niciodată vreun proiect de minerit, pe când Eldorado are exploatări prin lume care mai funcţionează. Sunt mai versaţi.
Cei de la Eldorado sunt la limită şi se pare că şi RMGC ar mai avea doar vreo 60 de milioane în cont. Cum Dumnezeu îi găsim pe toţi pârliţii fără garanţii, pe care să-i facem oameni?
În proiectul de lege înaintat parlamentului se precizează că garanţiile de mediu trebuie depuse doar pentru un singur an. Pentru un an, nu pentru 16! O măgărie imensă. Şi a doua chestie o reprezintă asigurările în caz de accident. Asigurările sunt şi ele foarte mari şi RMGC a încercat să se asigure la Allianz. Însă la Munchen, la o şedinţă la care au participat şi protestatari, Allianz a refuzat să-i asigure, iar în acest moment nu cred că i-ar mai asigura cineva având în vedere precedentul creat. Şi-acum să revenim la garanţiile de mediu. A fost un accident la Summitville în Colorado, unde era un iaz cu cianuri care s-a rupt şi acolo iazul era la nici a suta parte ca dimensiune în comparaţie cu Roşia Montană, iar refacerea mediului, cât de cât, a costat 170 de milioane de dolari. Aici avem pentru 16 ani cam tot o sumă asemănătoare, doar că suprafaţa este imensă, iar garanţia, şi-aşa ridicolă, s-ar plăti anual, ceea ce e o aberaţie. Toţi cei din industria asta au probleme. Gigantul Barrick Gold, spre exemplu, are probleme foarte mari . După căderea preţului aurului a anunţat că va da afară jumătate din personalul operaţional din SUA şi Canada.
În acest caz e mai facil să dai statul român în judecată decât să fii în imposibilitate de a deschide o mină. Se joacă la cacealma pentru creşterea acţiunilor pe bursă?
Tot ce se poate, dar n-au nicio şansă într-un proces cinstit. Aţi văzut că Jonathan Henry (CEO Gabriel Resources) şi-a retras afirmaţiile pentru că s-au speriat ceilalţi investitori din România şi nu mai vor să se asocieze cu ei, pentru că a creat o imagine negativă prin declaraţia de şantaj. Ba mai şi minte că s-a retras articolul. Fals, el este bine-mersi pe site-ul „Globe and Mail”, în forma originală, căci oamenii de-acolo chiar sunt jurnalişti. Deci ei nu au bani, nu au asigurare, iar legea asta e o mare porcărie făcută ca să le crească acţiunile la bursă. Se creează un precedent incredibil. Ponta spunea că în Roşia Montană e poluare şi că sunt două lacuri cu cianuri. La Roşia nu s-a exploatat niciodată cu cianuri! Deci se lua sterilul, se ducea în Gura Roşia, unde se făcea o „pastă’ de concentrat, iar concentratul era trimis la Baia de Arieş şi la Baia Mare, unde se cianura. La Roşia n-a fost niciodată vreun gram de cianură. Sunt minciuni fără margini.
Ce interes avea Ponta să mintă?
Păi să spună că zona e terminată, extraordinar de poluată, că nu se mai poate face nimic şi proiectul e singura soluţie. Ce spunea de fapt Băsescu în 2011, aceleaşi cuvinte! Nu ştiu dacă mai ţineţi minte când spunea Băsescu: ”Haideţi la Roşia Montană că poluarea e aici”. Şi s-au dat publicităţii câteva fotografii făcute din elicopter, care nu erau de la Roşia Montană, erau de la Roşia Poieni!
Ce credeţi că va urma?
Dacă ne uităm pe planurile depuse la Ministerul Mediului şi studiem evaluarea impactului asupra mediului, vedem şi ordinea în care se va face exploatarea. Muntele care-i interesează pe ei cel mai mult e Masivul Cârnic. Acolo e concentraţia cea mai mare de aur, pentru că de aceea şi sunt acolo cele mai multe vestigii istorice. Gold Corporation e focalizată pe acel munte, iar dacă nu-l pot obţine, întregul proiect devine nerentabil. Ce vor face? Dacă primesc toare avizele şi pornesc proiectul, o să exploateze Cârnicul, apoi devenind mai puţin rentabili, vor vinde, vor închide business-ul şi vor pleca.
Şi minerii vor lua din nou ţeapă…
Gândiţi-vă, au 500 de angajaţi, în condiţiile în care compania nu are activitate minieră. Nu scot un gram de minereu. Îi ţin ca masă de manevră, le fac contracte-încă de acum doi-trei ani – pe durată determinată, de trei până la şase luni, pe care le prelungesc. Şi practic îi şantajează. Tot la câteva luni le prelungesc, sau nu, contractul. Şi să nu-şi facă iluzii, pentru că primii care vor „zbura” vor fi chiar ei, pentru că în carieră au alocate 200 de locuri de muncă. Atât! Şi alea pe camioane, pe dinamitare, pe muncă specializată de „afară”, nu pentru muncă necalificată… Culmea, ar fi chiar interesul oamenilor de-acolo să se amâne cât mai mult proiectul, ca să mai rămână angajaţi. Cotidianul
